Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și-a propus să stimuleze dezvoltarea unor afaceri care să fie interesate de soluționarea problemelor comunitare, cum ar fi angajarea persoanelor cu nevoi speciale. Campania de promovare a antreprenoriatului social ar urma să scoată în evidență posibilitățile de dezvoltare a acestui sector și instrumentele pe care le au la îndemână agenții economici. Spre deosebire de țările Uniunii Europene, în Republica Moldova acest sector se dezvoltă lent, constată inițiatorii campaniei.
Your browser doesn’t support HTML5
Campanie de promovare a antreprenoriatului social
„Am vrut să demonstrăm societății că afacerile pot avea grijă alături de autoritățile publice, alături de organizațiile societății civile, de problemele din societate, fiindcă povara lor crește tot mai mult și mai mult.”
Sergiu Gurău, pe care tocmai l-ați auzit, este directorul asociației obștești „Eco-Răzeni”. În urmă cu aproape zece ani el a angajat cinci tineri cu dizabilități ca să muncească într-un proiect de catering. Pe atunci, conceptul antreprenoriatului social nu avea încă o definiție exactă și nici nu apărea în vreun act legislativ al Republicii Moldova. Termenul era folosit de câteva ONG-ri care promovau ideea ca profitul din activităţile economice să fie folosit în scopuri sociale, angajând neapărat și persoane din categoriile cu nevoi speciale.
Sergiu Gurău (stânga) la înmânarea unui premiu la un concurs de fotografie al Europei Libere, câștigat de întreprinderea socială Eco-Razeni, 28 septembrie 2009
Abia în 2017 acest tip de activitate a intrat sub umbrela unei legi care să o reglementeze, iar un an mai târziu a fost pusă la punct și lista activităților ce pot fi considerate antreprenoriat social. Simplu spus, afaceri care contribuie la o societate incluzivă prin oferirea locurilor de muncă sau serviciilor prestate unor persoane vulnerabile.
Întreprinderea socială lansată de Sergiu Gurău are acum 23 de angajați, 11 dintre care au dizabilități. Este printre puținele întreprinderi de acest tip care există în prezent în Republica Moldova. Conceptul a prins oarecare rădăcini, dar nu a luat amploare. De ce, l-am întrebat pe Sergiu Gurău. El crede că cei care fac antreprenoriat social ar trebui să fie scutiți de impozitul pe venit:
Sensul ca o întreprindere socială să achite impozite pe venit din activitatea economică este unul nul...Sergiu Gurău
„Dacă tot spunem că o întreprindere socială trebuie să reinvestească profitul în dezvoltarea afacerii sociale, în realizarea misiunii sale sociale atunci sensul ca o întreprindere socială să achite impozite pe venit din activitatea economică este unul nul, sau cumva se face un fel de taxare dublă. În rest, n-aș spune că taxele sunt atât de mari sau atât de dificile, pot fi lăsate la latitudinea autorităților publice locale.”
O altă măsură de suport pe care o sugerează Sergiu Gurău ar fi accesul la granturi dintr-un program susținut de autorități.
Your browser doesn’t support HTML5
Afaceri şi binefaceri
De altfel, Organizația pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii care și-a propus să impulsioneze acest sector a inclus în program și stimulente financiare, spune Iulia Costin, directoarea organizației:
„Cu lansarea acestui program, noi vom accelera procesul de obținere a acestui statut de întreprindere socială sau de inserție la Comisia națională pentru antreprenoriat social, astfel încât să le avem legiferate, cum spunem noi, și poate, în viitor, în afară de acest program național de finanțare și mentorat pentru întreprinderile sociale, să apară și alte facilități sau inițiative pentru a evidenția activitatea acestor companii.”
Facilitățile fiscale și posibilitatea de a accesa fonduri pot încuraja deschiderea de întreprinderilor sociale...
Fără îndoială, facilitățile fiscale și posibilitatea de a accesa fonduri pot încuraja deschiderea de întreprinderilor sociale, consideră Lucia Gavriliță care desfășoară și ea o activitate în baza acestui concept. Ea se declară convinsă că antreprenoriatul social depinde și motivația personală a celui care stă în fruntea afacerii:
„Eu, în practica mea am întâlnit foarte multe persoane cu dizabilități respinse de foarte mulți angajatori și da, într-adevăr, unele din ele au avut asistență la locul de muncă, de anumite facilități și toate lucrurile acestea îl costă pe angajator. Dar atât timp cât tu chiar vrei să faci un bine, fie și acestei persoane personal, atunci tu treci cumva cu vederea toate aceste disconforturi, dacă am putea să le numim așa.”
Indiferent dacă au sau nu statut de întreprindere socială, managerii acestora pot beneficia actualmente de subvenții pentru angajarea persoanelor cu dizabilități și pentru adaptarea locurilor de muncă la nevoile acestora, măsuri intrate în vigoare de la începutul acestui an. Cei care mi-au fost interlocutori au convingerea că angajarea persoanelor care se simt ori chiar sunt marginalizate contribuie nu doar la integrarea acestora în viața comunității, dar mai și promovează un model de atitudine și implicare foarte oportun în vremuri marcate de angoasă și dezamăgiri.