Preşedintele Igor Dodon spune că va organiza la sfârşitul acestei săptămâni, sâmbătă şi duminică, câte un festival al familiei la Chişinău şi Bălţi, acţiuni prin care îşi propune să promoveze valorile familiei tradiţionale în Republica Moldova. Cu ce scop acest demers şi cum a devenit anume şeful micului stat moldovean promotor atât de activ al retoricii pro-familie, îl vom întreba astăzi pe analistul politic Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice de la Chişinău.
Oazu Nantoi: „În primul rând, eu percep aceste evenimente drept continuare a campaniei electorale a dlui Dodon. El cu slogane similare a participat și a manipulat alegătorii în campania electorală prezidențială. Acum noi mergem spre alegerile parlamentare și pentru dl Dodon este important ca el să fie permanent pe undă în ceea ce privește prezența în mass-media și comunicarea cu acel segment al alegătorilor care, spre regret, nu percep critic mesajele politicienilor.
Iar în ceea ce privește evenimentele anunțate, este evident că are loc o cârdășie strânsă între Biserica Ortodoxă Rusă și politicile, comportamentul lui Igor Dodon. Mie îmi vine greu să spun acest lucru, dar art. 32 din Constituție îmi permite. Deci, eu îl percep pe dl Igor
Este evident că are loc o cârdășie strânsă între Biserica Ortodoxă Rusă și politicile, comportamentul lui Igor Dodon...
Dodon nu ca pe președinte al Republicii Moldova, ci ca pe un agent de influență al Federației Ruse. Și aici Biserica Ortodoxă Rusă este o extensiune a statului rusesc, dacă ne uităm că la 4 septembrie 2017 dl Dodon, prin decret prezidențial, i-a oferit cetățenie lui Serghei Volkov, acel care la Tiraspol se numește episcopul Sava, acel care, dacă nu greșesc, la 17 iulie 2001 a fost pedepsit pentru homosexualism și fugărit din fruntea Departamentului sinodal pentru colaborarea cu armata al Bisericii Ortodoxe Ruse. Deci, când ne uităm la faptul că acest Sava semnează cu așa-zisul ministru al apărării Obrucikov de la Tiraspol la 19 octombrie 2017 acord de parteneriat, este strigător la cer, însă, spre regret, la noi, în Republica Moldova, asemenea lucruri sunt posibile.
După cum mi-a spus un expert din Ucraina, „se creează impresia că Federația Rusă utilizează Republica Moldova drept poligon pentru testarea diferitelor tehnologii din războiul hibrid, iar conducerea Republicii Moldova, într-o manieră impotentă, deci nici nu reacționează”.”
Europa Liberă: Celor care, totuşi, dle Nantoi, s-ar întreba care e problema, de ce Igor Dodon, politician fiind, nu ar face ceea ce face şi nu ar spune ceea ce spune, dacă aceste lucruri cumva cad pe placul, în consonanța unei majorităţi care împărtăşeşte ortodoxia în ţara sa? Ce le-aţi replica?
Oazu Nantoi: „Ortodoxia în Republica Moldova are un specific distinct. La noi Iisus Hristos trebuie să aibă viză de reședință la Lubeanka, acolo unde a fost sediul KGB-ului, și la noi ortodoxia are specific local. Porunca a opta la noi nu funcționează.”
Europa Liberă: De ce spuneți așa?
Oazu Nantoi: „Acolo unde se spune „nu fura”. Deoarece, în opinia mea personală, Biserica din Republica Moldova, dacă ar fi fost preocupată de sufletele moldovenilor, ar fi trebuit să se prezinte ca un instrument de moralitate în societatea noastră, dar nu ca un instrument politic și porunca a opta – „nu fura” – face parte anume că din acel set de valori creștine, dar nu știu de ce la noi, iată, din câte am înțeles, un oarecare episcopul Marchel a inventat o criptovalută moldovenească. El se achită pentru „Mercedes”-ul luxos cu rugăciuni. Deci, asta este mizeria moldovenească, unde degradează, spre regret, totul și cuvintele „principii” și „valori” provoacă un râs sarcastic.”
Europa Liberă: Igor Dodon a făcut destul de multe declaraţii, probabil vi le amintiți și Dvs., cu privire la faptul că marşurile antidiscriminare sau ale egalității, cum se mai numesc ele, ar fi propagandă homosexuală şi că din cauza lor valorile familiei, crede dl președinte, ar fi sub asediu în R. Moldova, mai ales după adoptarea în 2012 a Legii egalităţii. Când nu era preşedinte, o făcea mai direct; acum o face mai voalat. Ar trebui totuşi această retorică a preşedintelui, acțiunile pe care le inițiază, iată, nu primul an, privite ca niște acțiuni menite să intimideze mişcarea de promovare a drepturilor minorităţilor sexuale?
Oazu Nantoi: „În primul rând, nu există niciun fapt documentat de schimbare a orientării sexuale în urma adoptării Legii antidiscriminare. Deci, eu repet încă o dată: dl Dodon nu se comportă ca un președinte de țară, bazându-se pe acest obscurantism medieval în secolul XXI, ci dl Dodon își face campanie electorală. Iar dacă ne uităm la situația cu drepturile omului în Republica Moldova, aici, dacă revenim la familie, cu certitudine familia, instituția familiei a suferit cel mai mult atunci când politicienii corupți și incompetenți au pus la cale procesul de expulzare a moldovenilor din țară și zeci de mii de copii au rămas pe drumuri, fără părinți și noi am aflat despre fenomenul de prostituție juvenilă, de narcomanie, de banditism printre copii și tineri…”
Europa Liberă: La migrație vă referiți?
Oazu Nantoi: „Da, mă refer la migrație. Aceasta a fost lovitura cea mai dură împotriva instituției familiei, când mamele își lăsau copiii de dragul banilor. Deci, un oarecare Igor Dodon cu Zina Greceanîi, dacă nu greșesc, activau pe atunci fructuos în guvernele Republicii Moldova. Așa că noi avem de-a face cu fățărnicia politicienilor, cu manipularea cinică. Cine își aduce aminte de acei 30 de mii de sirieni, da? Și sigur că președintele Igor Dodon, de dragul succesului electoral, ridică acel val de obscurantism în societatea moldovenească care provoacă intoleranța, xenofobia. Și asta se referă și la componenta etnică, și la componenta LGBT, deci nimic nou sub soare. Divide et impera. Problema este nu în politicieni, problema este în societatea noastră, care nu-i penalizează pe asemenea pseudopoliticieni.
Europa Liberă: Ați auzit probabil și Dvs. că șeful statului a anunțat în câteva rânduri asta, vrea să aducă la Chişinău în această toamnă Congresul Mondial al Familiilor. Pentru cunoaştere, vom spune că e vorba despre o organizație ultraconservatoare din Statele Unite. Criticii ei spun că retorica pro-familie a acesteia nu este decât un pretext pentru atacuri la adresa homosexualității, a dreptului la avort, a gândirii liberale. Cum a devenit, iată, Igor Dodon un fel de promotor, un fel de ținător de steag parcă mai activ ca alții în această regiune în chestiunea respectivă?
Oazu Nantoi: „Ați spus că „mai activ ca alții în această regiune”. Eu anume că revin la constatarea tristă, la ceea ce a spus expertul ucrainean că „Republica Moldova este un poligon pentru testarea diferitelor politici”, iar Igor Dodon încearcă să fie o umbră a lui Putin în ceea ce privește promovarea așa-ziselor valori conservatoare, cu ortodoxia, cu statalismul, cu familismul. Aici probabil ambii se trag de la contele Uvarov din secolul al XVIII-lea. Și repet: aici e vorba de tehnologii electorale și așa-zisul Congres al Familiilor n-are nimic, repet, cu grija față de familie, cu instituția familiei.
Este vorba de campania electorală a lui Igor Dodon, care vrea să obțină majoritatea și în urma așa-zisei soluționări a conflictului transnistrean să rupă Republica Moldova de orice comunicare cu Uniunea Europeană. Spre regret, acest lucru s-a întâmplat în 2016 în parteneriat cu dl Plahotniuc. Acum noi în continuare mergem pe aceeași schemă.”
Europa Liberă: Pe final, dle Nantoi, v-aș întreba: Cum v-ați aștepta să se desfășoare lucrurile în acest week-end, cum v-ați aștepta să reacționeze autoritățile, organele de drept? Ce așteptări aveți?
Oazu Nantoi: „Autoritățile trebuie să asigure ordinea publică. Asta este
O campanie electorală cinică, de manipulare a cetățenilor Republicii Moldova...
funcția autorităților. Mass-media trebuie să ajute cetățenii să înțeleagă ce se întâmplă în Republica Moldova. Repet: e vorba de o campanie electorală cinică, de manipulare a cetățenilor Republicii Moldova. Și în rest, trebuie să fim critici față de toți politicienii, în special față de cei care se află la putere și se prezintă mai creștini decât Papa de la Roma. În cazul dat, decât Patriarhul Kiril.”
