Antisemitism și libertate artistică la Berlin

Senatorul creştin-democrat, Joe Chialo, Ministru de Stat pentru cultură şi coeziune socială în guvernul landului federal Berlin, a dat publicităţii o directivă care a fost întâmpinată de un val de comentarii - atât favorabile, cât şi critice. Ea prevede că, de acum încolo, subvenţiile financiare în cultură se vor acorda la Berlin doar unor persoanelor sau instituțiilor care se distanţează explicit de antisemitism şi rasism. În directiva emisă de Chialo se arată: „Arta este liberă. Dar ea nu e fără reguli. Instituţiile culturale şi cele care acordă subvenţii răspund ca prin bani publici să nu fie sprijinite tendinţe rasiste, antisemite, homofobe şi discriminatorii.”

Antisemitism și libertate artistică la Berlin

Solicitările de subvenţionare vor conţine o clauză care trebuie acceptată în scris. În această clauză, se precizează în dispoziţia emisă de Chialo, solicitanţii se obligă să respingă toate formele antisemitismului în conformitate cu definiţia propusă de Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului - IHRA. În definiţia de lucru, adoptată de IHRA pe 26 mai 2016, la Bucureşti, se spune: „Antisemitismul este o anumită percepție referitoare la evrei, care poate fi exprimată ca fiind ură împotriva evreilor. Manifestările retorice și fizice ale antisemitismului sunt îndreptate împotriva evreilor sau neevreilor și/sau proprietăților acestora, împotriva instituțiilor comunităților evreiești și lăcașurilor lor de cult”.

Definiţia antisemitismului propusă de IHRA a fost acceptată de cele mai multe guverne ale Uniunii Europene, care astfel se angajează să nu subvenţioneze asociaţii considerate teroriste sau extremiste.

Consiliul Central al Evreilor din Germania a salutat dispoziţia berlineză. Tot aşa şi numeroşi politicieni.

Protest contra dispoziţiei berlineze

Circa 4.000 de persoane însă au protestat, semnând o scrisoare deschisă în care se vorbeşte despre îngrădirea libertăţii artistice şi de gândire. Semnatarii susţin că dispoziţia ar fi „o formă de supunere” a oamenilor de cultură prin „clauza contra antisemitismului, instrumentalizată politic”.

Se pare că decizia ministrului creştin-democrat de a emite ordonanţa controversată a fost luată în urma unui scandal antisemit în care e implicat Centrul cultural Oyoun (din Berlin /Neukölln). Centrul a fost acuzat de Senatul berlinez, din care face parte și Joe Chialo, de „antisemitism ascuns” și „antiisraelism”. Din această cauză i-au fost anulate subvenţiile. Justiţia urmează să stabilească dacă acuzaţiile sunt fondate.

Potrivit ziarului berlinez Der Tagesspiegel, ministrul a avut în vedere în elaborarea dispoziției şi scandalul legat de expoziţia din cadrul festivalului artistic internaţional din Kassel, Documenta, din 2022. Atunci au fost expuse mai multe lucrări artistice, considerate de unii antisemite, care ulterior au fost retrase.

O dispoziţie ca aceea din landul Berlin nu va fi introdusă la nivel naţional, deşi există voci care agreează această idee.

Analizând lista semnatarilor scrisorii de protest, ziarul Jüdische Allgemeine, se opreşte asupra unor persoane care s-au pronunţat extrem de critic faţă de politica Israelului. Între persoanele amintite se află şi două evreice, publicista Deborah Feldman şi artista Candice Breitz. Între semnatari se află şi Edwin Nasr care, potrivit ziarului, a calificat masacrul comis de Hamas drept „justiţie poetică“ (»Poetic Justice«). Ziarul îl mai aminteşte ca semnatar şi pe Wieland Hoban, preşedintele organizaţiei „Vocea Evreiască pentru o pace echitabilă în Orientul Apropiat” („Jüdische Stimme für gerechten Frieden in Nahost”). Hoban a fost criticat pentru că, anul trecut, a fost coorganizatorul unor demonstraţii pro-palestiniene care s-au desfăşurat la Berlin.

Semnatarii scrisorii deschise care resping dispoziţia ministrului contra antisemitismului au propus iniţierea unei dezbateri publice. Deocamdată, dezbaterea cerută s-a materializat doar în câteva articole apărute în presă.