Linkuri accesibilitate

ONG-urile: sub lupa procuraturii transnistrene


Imagine generic

Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:

Expoziția unei artiste neobișnuite la Tiraspol. Un interviu cu Evgheni Dunaev, directorul Centrului Apriori de la Tiraspol, care este prima organizație neguvernamentală persecutată de administrația regiunii în baza unei legi noi privind activitatea ONG-urilor, adoptată pe model rusesc. Și ce conține așa-numitul „Pachet comprehensiv pentru Moldova” al președintelui Igor Dodon, cel despre care experții spun că ar fi un nou proiect de federalizare, pe modelul Planului Kozak din 2003?

Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct


***

Din 1 aprilie, antreprenorii din regiunea transnistreană care activează în bază de patentă vor fi nevoiţi să renunţe la ea şi să aleagă unul dintre trei regimuri fiscale pe care le propun autorităţile de la Tiraspol, anunță presa din stânga Nistrului, preluată de TVR Moldova. În funcţie de domeniul de activitate, dar şi de cifra de afaceri, antreprenorii se vor putea înregistra în calitate de întreprinzători individuali sau vor activa în baza unui sistem de impozitare simplificat. O a treia opţiune este procurarea unei patente antreprenoriale individuale, dar în acest caz va fi limitat volumul de produse care poate fi importat. Cei care nu vor reuşi să depună demersurile necesare până pe 1 aprilie, vor mai putea activa cu actualele patente cel mult o lună. Administrația de la Tiraspol speră că astfel vor crește încasările la bugetul regiunii.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski
Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski

Liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a mers la Moscova la sfârșitul săptămânii trecute pentru a se întâlni cu oficiali ruși și pentru a primi cetățeni în recent deschisa „reprezentanță a Transnistriei” în capitala rusă. Krasnoselski a spus, citat de presa din regiune, că problemele de care s-au plâns transnistrenii care au venit la audiența de la Moscova sunt similare cu cele existente în Transnistria – primirea cetățeniei ruse sau transnistrene, înregistrarea reședinței, asistența medicală, achitarea serviciilor de întreținere a locuinței și înrolarea în armată. Presa din stânga Nistrului mai scrie că în cadrul întâlnirilor cu oficiali din Ministerul rus de Externe, Vadim Krasnoselski a venit cu un șir de propuneri concrete privind cooperarea strategică cu Federaţia Rusă, fără să ofere detalii cu privire la conținutul acestor propuneri. De la începutul acestui an, Moscova a interzis importul produselor tranzitate prin Ucraina, ceea ce a afectat direct exporturile transnistrene pe piața rusă. Administrația de la Tiraspol a spus atunci că problema va fi soluționată în scurt timp, însă până acum interdicția rămâne în vigoare.

Autoritățile de la Tiraspol au criticat aspru ceea ce au numit „planurile himerice” pentru reglementarea conflictului transnistrean vehiculate de președintele Igor Dodon.

Criticile Tiraspolului survin după ce președintele Dodon a prezentat la conferința de securitate de la München din luna februarie un „pachet atotcuprinzător” pentru R. Moldova, menirea căruia, potrivit lui, ar fi inclusiv de a nu admite aderarea țării la NATO. Detalii, în program.

Biroul de reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău a confirmat că la Uzina metalurgică de la Râbnița, unul dintre contribuitorii cei mai mari la bugetul regiunii transnistrene, a avut loc un incident care a dus la oprirea unuia dintre cuptoarele de topire a metalelor. Cuptoarele uzinei nu au fost oprite din anii 1980, iar specialiștii spun că repornirea unui cuptor este un proces extrem de complicat. „Ziarul de Gardă” scrie că reacția Biroului vine după ce în mediul online au apărut informații despre o posibilă scurgere radioactivă. Conform unor postări din mediul online, cuptorul de la Uzina metalurgică s-ar fi oprit pe 5 martie, dar responsabilii din regiune au dezmințit că ar fi fost vorba despre scurgeri radioactive.

Gazprom-ul a inițiat procedura de reziliere a contractelor cu „Naftogaz”-ul ucrainean privind livrarea și tranzitul gazelor. Conducta care tranzitează Ucraina este singura sursă de aprovizionare cu gaze a Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene. Gazprom anunță însă că nu va sista gazele „imediat”. „Ambele părți trebuie să apeleze la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Procedura judiciară necesită timp”, a declarat reprezentantul oficial al Gazprom, Serghei Kuprianov. Republica Moldova are o conductă de gaze prin care poate importa gaze din România, dar aceasta ajunge doar până la Ungheni, iar tronsonul până la Chişinău este abia la etapa de proiectare.

Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.

Parlamentul Marii Britanii a aprobat o moțiune a guvernului care propune solicitarea unei amânări a datei Brexit-ului – ieșirea țării din UE, programată inițial pentru 29 martie. Conducerea UE și liderii celorlalte țări membre ar urma să discute subiectul la summitul lor de săptămâna viitoare. Printre cele 27 de țări există păreri diferite dacă ar trebui să fie o amânare și cât de lungă ar trebui să fie.

Premierul Marii Britanii Theresa May
Premierul Marii Britanii Theresa May

Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care se spune că Rusia „nu mai poate fi considerată un partener strategic”, iar Uniunea Europeană nu va reveni la o relație normală cu ea înainte ca Rusia să restabilească integritatea teritorială a Ucrainei. În Rezoluția adoptată în baza unui raport despre relația țărilor europene cu Rusia, europarlamentarii se declară „profund îngrijorați de legăturile între guvernul rus și partide de extremă dreapta, populiste și naționaliste, precum și guverne din UE ca cel al Ungariei” și cer măsuri împotriva „folosirii unor partide și mișcări pentru destabilizarea proiectului european din interior”.

Iar în Statele Unite Camera Reprezentanților a aprobat cu doar un vot împotrivă o rezoluție prin care critică în termeni duri politica Kremlinului și pe președintele Vladimir Putin pentru ceea ce rezoluția numește „vizare în mod sistematic a oponenților politici” și cere administrației americane să impună sancțiuni asupra celor responsabili de uciderea liderului opoziției Boris Nemțov și de a nu mușamaliza cazul”. Boris Nemțov a fost ucis în 2015 la câțiva metri de Kremlin.

Legislația care permite autorităților ruse să blocheze site-uri și să impună pedepse pentru „fake news” (știri false), ca și pentru materiale considerate ofensatoare față de stat, simbolurile de stat sau societate, a fost înaintată președintelui Vladimir Putin spre promulgare.

Mii de activişti au protestat în Rusia față de proiectul de lege care impune controlul statului asupra internetului, informează serviciul rusesc al postului nostru de radio, Svoboda. Criticii legii susțin că este o întoarcere la practicile perioadei sovietice și a cenzurii.

Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.

***

Europa Liberă: La Tiraspol a avut loc o expoziție mai puțin obișnuită. Neobișnuite au fost atât picturile expuse, cât și autoarea acestora. Irina Bardița este o tânără foarte ambițioasă, care la vârsta ei de 26 de ani are o înălțime de puțin peste un metru. Irina și-a mai expus picturile în Elveția, România, Ucraina, dar și la Chişinău. Fire senină și optimistă, Irina și-a cultivat ambiția și dorința de a reuși înfruntând stereotipurile din societatea moldovenească.

Irina Bardița
Irina Bardița

Particularitățile în dezvoltarea ei fizică nu au împiedicat-o să-și urmeze pasiunea legată de pictură, iar în paralel tânăra a învățat și meseria de contabil. Născută la Bender, aceasta s-a mutat foarte devreme la Hâncești – părinții au făcut această schimbare pentru a-i oferi fetei posibilitatea de a studia la școala specială de acolo. Apoi Irina a venit la Chişinău, unde a făcut Colegiul de economie. Corespondentul nostru în stânga Nistrului, Serghei Ursul, a fost la expoziția de la Tiraspol și a stat de vorbă și cu mama Irinei, Elena:

„Irina s-a descoperit singură. Creioanele, pensulele și culorile au fost descoperite de mânuțele și talentul ei. De mică lucrările ei erau apreciate – de prieteni, de colegi, au fost unele lucrări care au fost luate în Elveția. Ea este un om cu o personalitate foarte puternică, ea își pune scopuri și luptă pentru ele, ea merge către realizarea visului ei. Noi doar o susținem și ne bucurăm de succesele ei.

Sinceră să fiu, cea mai mare durere care nici acum nu mă lasă sunt cuvintele medicilor pediatri care a văzut-o. Chiar ne-au spus direct – că o putem abandona, că este o variantă pentru noi care ne va aduce multe probleme și incertitudini. Dar împreună cu soțul atunci am decis că vom da ultima bucată de pâine și ultima fărâmitură copilului, dar nu-l vom abandona. Și dacă soarta ne-a făcut acest cadou, însemnă că așa ne este sortit, să ducem această cruce. Noi o iubim foarte mult, o apreciem și o protejăm.

La Chişinău la colegiu nu a fost deloc ușor, în fiecare zi ne gândeam: „Oare cum se descurcă?”. Dar Irina spune că ne făceam griji degeaba, ea se simțea foarte bine și depășea cu seninătate greutățile, învăța și se bucura de viață. Ea ne spunea adesea că „Dacă nu poți schimba situația, trebuie să-și schimbi atitudinea față de ea”, mai spune mama Irinei Bardița.

Tablourile semnate de tânăra pictoriță reflectă viziunea ei asupra lumii și experiența de viață. Unul dintre tablouri, numit Personalitatea, reprezintă un om dezbrăcat în jurul căruia sunt împrăștiate măști și care urmărește viața reală de după un paravan – un portret fidel al omului modern.

În tabloul Chirurgul apare un om cu instrumente medicale în loc de mâini – un ecou al lungilor perioade în care tânăra a urmat tratamente în spitale. Iar în autoportretul Irinei apare o tânără frumoasă cu părul roșcat în vânt, cu aripi care nu se pot deschide până la capăt și un cărucior în loc de picioare.

Irina spune că creația ei este una simbolică. „Tablourile mele constau în cea mai mare parte din simboluri care mă reprezintă pe mine – gândurile și emoțiile mele. Stilul în care pictez este mai aproape de expresionism – culori foarte vii și tușe mari. Am și pictură pe pânză, am și grafică. La această expoziție am două tablouri în grafică – primul se numește Chişinău, iar al doilea reprezintă Ucraina, ne numește Prețul păcii.

Am fost pusă de la începutul vieții mele în fața alegerii. Fie să trăiesc doar pentru supraviețuirea fizică, fie să-mi urmez visul și să mă dedic pasiunii mele pentru pictură. Am mers să învăț economia, pentru că profesia de contabil este una din cele mai solicitate și din asta poți trăi. Dar într-un final m-am întors la ceea ce îmi era cel mai drag – pentru că pictura este sufletul meu și după zece ani de încercări și căutări am ajuns la concluzia că aceasta este alegerea asupra căreia trebuie să mă opresc, pentru că asta e ceea ce îmi dă putere din interior.

Înțelegeți, oamenii oricum vor judeca, cu orice prilej – fie că vor vedea pe cineva obez, sau prea slab, sau cu coșuri, sau roșcat – vor bârfi oricum. Dar cel mai important e să te iubești pe tine însuți, așa cum ești. Am ajuns la concluzia, dar și la o vârstă la care m-am acceptat pe mine însămi, am învățat să mă apreciez.

Înțelegeți, oamenii oricum vor judeca, cu orice prilej...

Și am acceptat ideea că, poate, cei din jurul meu nu mă vor vedea exact așa cum sunt în realitate din prima, dar cu timpul, după ce mă vor cunoaște, vor învăța să depășească stereotipurile și etichetele pe care ni le atribuie societatea. Iar ca pictor eu am învățat să văd dincolo de aparențe”, mai spune tânăra pictoriță Irina Bardița, în discuția cu corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.

***

Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce știu despre rolul pe care ar trebui să-l joace organizațiile neguvernamentale în societate.

- Organizații neguvernamentale? Nici nu știu ce este asta. Poate e vorba de acordarea unor ajutoare celor săraci, poate este vorba despre susținerea mamelor singure, a victimelor violenței, ceva de genul acesta. Eu în general sunt iubitoare de animale, poate că ar fi ceva legat de animale.

- Sincer să fiu, nu m-am întâlnit cu așa ceva și nu aș putea răspunde. Este o organizație care este obligată să se ocupe de treburi obștești, sociale – de felul în care arată orașul, terenurile de joacă pentru copii. Nu neapărat doar curățenia – străzile, stațiile de transport public, băncile din parcuri…

- Nici nu știu, nu m-am gândit la asta.

- Tinerii caută de lucru, pleacă în alte țări. Organizațiile neguvernamentale? Poate că este vorba despre Sheriff? Care au magazine, echipe de fotbal?

- Organizațiile neguvernamentale în ziua de azi nu înseamnă nimic. Este populism curat. La modul real nu aduc niciun folos. Ele umblă, fac sondaje, vorbesc… Poate singura care lucrează este organizația de luptă împotriva oamenii ar ști despre ele. Dar dacă oameni nu știu – înseamnă că nu sunt de niciun folos.

- Dacă sincer, nici nu știu că la noi există astfel de organizații. Și unde se află? Și cu ce se ocupă?

***

La Tiraspol continuă procesul judiciar împotriva Centrului Apriori (prima ședință având loc la începutul lui februarie), un ONG acuzat de procuratura transnistreană de activități politice ilegale, desfășurate pe bani din străinătate, după ce a organizat câteva evenimente la care au răsunat și voci critice la adresa conducerii regiunii separatiste.

În baza Centrului Apriori, la Tiraspol funcționează și cunoscutul „Club 19” - un centru cultural unde sunt organizate expoziții, proiecții de filme, concerte și dezbateri. Procesul judiciar împotriva Centrului Apriori este primul la Tiraspol, intentat în baza unei legi adoptate încă anul trecut, după modelul legislației Federației Ruse, care interzice ONG-urilor să se ocupe de politică – o noțiune vagă, ușor interpretabilă de către autorități, sub incidența căreia ar putea intra, practic, orice activitate desfășurată de organizațiile neguvernamentale din stânga Nistrului.

La finele anului trecut, Procuratura de la Tiraspol a acuzat Centrul Apriori că a organizat, în iunie 2018, o expoziție numită „Presa sub presiunea a trei atmosfere: Smirnov, Șevciuk, Krasnoselski”, unde în cadrul discuțiilor au fost criticate intențiile administrației transnistrene de a închide mai multe portaluri on-line. A doua acuzație ține de prelegerea „Sistemul electoral mixt și perspectivele lui pentru Transnistria”, ținută de expertul Anatoli Dirun, în cadrul căreia acesta a propus ca deputaților să li se interzică să aibă afaceri pe perioada mandatului lor și a afirmat că „în Transnistria s-a instituit un model oligarhic de conducere”.

Am discutat problemele pe care le ridică această nouă lege organizațiilor neguvernamentale din regiune cu directorul Centrului Apriori, Evgheni Dunaev.

Evgheni Dunaev: „Legea este inacceptabilă, nocivă și nu răspunde necesităților ONG-urilor”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:55 0:00

Europa Liberă: Ceea ce se întâmplă acum cu Club 19 de la Tiraspol, cu centrul Apriori este primul caz în care are loc un proces în baza noii legi privind activitatea organizațiilor neguvernamentale din regiunea transnistreană, lege restrictivă adoptată pe modelul celei din Federaţia Rusă. Cum vedeți această lege? Cât de serioase pot fi consecințele pentru Dvs.?

Evgheni Dunaev: „Cum vedem această lege am spus deja - și organizația noastră, și colegii cu care lucrăm din sectorul neguvernamental. Punctul nostru de vedere este că legea este inacceptabilă, nocivă, că aceasta aduce mai mult rău decât bine. Legea nu răspunde necesităților ONG-urilor și creează probleme noi. Am spus public acest lucru.

Și legea respectivă a fost aplicată în primul rând în cazul nostru. Ce înseamnă asta pentru noi? În lege se interzice orice activitate publică normală a organizației neguvernamentale, în cazul în care aceasta primește finanțare din străinătate.

Capacitatea de a fi public este un instrument important al oricărui membru al societății civile...

Dar fără a primi finanțare din străinătate la noi e practic imposibil de desfășurat o activitate importantă, serioasă, pentru că surse interne nu există. Nu ai cum să trăiești din donații și nici granturi de la stat nu se oferă.

Iată de ce orice organizație neguvernamentală este practic condamnată dacă vrea să crească într-un fel, să se dezvolte organizațional, să fie stabilă și să atragă investiții din străinătate. Dar, reieșind din această lege, organizația respectivă nu poate desfășura niciun fel de activitate publică – să-și expună punctul de vedere, să organizeze discuții etc. Adică lucruri firești pe care trebuie să le facă orice organizație. Capacitatea de a fi public este un instrument important al oricărui membru al societății civile. Și totuși, acest lucru este interzis, prin această nouă lege.

„Club 19” este una dintre cele șase programe ale noastre, care este concepută pentru a fi publică. Noi în primul rând oferim platformă pentru oamenii care vor să organizeze ceva. Astăzi de exemplu vom avea o seară literară pe care o organizează tinerii care vor să-și împărtășească creația, căutările muzicale, poetice.

Avem și evenimente intelectuale, cum a fost și una dintre dezbaterile pentru care procuratura – cum să mă exprim? – nu că ne-ar fi condamnat, dar a considerat că am încălcat legea. A fost o dezbatere a Școlii de studii politice de la Tiraspol.

Deci, avem inițiative diferite. Și se pare că ni se interzice să oferim platforma noastră – suntem tratați ca organizatori, chiar dacă nu organizăm noi evenimentul. Și ni se propune, de fapt ni se cere imperativ, să renunțăm la participarea la activități politice în orice forme indicate în lege. Adică este vorba și despre dezbateri, și despre apeluri publice, inclusiv cu publicarea lor pe internet. Adică, ar trebui să dispărem cu totul din spațiul informațional. Și atunci, care e sensul organizației obștești?”

Europa Liberă: Și atunci, care e sensul să ai organizații neguvernamentale în general în țară, în spațiul public?

Evgheni Dunaev: „Dacă e să exagerăm un pic și să încercăm să facem un tablou utopic al lumii care să reiasă din această lege, atunci organizațiile neguvernamentale trebuie să devină un fel de anexe ale serviciilor de stat. Ca în timpurile „vechi și bune” din perioada Uniunii Sovietice, când o organizație de exemplu distribuia foi de odihnă pentru membrii ei, alta – anumite facilități sau își delega membrii pentru participarea la diferite evenimente… Un format de felul acesta, foarte îngust. Sau de exemplu să caute finanțare pentru reparația vreunui spital. Și cam atât… Doar în acest sens [se poate activa]. Adică ar fi greu de numit asta societate civilă, chiar dacă ne-am dori foarte mult.”

Europa Liberă: Cum vedeți încheierea procesului în care este implicat Centrul Apriori?

Evgheni Dunaev: „A procesului nostru judiciar? În primul rând, rapid. Pentru că nu ne-a rămas prea mult timp. Prima etapă am trecut-o. Acum vom face recurs la Curtea supremă [din Transnistria] . Acolo tot nu va dura probabil mai mult de o lună. Experții noștri consideră că în Curtea supremă noi avem șanse mai mult sau mai puțin bune. În judecătoria orășenească șansele noastre sunt mici pentru că la noi judecătorii sunt foarte dependenți. Dacă procuratura și MAI are recenzii proaste despre ei, președintele îi poate concedia pe judecător și acesta nu va mai lucra niciodată în sistem. Iată de ce judecătorii noștri sunt foarte dependenți, din cauza sistemului. La Curtea supremă judecătorii nu mai sunt atât de dependenți.

Activistul Evgheni Dunaev
Activistul Evgheni Dunaev

Dar care va fi decizia nu se știe. Pe de o parte, chiar și în pofida acestor prevederi extrem de flexibile ale noii legi, care permit să fie trase ușor la răspundere organizațiile neguvernamentale, au fost foarte multe încălcări procedurale în cazul nostru. Și decizia finală va depinde foarte mult de cât de mare este dorința de a ne închide. Nu putem decât să ghicim cât de mare este această dorință. Nouă ni se pare că nimeni nu ar trebuie să vrea să ne închidă. Dar nouă poate să ni se pară multe…”

Europa Liberă: Pare să fie un caz mai mult motivat politic decât unul care să aibă la bază raționamente logice sau legale…

Evgheni Dunaev: „Vedeți, din punctul de vedere al acestei legi, totul este mai mult sau mai puțin legal. Deși în cazul nostru Procuratura a avut încălcări procedurale destul de critice. Probabil că aceste încălcări ar fi putut fi evitate, dar rezultatul ar fi rămas la fel. Și atunci, ei ar fi acționat legal. Altceva este că la noi legea principală este constituția. Și noi acum chiar vrem să facem o adresare la Curtea constituțională pentru a contesta această lege și gradul în care aceasta corespunde constituției noastre. Noi am semnalat în jur de șase capitole ale constituției care ar fi fost încălcate [de noua lege a ONG-urilor]. E destul de mult.

Așa că, dacă e să privim din punctul de vedere al legii,totul pare să fie legal. Dar dacă e să privim din punctul de vedere al constituției, nouă nu se pare că nu este legal. Și eu cred că nu este doar opinia noastră.

Ce va fi dacă vom pierde în ambele instanțe și dacă ne vor găsi încălcări repetate sau vor decide că nu am corectat încălcările, și dacă procuratura va cere instanței de judecată să închidă organizația noastră, și organizația va fi lichidată?

Este o istorie foarte complicată și ciudată...

Iar apoi în Curtea Constituțională, decizia căreia va veni cel mai probabil ceva mai târziu, noi vom câștiga și se va recunoaște că legea este neconstituțională? Va trebui apoi să refacem organizația, sau cum?

Deci, este o istorie foarte complicată și ciudată. Dar eu cred că, cu toată independența judecătorilor noștri, a instanțelor de judecată și a tuturor instituțiilor în general, cu toții vor fi mai mult sau mai puțin unanimi în decizia lor.”

Europa Liberă: Cel puțin dintr-o parte pare că persecuțiile împotriva Apriori sunt un proces demonstrativ pentru alte organizații neguvernamentale. Nu știu în ce măsură aveți și Dvs. aceeași impresie…

Evgheni Dunaev: „De fapt, noi chiar suntem un exemplu bun în acest sens. Pentru că suntem o organizație vizibilă, însăși activitatea noastră implică foarte multă expunere publică. Printre publicul nostru țintă este o parte foarte mică de auditoriu vulnerabil, în general încercăm să lucrăm pentru un public larg, pentru masa principală a populației. Iată de ce caracterul public este vital pentru noi. Tot ce facem, facem în mod public.

Și în acest sens această lege afectează la maxim drepturile noastre, chiar mai mult decât ale altor organizații. Deși mai avem, din fericire, câteva organizații care sunt deschise și care au activități publice.

Acum 5-10 ani era o problemă foarte mare pentru noi, atunci când organizam treninguri, să determinăm organizațiile să-și mediatizeze activitatea și să devină publice. Unii nu prea înțeleg importanța acestui lucru, unii nu au timp pentru asta, nu e foarte ușor de găsit specialiști care ar putea face asta în mod calitativ. Este o problemă foarte mare.

Dar în prezent în principiu toate organizațiile devin din ce în ce mai deschise, mai publice cumva în mod natural, depășind toate problemele. Și din senin apare această lege… Și care dintre aceste tendințe va învingă într-un final, este un mare semn de întrebare.

Dar da, dacă am interpreta această lege ca o încercare de a pune la respect toată sfera neguvernamentală, atunci, desigur, noi am fi un exemplu foarte convingător.”

Europa Liberă: Un interviu foarte bun. Sper doar să nu vă creeze mai multe probleme decât aveți deja.

Evgheni Dunaev: „Nu, nu cred. Știți, în pofida acestui caracter demonstrativ a tot ce se întâmplă, eu încerc mereu să evit dramatizările. Pentru că, la urma urmei, este doar o formă juridică de organizare, este un instrument pentru realizarea drepturilor și libertăților noastre cetățenești. Pe de o parte, a crea o organizație nouă nu este o problemă mare. Iată de ce o eventuală lichidare ar fi ceva trist, pentru mine ca președinte, acest lucru mă sustrage acum de la activitatea de bază.

Procuratura, printre altele, m-a amenințat cu amenzi – dacă ei vor decide că eu nu m-am conformat indicațiilor lor, în calitatea mea de președinte al organizației eu risc o amendă de cam 1000 de dolari. Da, amenzile la noi sunt bune. Să vedem, eu sper că nu se va ajunge la asta, pentru că va fi chiar ciudat de tot.

Aici mai este un aspect. Pentru a manifesta activism social existența unei organizații este doar unul din multele posibile instrumente, poate chiar nu cel mai important. Mie mi se pare că pentru tineri acest instrument este tot mai puțin important, pentru că este o instituție formalizată, cu multă birocrație etc. Chiar și pe noi, oricât de informali am fi, birocrația oricum ne consumă în mare parte, ne consumă din activism. Pe mine de exemplu demult m-a consumat – eu sunt manager, sunt birocrat în mare parte. Ca activist cred că mă mai manifest acum doar cu aceste procese de judecată unde trebuie să particip. Sunt mai mult un fel de gândac de cancelarie, fac puține lucruri singur – îi deservesc practic pe cei care lucrează în organizația noastră.

Și poate că e mai bine că statul nostru de facto discreditează acest instrument. Oamenii vor lucra mai informal. Oricum vor face ceva, în alt format, neinstituționalizat. În acest sens eu cred că statul își sapă singur mormântul – nu în sensul că se sinucide, ci în sensul că în încercarea de a-și extinde sfera de control, el, din contra, face acest sector mai puțin controlabil.

Oamenii vor lucra mai informal...

Pentru că oamenii se vor spune așa: „La ce bun să-mi fac o organizație și să am toate aceste probleme cu înregistrarea, contabilitatea, rapoartele, MGB-ul [securitatea transnistreană] care vine la tine și te monitorizează și așa mai departe, dacă eu pot să am o organizație informală?”. Singurul minus este că nu voi avea granturi. Dar acestea oricum nu vin la etapa incipientă, toți înțeleg că nu se știe când se va întâmpla și, deci, este un aspect de care se ține cont mai puțin. În schimb, nu vor exista toate aceste probleme și mă voi simți liber.

Da, în mod evident, ca organizație publică, ca instituție cu formă juridică noi suntem ceva mai protejați de abuzurile de exemplu din partea aceluiași MGB, ale miliției etc., de dezmățul structurilor de forță. Dar sunt lucruri convenționale și iluzorii…

Iată de ce cred că procesul nostru este un caz demonstrativ pentru alte organizații. Dar eu sper că nu va fi așa și că organizațiile de la noi vor avea spirit critic. Și vor înțelege că, în pofida acestui exemplu demonstrativ, este important să rămână organizații publice și să lupte pentru anumite principii.

Iar pe de altă parte, pentru alți oameni va fi un impuls de a nu-și pierde timpul cu toată această birocrație și formalism care într-adevăr distrug în mare parte potențialul pe care îl au oamenii.

Iată de ce nu trebuie dramatizată situația, așa aș spune. Deși, în mare, ceea ce se întâmplă indică o tendință negativă în sensul culturii administrării statului pe care o au cei care adoptă decizii la noi. Acesta este un semn rău.

Dar cazul nostru particular – este trist, regretabil, dar noi ne vom descurca. Și ca societate în general, și noi ca echipă. Nu este o situație super-critică.”

***

Președintele Igor Dodon
Președintele Igor Dodon

Europa Liberă: Autoritățile de la Tiraspol au criticat aspru ceea ce au numit „planurile himerice” pentru reglementarea conflictului transnistrean vehiculate de președintele Igor Dodon. „Compilațiile plate și dăunătoare” ale lui Dodon, precum și afirmațiile sale despre o „apropiată” reglementare definitivă a conflictului transnistrean nu fac decât să „dezorienteze” participanții la negocieri și să „creeze o impresie denaturată” despre acestea, se spune într-o declarație publicată pe website-ul departamentului de externe al guvernului secesionist. Criticile Tiraspolului survin după ce președintele Dodon a prezentat la conferința de securitate de la München din luna februarie un „pachet atotcuprinzător” pentru R. Moldova. Acesta presupune o conferință internațională de pace în anul 2020 pentru adoptarea unui statut al regiunii transnistrene și reintegrarea celor două maluri ale Nistrului cu ajutorul unor fonduri străine. Săptămâna trecută, purtătoarea de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, a spus că afirmațiile despre o „rezolvare rapidă” a conflictului transnistrean sunt „rupte de realitate”.

Documentul pe care Igor Dodon l-a prezentat luna trecută la Conferința de Securitate de la München, numit de el Pachetul comprehensiv pentru Moldova, este calificat de experții moldoveni, printre care și de fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU, Vlad Lupan, ca fiind un nou plan de federalizare a țării, o „versiune modificată” a Memorandumului Kozak. Vlad Lupan care spune că a citit documentul, susține că acesta ar conține prevederi clare legate de federalizare, alfabet chirilic, dar și menținerea trupelor ruse în regiunea transnistreană până în 2040.

Asta, în timp ce Igor Dodon susţine că nu a prezentat la München un plan de federalizare, ci un concept numit „Pachetul comprehensiv pentru Moldova”, menit printre altele să împiedice orice posibilitate de aderare a țării la NATO.

Vlad Lupan, într-un interviu realizat de Liliana Barbaroșie:

Europa Liberă: De ce există această percepție că este o versiune rusească, un plan rusesc?

Vlad Lupan
Vlad Lupan

Vlad Lupan: „El repetă prevederile Memorandumului Kozak, într-o formulă reînnoită, rescrisă. Din cauza asta presupunem că acest plan este, practic, „planul Kozak 2”. Deci vedem prevederi care existau și în „planul Kozak” anterior privind federalizarea, privind dreptul de veto. Dreptul de veto a fost transferat într-un alt capitol, veto, care este dat transnistrenilor asupra Republicii Moldova, autorităților Republicii Moldova.

Astfel, practic, vorbim din nou despre „transnistrizarea” Republicii Moldova. Apar elemente noi, cum ar fi revocarea Legii din 2005, care era o problemă pentru Federația Rusă și mai apar inovații, cum ar fi, de exemplu, crearea unei dependențe lingvistice prin transformarea limbii, revenirea limbii române la caractere „chirilic-moldovenești”, așa-numite.

Acestea, probabil, sunt elemente noi, în rest - majoritatea elementelor de aflarea armatei, de veto, de participarea transnistrenilor în toate structurile de stat și dreptul lor de veto în aceste structuri, inclusiv în Curtea Constituțională, formarea unor subiecți federali, absolut tot ce era existent în „planul Kozak” este prezent și acum. Ba mai mult decât atât, aceste noi elemente îl mai amplifică.

În ceea ce privește staționarea forțelor ruse în Republica Moldova, documentul a fost modificat, însă prin diverse referințe din interiorul documentului se vede că acest plan de așa-numită „garantare a neutralității” este planificat până în 2040, astfel prezența militară rusă este planificată până în 2040, deoarece se face încă o referință la cerințele Federației Ruse din cadrul negocierilor privind retragerea trupelor ruse, la care am participat și eu, de așa-numită „sincronizare” – „voi soluționați conflictul, și atunci, noi ne retragem”.”

Europa Liberă: Ce vi se pare cel mai periculos, pentru că din ceea ce ați spus până acum este limpede că părerea Dvs. este una de condamnare?

Vlad Lupan: „Tot documentul este periculos, pentru că toate prevederile acestea, într-un fel sau altul, ne ancorează ferm în zona lumii ruse, așa-numitul „russkii mir”, în care legea nu este numaidecât garantată prin însăși legea și prin implementarea ei, ci depinde de șeful actual al unui stat sau al unei regiuni, cel mai popular politician dintr-o regiune, care poate să schimbe legile după bunul său plac și populația să sufere din acest motiv, iar poliția sau miliția sau cum s-ar numi structurile respective să lucreze pentru șef, nu pentru populație.

Tot documentul este periculos...

Deci, toate aceste prevederi duc la anume construcția unei astfel de, hai s-o numim, „civilizație”, care este subordonată unei personalități, cultul personalității și nu cultul legii, corupția, legea ajustată conform dorințelor unui boss local, nici un fel de discuții despre drepturile omului, ba mai rău decât atât, nu putem vorbi de o libertate oarecare.

Acestea sunt caracteristicile unui astfel de sistem, de așa-numită „democrație suverană”, pe care o vedem dezvoltată în Federația Rusă și de asemenea știm că o serie de cetățeni ai Republicii Moldova se simt oarecum atrași de acest model, deoarece oferă o anumită stabilitate economică pentru cei care lucrează pentru șef, respectiv ei lucrează la anumite întreprinderi ale acestui șef și se bucură de o anumită stabilitate economică.

Însă moldovenii care lucrează în Occident au văzut că există și alte opțiuni: garantarea drepturilor omului, dreptul la justiție, lipsa de corupție sau mai bine zis minimumul de corupție și lupta împotriva corupției. Toate aceste elemente sunt mult mai puternice și sunt mult mai convenabile omului în Occident. Deci, cu astfel de plan, care este prezentat acum, un fel de „Kozak 2” ne pune în pericol, pentru că ne îndepărtează de interesele oamenilor.”

Europa Liberă: Cum ar putea fi primit de către Occident?

Vlad Lupan: „Occidentul vede lucrurile un pic altfel decât le vedem noi, pentru că viziunile lor depind de anumite lucruri pe care ei le percep într-un alt fel. De exemplu, statele federale nu văd o problemă în federație, este o problemă veche, pe care noi o cunoaștem încă din perioada lui Kozak. Germania, SUA, ele nu văd o problemă că e federație, ceea ce cu timpul unii din experții lor și o anumită parte din experții lor au înțeles că, de fapt, în cazul Republicii Moldova în 2003, ulterior același plan a fost încercat și în Ucraina și nu a trecut, iar acum din nou se încearcă în Republica Moldova, ei au înțeles că, de fapt, nu este vorba de o federație.

Dacă citim atent proiectul acesta, documentul acesta care a fost prezentat acum, e vorba de o confederație foarte îndepărtată, nici nu știu dacă sunt sigur că pot s-o numesc o „confederație”, în asemenea circumstanțe e un fel de cooperativă de state separate, care permite de asemenea Transnistriei să se separe de Republica Moldova, să-i dicteze între timp politica sa externă Republicii Moldova, să decidă pentru Republica Moldova.

În toamna lui 2018, un grup de experți au scris un studiu, care a fost publicat în 2019 în ianuarie. 19 experți din Ucraina, Republica Moldova și România s-au exprimat pe probabilitatea creării unei coaliții postelectorale. Și atunci, în perioada respectivă, o probabilitate mare era că Dodon și cu Plahotniuc se vor înțelege. Nu se știe dacă se va întâmpla lucrul acesta, pentru că fiecare din ei de asemenea încearcă să joace separat de Rusia sau de alți jucători, însă noi ne dăm seama că influența Federației Ruse rămâne foarte înaltă în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.

XS
SM
MD
LG