Linkuri accesibilitate

Antreprenoriatul social din stânga Nistrului, sprijinit de UE


Bani de plastic, din stânga Nistrului

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.

O investigație a portalului Anticorupție.md și a organizației Expert-Forum din România arată legătura dintre legalizarea în regiunea transnistreană a blockchain-ului și creșterea consumului de curent electric produs în baza gazelor livrate de Rusia Republicii Moldova și pentru care regiunea transnistreană nu plătește. Și o nouă ediție a festivalului de film documentar Cesnok, (usturoiul în traducere din rusă), organizat de Centrul Apriori de la Tiraspol, în condițiile în care procuratura regiunii reproșează organizației activități politice.

Antreprenoriatul social din stânga Nistrului, sprijinit de UE
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

***

Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Comisia Unificată de Control a aprobat retragerea postului staționar de „grăniceri” transnistreni dintre localitățile Slobozia și Cremenciug, asumându-și sarcina de a monitoriza, prin intermediul structurilor subordonate, situația în sectorul respectiv, informează agenția IPN. Potrivit unui comunicat de presă al Biroului pentru reintegrare, partea moldovenească a semnalat noi cazuri de plasare a patrulelor mobile ale „grănicerilor” transnistreni în Zona de Securitate, care au avut loc în ultima săptămână în preajma localităților Gâsca, Hagimus, Hârbovăț și nemijlocit în municipiul Bender. Un incident mai grav, și anume o tentativă de reținere a patru cetățeni ai Republicii Moldova de către „grănicerii” transnistreni, pentru pretinse acțiuni de traversare ilicită a așa-numitei „frontiere”, a fost înregistrat în data de 31 martie, între localitățile Chircăiești și Chițcani. Situația este investigată de către organele Poliției Naționale.

871 de plângeri individuale sau colective privind încălcarea drepturilor omului au fost înregistrate în 2018 de reprezentantul pentru drepturile omului din regiunea transnistreană, Veaceslav Kosinski. Peste o sută de plângeri au vizat încălcări în penitenciare. Tot mai dese sunt adresările persoanelor din categoriile social-vulnerabile – semnatarii a 366 de plângeri sunt pensionari, iar a 117 – șomeri. Cel mai des locuitorii regiunii transnistrene se plâng de încălcarea drepturilor sociale și a dreptului la un proces echitabil, acestea fiind practic jumătate din plângerile depuse. Sunt semnalate și încălcări ale drepturilor civile – 194 de plângeri, și ale drepturilor economice – 184 de plângeri. Reprezentantul special pentru drepturile omului din regiunea transnistreană a adus aceste cifre în cadrul unei întâlniri cu liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. O evaluare recentă a expertului ONU pentru drepturile omului, Thomas Hammarberg, făcută în luna februarie, constata că respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană s-a îmbunătățit la mai multe capitole, dar că au fost înregistrate doar „progrese minime” în asigurarea unui sistem de justiție corect, imparțial și non-corupt. Raportul mai constata presiuni asupra presei și organizațiilor neguvernamentale.

Legislatorii din stânga Nistrului iau în calcul adoptarea unei legi care să interzică ieșirea tinerilor din regiunea transnistreană în perioadele de recrutare în armata locală. Dacă legea va fi adoptată de Sovietul Suprem, tinerii care vor fi recrutați în armată vor primi, odată cu citația, și interdicția de a părăsi regiunea transnistreană. Portalul independent DnestrTV de la Bender scrie că această limitare a dreptului la libera circulație este explicată de legislatori prin „interese de securitate națională”, având în vedere că foarte mulți tineri pleacă din regiune pentru a evita înrolarea obligatorie în armata transnistreană.

Tiraspol și Moscova insistă asupra convocării cât mai rapide a negocierilor în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană și regretă că pauza din negocieri survenită odată cu alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău pare să se prelungească. Declarațiile au fost făcute în cadrul vizitei în regiunea transnistreană a ambasadorului rus cu misiuni speciale, Serghei Gubarev, și a întâlnirilor avute cu factori de decizie de la Tiraspol.

Imagine generică
Imagine generică

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Potrivit unui sondaj de opinie, majoritatea rușilor sprijină anexarea peninsulei ucrainene Crimeea efectuată cu cinci ani în urmă, dar nu ar sprijini și o eventuală anexare a regiunilor separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk. Sondajul realizat de centrul independent Levada de la Moscova și Consiliul pentru Afaceri Globale de la Chicago a fost dat publicității pe 3 aprilie. Același sondaj arată că majoritatea rușilor sunt de părere că politica externă a țării a atras probleme economice serioase și o înrăutățire a nivelului de trai.

Fostul magnat al petrolului din Rusia și critic al politicii președintelui Vladimir Putin Mihail Hodorkovski a declarat, într-un interviu cu serviciul rusesc al postului nostru de radio, că cercurile politice și economice din jurul Kremlinului ar dori ca Vladimir Putin să rămână la putere și după 2024, când expiră al patrulea mandat al său de președinte. În opinia lui Hodorkovski, cei din jurul lui Putin se tem că odată ce el nu va mai fi la putere nu se vor mai afla în siguranță, nici ei și nici afacerile lor.

Un tribunal din orașul Oriol, din vestul Rusiei, l-a condamnat la plata unei amenzi pe un membru al cultului Martorii lui Iehova, care este interzis în Rusia. Pe site-ul cultului se spune că Serghei Skrinnikov a fost găsit vinovat de a fi membru într-o grupare „extremistă” interzisă și a fost amendat cu 350.000 de ruble (5.300 de dolari). Cu sediul în statul american New York, cultul este persecutat în Rusia și alte țări, mai ales pentru vederile membrilor săi în ce privește serviciul militar, alegerile politice și autoritatea guvernamentală în general. Cultul spune că are 170.000 de membri în Rusia.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet, la Europalibera.org.

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană s-a deschis primul Centru de dezvoltare a antreprenoriatului social. Centrul, destinat tinerilor, a fost deschis cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Și anterior au mai existat pe malul stâng al Nistrului încercări de a crea incubatoare de business, școli pentru tineri oameni de afaceri și de instruire în domeniu, dar proiectele se dovedeau a fi de scurtă durată și se închideau după o anumită perioadă.

Centrul de dezvoltare a antreprenoriatului care s-a deschis acum se vrea unul conceptual diferit, unde tinerii care își prezintă start-up-urile, vor putea primi consultanță și susținere, ghidare, iar cele mai bune idei vor primi, în bază de concurs, granturi pentru deschiderea afacerii.

Tineri care își prezintă prezentările finanțate de Uniunea Europeană
Tineri care își prezintă prezentările finanțate de Uniunea Europeană

Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu directoarea nou-deschisului centru obștesc de instruire „Dezvolarea”, Svetlana Turceak, și a întrebat-o de ce este important ca tinerii să fie susținuți de la începutul carierei lor și care sunt lucrurile importante pe care le pot învăța în acest centru de instruire.

„Cel mai important este ca ei să studieze. Chiar dacă unii dintre ei nu vor primi finanțare, trebuie să înțelegem că ei vor primi ceva mult mai important – ei vor primi experiența din partea unor instructori care deja au tras lecții din greșelile pe care le-au făcut. Pentru mulți această experiență ar putea fi mai scumpă decât acel bonus pe care îl pot câștiga în calitate de grant.

Evident că atunci când vor ajunge la final, ideile lor se vor schimba, se vor perfecționa, tinerii vor vedea care dintre ele sunt mai creative, care sunt mai mult orientate către viitor. Din proiectele pe care le-am auzit mi-au plăcut foarte mult, la nivel de idee, cele care se refereau la stațiile de încărcare pentru automobile hibrid – e o ideea interesantă, pentru că ține de ecologie, de modul sănătos de viață. Interesante au fost și ideile legate de biciclete, pentru că la fel ar fi un buget alocat unei idei frumoase și sănătoase.

Este foarte bine că există doritori de a se implica în așa ceva și că aceștia sunt foarte tineri. Și asta este cel mai important, pentru că ei se adaptează ușor, sunt flexibili la nivelul ideilor. Iar cel mai important este că există speranța că astfel ei vor rămâne aici, vor naște copii aici, își vor crește afacerea aici. Iar noi, cei care avem ceva mai mulți ani, trebuie să-i ajutăm, sau măcar să nu le punem piedici.”

Conferința organizată la Tiraspol cu ocazia deschiderii Centrului și prezentării proiectelor tinerilor antreprenori a adunat mulți oaspeți de pe ambele maluri ale Nistrului. Au fost prezenți și reprezentanți ai administrației din regiune, diplomați din țările europene, dar și reprezentanți ai unor organizații donatoare. Au fost prezenți și oameni de afaceri din stânga Nistrului, experți și reprezentanți ai societății civile.

Reprezentantul ambasadei Germaniei în Republica Moldova, Ulrich Kleppmann, consideră că astfel de proiecte sunt un răspuns la provocările moderne și o oportunitate în plus pentru dezvoltarea tinerilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

„Este foarte important să existe o platformă unde să se poată aduna împreună reprezentanți ai diferitelor comunități pentru a face cunoștință cu ideile pe care le vor dezvolta tinerii. Tinerii pot apleca urechea la opinia jucătorilor mai experimentați de pe piață și să renunțe la ideile care este evident din start că sunt falimentare. Ei vor ieși cu aceste idei noi pe piață, vor deschide noi locuri de muncă, vor fabrica produse necesare consumatorilor. Pentru că pentru oameni e important să aibă un venit. Iar peste 5 ani vom vedea care dintre idei a prins pe piață, care a fost acceptată de oameni. Anume acesta este scopul final important.”

Marco Gemmer, șeful secției de cooperare din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, consideră că ideile tinerilor sunt unele de perspectivă. „Eu cred că ceea ce am auzit în cadrul acestei conferințe a fost foarte interesant și inspirațional. Sunt impresionat de faptul că tinerii din Transnistria au idei atât de bune și de diverse, de faptul că ei nu gândesc identic.”

Peste 20 de aplicanți au depus dosarele pentru primirea finanțării în cadrul concursului. Unii tineri au venit cu ideea de a cultiva afine, alții își doresc să deschidă o frizerie mobilă sau un local de alimentație rapidă, să organizeze un marș al bicicliștilor la Tiraspol sau să deschidă puncte de alimentare pentru mașini hibrid și electrice.

Centrul de dezvoltare a antreprenoriatului pentru tineret este o componentă a proiectului pentru crearea centrului de afaceri BusinessHub Tiraspol, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia. Proiectul este implementat de Fundația Est Europeană, mai transmite corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

***

Europa Liberă: Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Anticoruptie.md și asociația Expert Forum (EFOR) a lansat vineri o investigaţie jurnalistică privind producerea criptovalutei în regiunea transnistreană - afacere asupra căreia încă planează o serie de întrebări. Autorii investigației au vizitat una din cele 8 ferme de producere a criptovalutei din regiunea transnistreană pentru a vedea care sunt dedesubturile afacerii pusă pe roate de administrația nerecunoscută a regiunii transnistrene.

Experta Cornelia Cozonac
Experta Cornelia Cozonac

Investigația constată că afacerea de producere a banilor virtuali, legalizată acum un an în regiunea transnistreană, îi are ca beneficiari principali holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului de Interne din Rusia. Afacerea pare a fi croită după interesele unor investitori ruși cu scopul, inclusiv, de a susţine financiar regimul secesionist. La această concluzie au ajuns reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice care au documentat într-o anchetă ziaristică intitulată „Criptorepublica” cum funcţionează afacerea de producere a banilor virtuali în stânga Nistrului. Detalii în interviul cu directoarea Centrului, jurnalista Cornelia Cozonac, interviu realizat de Alla Ceapai.

Cornelia Cozonac: „Criptovaluta este una din valutele virtuale care în ultimii ani au devenit foarte populară. Aceste valute se produc printr-un procedeu destul de complicat. Anumite scheme virtuale sunt procesate cu foarte multă energie electrică care produc aceste valute virtuale. Ele sunt în spaţiul virtual, dar cu ele poţi să cumperi, să plăteşti anumite chestii. În ultimii ani criptovaluta este utilizată pe larg în anumite ţări unde este recunoscută – pentru că nu toate ţările au recunoscut-o. De exemplu, Republica Moldova nu are deocamdată o legislaţie pentru utilizarea criptovalutei, dar vedem că acest lucru este în regiunea transnistreană. Cei din regiune, având energie ieftină, au creat nişte ferme de mining care produc bitcoin. În Transnistria este utilizat anume bitcoin care este una dintre monede, din totalul criptovalutelor.”

Europa Liberă: Mulţi experţi spun că această activitate este destul de riscantă, de unde acest interes al regiunii transnistrene de a face o astfel de activitate?

Cornelia Cozonac: „În regiunea transnistreană a fost lansată anul trecut ideea producerii de criptovalută. A fost adoptată şi o lege în acest sens de producere de critovalute, în special de bitcoini. Investigația pe care am realizat-o la Centrul de Investigaţii Jurnalistice arată de fapt că în spatele acestei afaceri stau persoane de la Moscova, din Federaţia Rusă. Ideea a fost lansată în spaţiul public de Igor Ceaika, feciorul procurorului general din Rusia, el a fost autorul ideii de a dezvolta ferme de mining, aceste ferme care produc această criptovalută, bitcoinii.

Credem că cei de la Moscova au gândit această idee în regiunea transnistreană pentru că aici se utilizează gazul rusesc, dar care vine pe contul MoldovaGaz şi pentru că în regiunea transnistreană se produce energie electrică. Ştim că acolo funcţionează Centrala de la Cuciurgan care acum lucrează la o capacitate de 17 la sută, ei vor să o capaciteze să lucreze la un volum mai mare să producă mai multă energie electrică care să fie folosită pentru producerea de criptovalute. Credem noi că Moscova în acest fel capacitează regimul nerecunoscutei republici transnistrene ca să funcţioneze. De pe urma producerii acestei criptovalute regiunea transnistreană va căpăta resurse financiare. Credem că în acest fel Moscova încearcă să finanțeze această republică nerecunoscută.

Pe de o parte va fi gazul rusesc ce va fi utilizat la producerea energiei electrice din care se vor face criptovalute, iar banii pentru energie vor ajunge în bugetul regiunii. Această afacere implică şi investitori străini. Regimul de la Tiraspol cheamă investitori să vină în regiune şi să producă această criptovalută, oferă o zonă economică liberă. Au fost create vreo 7-8 ferme de mining care produc criptovalută, investitorii străini doar trebuie să vină ca să se să producă energie electrică. Problema în cazul aceste valute virtuale este că nu pot fi controlate fluxurile de bani care provin din utilizarea acestei criptovalute. Este deocamdată o afacere aproape necontrolată. Deşi unii experţi din domeniu explică anumite avantaje, deocamdată şi pentru noi, ziariştii, toată această afacere este una nebuloasă.”

Un Bitcoin pe un ecran de computer
Un Bitcoin pe un ecran de computer

Europa Liberă: Aţi menţionat că pentru producerea acestor bani virtuali e nevoie de o cantitate semnificativă de energie electrică. Dinspre Tiraspol periodic se relatează că consumul nu ar fi atât de mare. Nu avem cum verifica acest lucru. Cert este că energia e produsă din gazele naturale venite din Rusia pentru care ştim regiunea transnistreană nu achită. Putem admite că va creşte datoria Transnistriei, considerată a fi a R. Moldova faţă de Gazprom?

Cornelia Cozonac: „Aceasta este una din problemele pe care le ridică această afacere cu criptovalută. Pentru producerea ei va fi folosit foarte mult gaz şi aşa cum Transnistria nu plăteşte pentru gazele consumate deja de ani buni tot consumul vine pe seama MoldovaGaz care este o societate pe acţiuni în care statul Republica Moldova are 35,5 la sută din acţiuni. Deja datoria Republicii Moldova sau a MoldovaGaz faţă de Gazprom este de 7 miliarde de dolari, din care 90 la sută e a regiunii transnistrene. Această afacere va spori consumul de gaze şi respectiv va duce la creşterea datoriei R. Moldova sau a Moldova-Gaz, în care Moldova are cea mai mare parte din acţiuni.”

Europa Liberă: Există estimări cu cât ar putea creşte această datorie faţă de Gazprom?

Cornelia Cozonac: „În investigaţia pe care am făcut-o noi sunt nişte estimări ale administraţiei de la Tiraspol. Ei contează să obţină în timpul apropiat în jur de 15 milioane de dolari din această afacere. Expertul în energetică Sergiu Tofilat a făcut nişte calcule care arată cam câtă energie şi gaze vor fi necesare pentru producerea de criptovalută ca să se adune suma pe care contează cei din Tiraspol. Consumul va fi considerabil – echivalentul a cât ar consuma mai multe oraşe a câte 200-300 de mii de gospodării.”

Europa Liberă: Ce riscuri vedeți pentru regiunea transnistreană legate de legalizarea acestui gen de activitate?

Cornelia Cozonac: „Experţii cu care am discutat spun că există mai multe riscuri. În primul rând, va creşte datoria pentru consumul de gaze. În al doilea rând, este vorba despre anumite resurse financiare care nu sunt controlabile şi nu ştim pentru ce pot fi utilizate. În SUA s-a constat că mare parte din trolli sunt plătiţi cu resurse provenite din criptovalută, ar putea fi finanţate reţelele de terorişti, producere de arme pentru alte scopuri decât cele de apărare. În cadrul documentării acestui subiect nu am avut nişte răspunsuri foarte clare de la autorităţile Republicii Moldova care este atitudinea lor faţă de ceea ce se întâmplă în Transnistria.

Igor Ceaika, feciorul procurorului din Federaţia Rusă, este în relaţii foarte bune cu preşedintele Igor Dodon...

Nu am obţinut un răspuns despre cum au ajuns în regiunea transnistreană utilajele, tehnica utilizate pentru amenajarea fermelor de mining. Colegii mei au fost la una din aceste ferme şi au văzut ca ea este formată din foarte multe containere mari în care sunt un număr foarte mare de computere. Deci sunt foarte multe utilaje, tehnică care au fost aduse cumva în regiunea transnistreană. Am făcut solicitări la Serviciul Vamal despre cât utilaj pentru producerea de bitcoini a fost transportat în regiunea transnistreană. Nu ni s-a răspuns însă. Ni s-a spus că nu au date despre astfel de utilaje.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați această ezitare a Serviciului Vamal de a oferi aceste informaţii? Să înţelegem că este şi o implicaţie a autorităţilor moldovene în dezvoltarea acestei afaceri în stânga Nistrului?

Cornelia Cozonac: „Este una din întrebările la care am încercat noi să obţinem răspuns pentru că din ceea ce am documentat şi am văzut că este în regiunea transnistreană ne duce la ideea că există o complicitate a autorităţilor moldovene.

Altfel decât prin Republica Moldova nu aveau cum să ajungă toate utilajele pentru cele 7-8 ferme de mining în regiunea transnistreană. Ele au trecut prin Republica Moldova pentru că ştiu că hotarul cu Ucraina este închis pentru regiunea transnistreană şi nu avea cum să ajungă acolo. Atunci când am solicitat autorităţilor această informaţie ele au încercat să evite răspunsul spunând că asemenea utilaje nu ar fi în registrele vamale.

Dacă punem cap la cap mai multe lucruri şi ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp am găsi o anumită legătură. Igor Ceaika, feciorul procurorului din Federaţia Rusă, este în relaţii foarte bune cu preşedintele Igor Dodon. Ei s-au întâlnit de câteva ori. Ne amintim că recent organizaţia lui Ceaika „Delovaia Rossia” a mediat cazul piloţilor moldoveni reţinuţi în Afganistan, deşi cazul trebuia mediat între state. Această organizaţie este foarte activă şi în regiunea transnistreană şi este cea care a iniţiat ideea afacerii cu criptovalută şi s-ar putea să aibă şi dividende pentru că Igor Ceaika era cel care zicea că câţiva investitori ruşi vor investi în fermele de mining din regiunea transnistreană.

Mai vedem că în ultimii doi ani la alegerile prezidențiale şi parlamentare prima dată regiunea transnistreană a participat masiv la vot şi alegătorii au fost aduşi cu autobuzele, ceea ce nu se întâmpla în anii anteriori. Acum vedem că problema s-a rezolvat foarte repede. Recent colegii din România au descoperit că unul din conturile bancare ale fundaţiei soţiei lui Igor Dodon figura pe pagina web a organizaţiei „Delovaia Rossia”.

Există deci o legătură între președinție şi acest om de afaceri din Federația Rusă care este mentorul celor din regiunea transnistreană. La fel, recent la Moscova a fost deschisă o reprezentanţă a regiunii transnistrene, ceea ce la fel ridică semne de întrebare pentru că mulţi ani la rând regimul de la Tiraspol a încercat să deschidă o astfel de reprezentanţă, dar conducerea Republicii Moldova se opunea.”

Europa Liberă: Ce au de câştigat investitorii din această activitate?

Cornelia Cozonac: „Pentru mine este greu să înţeleg ce ar avea de câştigat investitorii oneşti, dacă s-ar implica în afacerea din Transnistria. Este o regiune necontrolată de oficialităţile Republicii Moldova. Este o regiune cu risc sporit pentru orice investiţie pentru că nu ai cum ulterior să-ţi dovedești pierderile sau nu ai cum să mergi într-un proces, într-o instanţă ca să dovedeşti anumite încălcări ale drepturilor sau pierderi. Orice litigiu ar putea apărea nu ai cum să-l rezolvi în instanțe ce nu sunt recunoscute.

Nu văd de ce investitorii oneşti care vor să facă afaceri ar investi acolo. Noi am încercat să înţelegem care sunt investitorii reali în regiunea transnistreană. Ceea ce am documentat noi ne duce la nişte afaceri dubioase în care sunt implicaţi sau au legături liderii din regiunea transnistreană. sunt unii care au afaceri şi în Crimeea. Alt investitori este victor Guşan, şeful Sheriff, această companie de fapt este principalul beneficiar al acestei afaceri cu criptovalută. Alţi doi investitori sunt o companie din Germania şi alta - înregistrată într-o zonă off-shore din Marea Britanie. Toate au legături cu Sheriff. Mai sunt alte câteva companii la fel de dubioase înregistrate în Federaţia Rusă. nu am găsit un investitor care are afaceri la vedere. Deci, cei implicaţi în afacerea din Transnistria sunt dubioşi.”

Europa Liberă: Dar care este avantajul pentru omul de rând din Transnistria? Ce va aduce această afacere, având în vedere că criptovaluta va fi găsită doar în spațiul virtual nu va rămâne fizic în regiune?

Cornelia Cozonac: „Această valută virtuală poate fi convertită prin anumite scheme în valută reală. Dar principalele resurse care vor rămâne în regiunea transnistreană sunt plăţile pentru energia electrică consumată pentru producerea acestor bani virtuali. Investitorii sunt invitaţi să vină în regiunea transnistreană, să producă aceşti bani virtuali şi pentru asta ei procură energie şi plătesc în bugetul Transnistriei. Aceşti bani vor fi utilizaţi la consolidarea regimului şi la existența acestui regim nerecunoscut. Cea mai mare parte din bani merg de fapt la Sheriff care este o campanie privată, dar care controlează regiunea din stânga Nistrului.”

***

Europa Liberă: În regiunea transnistreană, între 13 și 19 mai, se va desfășura cea de-a patra ediție a Festivalului de film documentar „Chesnok”, în traducere – Usturoiul,organizat de clubul obștesc „Apriori” din Tiraspol. Festivalul este sprijinit de organizația cehă „People in Need”, ambasadele Germaniei și Olandei în România, precum și de programul Transition Promotion al Ministerului ceh de Externe.

Raisa Asauliak
Raisa Asauliak

Victoria Colesnic a stat de vorbă, în studioul Europei Libere de la Praga, cu Raisa Asauliak, membra comitetului de organizare a Festivalului de film documentar „Chesnok”.

Europa Liberă: În Transnistria, se va desfășura cea de-a patra ediție a Festivalului de Film Documentar „Chesnok”. Ce pregătiți pentru această această ediție?

Raisa Asauliak: În afară de proiecțiile de film, vom organiza un workshop consacrat filmului documentar pentru cei interesați de acest subiect, cei care vor să-și dezvolte talentul. Pentru prima dată în acest an, lansăm un concurs deschis pentru regizorii din regiunea transnistreană și Republica Moldova, care ne vor expedia filmele lor. În programul nostru, intră și o secțiune aparte pentru tineri, deci vom avea proiecții de filme pentru adolescenți.

Europa Liberă: Câte filme vor rula? În ce orașe se va desfășura festivalul?

Raisa Asauliak: Aproximativ 20 de filme. Festivalul nostru este itinerant și se desfășoară în cinci orașe: Râbnița, Tiraspol, Dubăsari, Bender și în capitala Republicii Moldova, Chișinău.

Europa Liberă: În Transnistria, a fost adoptată anul trecut o lege care interzice ONG-urilor să se ocupe de politică - o noțiune vagă, ușor interpretabilă, sub incidența căreia ar putea intra practic orice activitate desfășurată de organizațiile nonguvernamentale din stânga Nistrului. În baza acestei legi, Procuratura de la Tiraspol a adus niște acuzații centrului Apriori. Cât de dificil este să organizați festivalul „Chesnok” în aceste condiții?

Raisa Asauliak: La sfârșitul anului 2018, procuratura a emis o dispoziție în care a susținut că organizația noastră a încălcat această lege și a organizat evenimente cu tentă politică. Ni s-a transmis să corectăm greșelile și să nu le mai facem pe viitor.

Festivalul va avea loc, chiar dacă organizația noastră riscă să fie închisă...

Sunt multe nuanțe aici și e destul de dificil de explicat, dar, în general, organizația noastră nu a fost de acord cu această dispoziție și a pornit un proces împotriva procuraturii pentru ca instanța să o anuleze. Ședința de judecată a avut deja loc și cererea noastră a fost respinsă.

Noi continuăm să organizăm festivalul chiar în aceste condiții. Deocamdată, nu am întâmpinat probleme, să vedem ce se va întâmpla în continuare. Dar da, cred că organizația se află în pericol și riscă să fie închisă.

Europa Liberă: Ce se va întâmpla, dacă organizația va fi închisă? Va mai avea loc festivalul?

Raisa Asauliak: Cred că festivalul va avea loc oricum. Dacă organizația va fi închisă, nu știu dacă vom reuși să organizăm festivalul în aceleași locuri pe care le-am planificat deja, dar festivalul va avea loc oricum. Dacă nu vom avea acces la locurile unde ne-ar plăcea să organizăm proiecțiile, vom căuta locuri noi.

Europa Liberă: Câți oameni au venit la festivalul de film de anul trecut?

Raisa Asauliak: E dificil să vă spun câți oameni au fost la festival. La fiecare proiecție, numărăm câți oameni sunt în sală. Respectiv, aceeași persoană poate vedea mai multe filme sau unul singur. Dacă în 2017 am avut 1200 de vizionări, atunci anul trecut au fost peste 2400.

Europa Liberă: Cum reacționează publicul din Transnistria la filmul documentar?

Raisa Asauliak: Publicul reacționează foarte bine. Oamenii vin cu plăcere. Când am introdus în program pentru prima dată filmele pentru adolescenți, ne era teamă că nu-și vor găsi publicul. Frica noastră a fost neîntemeiată. Au venit foarte mulți oameni care înțeleg că nu vor mai avea ocazia să vadă astfel de filme.

Europa Liberă: Puteți să ne povestiți ce filme vor fi anul ăsta?

La ediția 2018 a festivalului Cesnok
La ediția 2018 a festivalului Cesnok

Raisa Asauliak: Pentru proiecții, noi selectăm filme de la marile festivaluri europene precum Berlinare, Sheffield, One World, Movies that Matter, Docudays, Decfest. Din filmele acceptate la aceste festivaluri, le alegem pe cele mai bune, așa ni se pare. Desigur, suntem constrânși de o anumită limită. Deocamdată, ne permitem doar 20 de filme.

De obicei, încercăm să alegem filme care vorbesc despre drepturile omului, despre modul în care oamenii din diferite țări ajung să-și protejeze drepturile sau să obțină dreptate. Alegem filme despre oamenii care își împlinesc visele, în ciuda stereotipurilor care există în societate. De asemenea, încercăm să selectăm filme care vorbesc despre probleme de actualitate. De regulă, includem filme despre persoane cu dizabilități, probleme de mediu.

În acest an, vor fi mai multe filme despre persoanele cu dizabilități. Vom avea și filme despre război sau impactul acestuia asupra vieții oamenilor. De exemplu, despre ce se întâmplă în Ucraina, cum războiul afectează oamenii. Avem și un scurtmetraj deosebit despre războiul nuclear.

Vom proiecta, de asemenea, un film despre refugiați și fluxul acestora în Europa. Avem o selecție interesantă pentru adolescenți în acest an. Un film absolut minunat,„Zborul Anei”, care spune povestea unei fete care crește cu sindromul Tourette, o trăsătură foarte specială. Va fi interesant de urmărit.

Filmul„Ascultă”scoate la iveală probleme reale ale copiilor care apelează la o linie de ajutor pentru copii și adolescenți.

Anul acesta, multe din problemele pe care le discută filmele sunt reflectate în sânul familiei. De exemplu, unul dintre filme, „Mama albă” prezintă viața unei familii cu mulți copii adoptați. Cu toate acestea, părinții decid să mai adopte un copil care are o dizabilitate. Filmul arată viața familiei din interior.

Europa Liberă: În acest an, se pare că veți rula mai multe filme documentare ale regizorilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Ați lansat și un anunț public, încurajând regizorii locali să participe cu propriile creații. Câți au aplicat?

Au venit foarte mulți oameni care înțeleg că nu vor mai avea ocazia să vadă astfel de filme...

Raisa Asauliak: În acest moment, avem 17 cereri. Sunt regizori din Moldova și Transnistria. Filmele sunt la fel, despre persoane cu dezabilități, viața pensionarilor, meseriile oamenilor.

Europa Liberă: Ce dificultăți întâmpină tinerii care vor să facă film documentar în Transnistria?

Raisa Asauliak: Din câte știu, în Transnistria nu avem oportunități educaționale pentru cei interesați de filmul documentar. Există facultăți pentru tinerii care vor să devină jurnaliști, dar reportajele de televiziune nu sunt filme documentare. Oamenii care vor să învețe cum să producă un documentar în Transnistria nu au unde să o facă. În acest sens, sper că festivalul nostru oferă o astfel de șansă. Am organizat un workshop anul trecut și revenim cu un nou atelier în acest an.

În cadrul atelierului, expertul oferă sfaturi, recomandări, cum să faci anumite lucruri, ce greșeli să eviți. Anul trecut, au fost prezentate o mulțime de exemple, multe creații interesante. Se discută diverse aspecte legate de producția filmelor: cum să lucrezi cu protagonistul, unele aspecte tehnice, cum să construiești o secvență video.

Europa Liberă: Filmul documentar are un potențial enorm să schimbe valori și mentalități. Ce credeți că poate schimba în Transnistria?

Raisa Asauliak: După părerea mea, festivalul nostru poate oferi oamenilor un punct de vedere alternativ cu privire la diferite probleme. De cele mai multe ori, când ne confruntăm cu o problemă, avem posibilitatea să auzim părerea unei singure părți.

Filmele documentare, cele pe care le prezentăm noi în festival, sunt unice prin faptul că sunt deseori foarte personale. Eu, când le urmăresc, nu mă îndoiesc de faptul că acești oameni sunt foarte sinceri.

Eu cred că filmele de la festivalul nostru lărgesc orizontul gândirii. Atunci când vezi pe cineva adesea foarte tânăr, poate chiar mai tânăr decât tine... și acel cineva e neînfricat și-și urmează visul, asta inspiră și motivează.

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă

XS
SM
MD
LG