„Anul trecut pe timpul acesta coceam cozonaci, dar acum nici nu știu ce să fac”

De asemenea, datele cercetării realizate la început de aprilie de către Centrul de Studii Sociale și Marketing CBS-Research, cu suportul acordat de Centrul de Politici și Analize în Sănătate arată că nu toți respectă măsurile de izolare și în plină pandemie au ieșit să-și vadă rudele și prietenii. Cum se descurcă cetățenii pe timp de pandemie? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

„Anul trecut pe timpul acesta coceam cozonaci, dar acum nici nu știu ce să fac”

Trăim vremuri tulburi și suntem nevoiți să ne adaptăm situației, dacă vrem să supraviețuim, spun mai mulți oameni cu care am discutat la Leova. Accesul la mâncare, medicamente și produse de igienă deocamdată nu este dificil. Cei care sunt singuri, nu au posibilități materiale și nici cum să iasă la cumpărături sunt ajutați de autoritățile locale cu pachete de alimente de bază. Mulți antreprenori spun că sunt în căutarea soluțiilor pentru a se adapta crizei din sănătate, care riscă să devină o adevărată criză economică. Am întrebat trecătorii întâlniți ocazional în stradă ce fac ei pentru a depăși cu bine această criză provocată de coronavirus.

Oameni și locuri, Leova, aprilie 2020

– „Eu tot timpul seara mă rog Domnului, dimineață mă rog Domnului și zic: Doamne, păzește-mă pe mine și pe copiii mei, și toată lumea cea dimprejur de boala asta și nu ni-o mai lăsa nouă aici, păzește-ne. Mie îmi pare că, dacă o să vină mai multă lume de peste hotare, o să vină și mai multă boală în țară la noi. Cu cât o să vină mai mulți, cu atât mai mult pandemia o să se extindă.”

Europa Liberă: Trebuie să fie și lumea tolerantă, atunci când trimit bani acasă, remitențele astea salvează familiile, salvează țara, iar când să revină și ei acasă de-acum se pornește valul acesta de respingere.

– „Îi drept și așa, când ai căuta, cum zice rusul: «палка о двух концах», un băț cu două capete, cum n-ai da, dar totuși mai puțin vom fi infectați dacă vor veni mai puțini. Mi-a plăcut mesajul lui Iohannis, la diaspora lor s-a adresat: nu veniți de Paște acasă, stați acolo unde sunteți, mișcare mai puțină să fie. Și, iaca, eu tot îs de părerea asta. Când trece pandemia aceasta, poftim, veniți, că în mișcarea aceasta dus-întors tot timpul poți înhață ceva de pe drum. Trebuie să ne stăruim cât mai puțină mișcare.

E foarte bine când lumea stă acasă. Nu prea ne întâlnim, așa, iaca, vedeți, cu vecinii cum, eu îs la etajul doi, ei la etajul întâi, curățenie s-a făcut. Mi-a plăcut gestul primăriei, eu am ieșit ieri până la magazin să-mi iau o varză...”

Europa Liberă: Și atât?

– „Și atât, mi-am luat cinci-șase ciupercuțe, că țin postul și mi-am făcut un sos de cartofi cu ciuperci. Și m-am întâlnit cu mașina primăriei, erau și mi-a plăcut gestul lor că sunt oameni care nu au. Eu nu mă plâng, bogdaproste, că înainte de pandemie copiii mi-au adus de toate: Mamă, să ai, să nu ieși din casă! Dar sunt oameni care într-adevăr au nevoie și mi-a plăcut foarte mult că ei au venit cu pungile și ajută lumea.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult?

– „Of! Să se termine mai repede pandemia asta și să ne întâlnim așa veseli cum era lumea, toate neamurile să se mai vadă. Și îmi place reclama asta, așa de frumos o spune: neamule, stai acasă, nu veni! Și eu tot așa le spun la toți: stați acasă! Mie îmi pare că acesta este un necaz foarte mare și cum o să ieșim din el, tot depinde de noi.”

Europa Liberă: Cum se trăiește pe timpul pandemiei acesteia?

– „Eu îs văduvă de 16 ani, am patru copii: doi îs în Germania, în Astrahan fata care-i acușerkă (moașă), am doi lucrători medicali. Îmi sună întotdeauna, să vadă dacă-s sănătoasă.”

Europa Liberă: S-au gândit cumva să revină acasă?

– „Nu, că ei sunt așezați legitim. Fiica trăiește în Astrahan de 20 și ceva de ani, e căsătorită, și doi frați îs în Germania și eu singură acasă. Și muncesc, sap la vie singurică, câte două rânduri, două rânduri, vin seara ostenită, am mâncat, am băut un păhăruț de vin curat de-al meu...

Europa Liberă: Dar un pic de frică există în rândul cetățenilor?

– „Da’ mie nu mi-i frică, când era gripă înainte mai rău îmi era și tușeam câte o lună, dar așa lucram, eu nu cred să mă duc la doctor la fuga, am 70 de ani de-acu, eu am stat numai în roddom (maternitate) când am născut copiii, eu de spital nu știu. Toți care muncim la pământ – mănâncă și un pahar la timp, câte oleacă, este și rachiu, este și vin, noi toate celea avem. Eu cred că de foame nu o să murim, că avem o pasăre, avem tot ce trebuie la sat.”

Europa Liberă: Despre acest virus ce știți?

– „Mâinile spălate întotdeauna, să nu comunicăm cu altcineva, în familie nu am de la cine, că nu am nici nepoți în sat, n-am pe nimeni și respect ce spune la televizor, la mine lucrează televizorul și zi, și noapte. Trebuie să facă controale la magazine, să pună să fie prețul de stat după buzunarul omului, ca să poată trăi și omul acela, și sărac, și celălalt; care are prea are și nu simte greul, dar sunt care nu au și nici nu au de lucru.

Acei de la putere să aibă grijă de lucrătorii medicali, să le ridice leafa acum, în momentul acesta, să le acorde atenție, să le aducă mâncare caldă la locul de lucru, că ei nu au timp să se ducă să facă mâncare la familia lor, la copiii lor, chiar și pentru dumnealor singuri, îs ocupați întotdeauna, că, dacă ei o să fie îngrijiți și respectați - și ei o să ne respecte pe noi și o să aibă grijă de viața noastră și a tuturor.”

Europa Liberă: Și nu vă este frică?

– „Nu! Dar de ce să-mi fie frică?”

Europa Liberă: Cum trebuie să vă protejați, știți?

– „Așa, unul de la altul măcar la un metru să fie distanța, virusul e virus, ce o să-i faci. Mai stăm și noi, ne mai protejăm, dacă noi acum, de la întâi am ieșit cu vitele.”

Europa Liberă: Mănuși nu purtați, mască nu purtați?

– „Nu, nici n-am purtat, nici n-am de gând să port mască.”

Europa Liberă: Se apropie sărbătorile de Paști, cum veți sărbători?

– „Dar noi cu sărbătorile slab de tot, n-avem zile când să umblăm cu sărbătorile, la noi dacă s-a început sezonul – gata, opt luni de zile aici stăm.”

Europa Liberă: De câți ani sunteți cioban?

– „Eu? Socotiți, din ‘78, de 42 de ani. Am băieți prin Europa. Pe unde nu se duc moldovenii noștri? Și la capătul pământului sunt moldoveni.”

Europa Liberă: S-au gândit să vină de Paști acasă?

– „Nu, nu vin, că cui îi trebuie să vină dacă îi blocat peste tot locul? Poate a fi să mai ucidă virusul ista. De ce toate celea fac, dar virusul acesta nu pot să-l ucidă și gata?”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult?

– „Sănătatea e cel mai bun la toți și un an bogat să ne dea Domnul.”

Valentina Ursu, Europa Liberă. Am poposit cu microfonul aici, la Leova, și întrebăm localnicii cum se descurcă pe timp de pandemie.

– „În timp de pandemie ne protejăm, adică spălăm mai des mâinile, purtăm măști, respectăm igiena personală și respectăm distanța de un metru, mergem la magazin, farmacie și atât.

Europa Liberă: Se zice că apogeul abia urmează. Iată, vin sărbătorile pascale, cum vă pregătiți pentru aceste zile?

– „Noi încă nu avem nicio idee de a ne pregăti, pentru că așa de tare suntem stresați cu boala asta și nu suntem cu inima deschisă să ne pornim spre sărbători. Și sperăm cât mai puțini să vină la sărbători acasă, că cu venirea persoanelor de peste hotare la sărbători să nu se mărească îmbolnăvirea în republică pe întregime și în raionul nostru. Suntem un raion din care mulți au fost duși, au rămas bătrânii, au rămas copiii și ca să sufere din cauza la persoanele care au fost duse peste hotare, da, că nici ei nu s-au dus de bine...”

Europa Liberă: Aveți pe cineva plecat peste hotare?

– „Fiica.”

Europa Liberă: Și discutați cu ea?

– „Discut în toată ziua.”

Europa Liberă: Unde e plecată?

– „În Germania. Îi spun mai bine să șadă acolo decât să vină acasă, că e un risc, în primul rând, în transport e un risc foarte mare de a te îmbolnăvi, chiar și în avion, chiar și în rutiere, chiar și în orișice transport îi foarte mare risc de molipsire.”

Europa Liberă: Chiar dacă dorul e mare să vă întâlniți?

– „Da, dorul e foarte mare, nu ne-am văzut de mai mult de un an, dar am ajuns așa timpuri că trebuie să mai trecem și peste acestea. O să mai vină sărbători și o să ne mai vedem, dar trebuie oleacă să ne protejăm, că tot rău pentru noi facem. Sperăm să fie mai bine, sperăm să mergem înspre bine, că știți cum și la noi, în Moldova, deja s-a început într-adevăr și nunțile pre-nunți, și înmormântările pre-înmormântări și prea multă irosire, și prea multă fudulie. Un sărac, de exemplu, are o pensie mică, moare de foame, dar altul prea mare risipă face.

Europa Liberă: Faptul că bisericile sunt închise deranjează sau v-ați împăcat cu gândul că nu trebuie neapărat să mergeți la biserică?

– „Și biserica o să se deschidă, și totul o să fie bine, dar acum, la momentul de față, trebuie să respectăm, că sunt niște cerințe, pentru a ne proteja noi, adică nu e făcut pentru altcineva.”

Europa Liberă: La magazin mergeți des?

– „Nu, nu chiar des. Prețurile au luat-o foarte mult razna, dacă cartofii erau 9-10 lei, acum îs și 14, și 15, și 16 lei, lactatele s-au scumpit, produsele alimentare chiar s-au scumpit. Noi, cei care am rămas, nu chiar așa suntem de bogați ca să ni se ridice prețurile. Guvernanții ar trebui oleacă să supravegheze mărirea prețurilor acestea, că noi am rămas tot cu aceiași bani, chiar și mai puțini avem și acum necesităm mai multe cheltuieli, că trebuie și mască, și dezinfectant, și mai multe și nu ne putem procura de-amu, aceleași medicamente nu-ți poți procura, aceleași alimente. Știți cum, pentru un bătrân, dar chiar și aș zice nici chiar bătrân, chiar și acești mai tineri, dacă nu au din ce - nu-i, dar majorarea face tare…”

Europa Liberă: Dvs. sunteți tânără încă, relativ tânără. Aveți un salariu bun? Vă descurcați? Locul de muncă vi-l păstrați?

– „Sunt asistentă medicală, locul de muncă se păstrează, dar salariul e tot același, prețurile sunt mari. Ne descurcăm, dar tot ne vine și nouă greu, oricum suntem în risc, în toată ziua la serviciu, trebuie și noi să ne protejăm, dar protejarea asta costă bani. Mă îngrijorează faptul că mult personal medical este infectat cu COVID, sunt persoane care chiar au decedat, viața personală și-au riscat-o cu persoane care poate sunt ascultătoare, dar poate mai puțin ascultătoare, că nu s-au protejat, n-au respectat distanța de un metru, s-au întâlnit cu rude, s-au întâlnit la sărbători, au făcut zile de naștere, au fost plecați pe la mănăstire, nu știu ce și lumea dimprejur suferă. Vrem ca guvernarea, chiar aș avea o rugăminte, să aibă grijă de medici, medicii sunt în prima linie și sunt persoanele care luptă cu boala și luptă pentru sănătatea pacienților. Și am dori să li se mărească cât de cât salariul, chiar cel mai mult suferă în cazul de față și la momentul de față.”

– „Eu, de pildă, socot așa: virusul nu-i atât de puternic, pe cât se răspândește foarte repede și cei mai afectați sunt cei cu bolile cronice și cei care sunt mai în vârstă.

Europa Liberă: La magazin, prețurile cum vi se par?

– „Prețurile cresc, cu vreo 5-6 lei s-au scumpit fructele, dar lămâile, ghimbirul, la acestea au fost exagerat ridicate prețurile. Ghimbirul îi peste 100 de lei, de când s-a dus peste sută, nu m-am mai uitat la dânsul, lămâi am luat cu 35, pe urmă pur și simplu nu atrăgeam atenția că au ajuns la 40, pe urmă - 45, pe urmă - 50 de lei și pe urmă și mai mult.”

Europa Liberă a poposit cu microfonul aici, la Leova, și întrebăm localnicii ce cred despre acest coronavirus, COVID-19. Cum vă descurcați pe timp de pandemie?

– „Ca profesor, începem să ne descurcăm, începem să ne adaptăm, lucrăm online cu copiii. Mai mult îmi fac griji pentru cei care nu lucrează în această perioadă și chiar mi-am dat seama că a nu lucra sau a sta acasă este o mare năpastă pe capul omului, pentru că chiar deja nu mai pot să stau în casă, chiar și cu lucrul acesta online îmi dau seama că vreau să iau ceva în mână, o sapă, un hârleț, ceva să fac.”

Europa Liberă: Lecțiile acestea online cu copiii, ce impact vor avea asupra calității educației?

– „Cel puțin cred că pozitiv va fi faptul că profesorii vor învăța ceva nou, în rest, copiii deja de mult sunt înaintea profesorilor. Materia și instrumentele sunt de calitate, însă implicarea părinților cred că e prea puțină. Copiii singuri niciodată nu o să se apuce să stea la calculator și să stea de vorbă cu profesorul, numai dacă nu o să fie mânați din urmă și aproape că obligați. Eu am făcut videoclipuri, făceam mai întâi de zece minute, mă gândeam că e cam prea lung și am văzut că nimeni nu le vizionează, făceam de cinci minute – nu, copiii nu le vizionează nici de două-trei minute, pe ei numai ce îi interesează, numai jocurile.”

Europa Liberă: Dar la examene cum va fi?

– „Ei văd situația, văd că lumea îi în panică și eu cred că ei sunt liniștiți, stau așa, pe scăunele acasă bine, pentru că văd care-i situația dimprejur. Eu așa îmi dau seama că viziunea lor în viitor nu-i așa de lungă cum a noastră, că noi ne gândim, în iunie ne apucăm ne apucăm de examene, la dânșii viziunea e pe două-trei zile.

Cei care la școală învățau de nevoie, acum nici atât nu au motivația ca să învețe.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, a poposit cu microfonul aici, în partea de sud a Republicii Moldova, și întrebăm localnicii ce știu despre coronavirus.

– „Dacă ar fi toți conștienți și ar respecta, cred că ar fi altfel, dar vedeți, lumea care crede, care nu. Eu vă spun că eu nu cred, nu mă tem de coronavirus. Lumea a supraviețuit, a fost război, a fost tifos, au fost multe și toți au trecut prin asta, așa că o să treacă, asta-i viața. Iaca stau cu mască la lucru, cu mănuși pe mâini și dezinfectant am cumpărat, ne protejăm ca și când.”

Europa Liberă: Cum o să iasă lumea, învingătoare din această luptă cu coronavirus?

– „Cred că o să învingem, noi suntem oameni puternici, o să învingem.”

– „Trebuie să avem grijă, să nu ieșim din casă, iaca, că numai necesar, producte și atât.”

Europa Liberă: Se apropie sărbătorile de Paște, cum veți întâlni Paștele?

– „Păi da, nicio problemă, nicăieri – acasă. Pregătim ce putem și acasă. Și atât, s-a terminat!”

Europa Liberă: Dar Paștele Blajinilor?

– „Și la Paștele Blajinilor tot așa – acasă, acasă, nu ne ducem nicăieri.”

– „Port mască, am și mănuși, numai ce am primit pensia, a dat Dumnezeu, că eu îs invalid de grupa a doua și nevasta tot și numai ce am primit pensia și din pensie trăim. Socotim toți banii aceștia, ce ne trebuie aceea luăm, iaca acum am fost și am luat și niște leacuri, am luat și mâncare, am luat două pâini, chibrituri, covrigi și mi-am luat și un pachet de sodă, nevasta să aibă cu ce spăla. Dacă o să dea Dumnezeu – o să scăpăm, numai dacă o să dea Dumnezeu, fiindcă, știți cum, asta mult înseamnă și păcatele noastre, noi de-abia acum ne dăm seama ce am făcut. Și Dumnezeu e mult milostiv și el ne rabdă, dacă o să ne întoarcem înapoi la dreapta credință, cred că Dumnezeu o să ne miluiască din nou.”

Europa Liberă: Dar ce păcate au fost mai mari care s-au făcut?

– „Lăcomia asta-i mare, lumea acum mai tare după bogății...”

Europa Liberă: Se apropie sfintele sărbători de Paști...

– „Da, se apropie.”

Europa Liberă: Cum o să sărbătoriți?

– „Cu ce o să dea Dumnezeu, cu aceea o să întâlnim, că jumătate de pensie la noi se duce pe leacuri, o parte la uslughi (servicii) și restul pentru mâncare.”

Europa Liberă: Dar cât e pensia?

– „O mie și 400 de lei. Bogdaproste și de asta, fiindcă sunt oameni care lucrează iaca aici la piață, oamenii n-au pensii, dar eu șed și mă gândesc – din ce trăiesc oamenii aceștia acum, așa că îi mulțumim lui Dumnezeu că noi înseamnă că oleacă mai bine decât dânșii, fiindcă ei dacă azi n-au făcut copeica, n-au cu ce trăi, dar noi de bine, de rău statul ne ajută oleacă și mulțumim și lui”.

Valentina Ursu, Europa Liberă, a poposit cu microfonul aici, la Leova, și întrebăm localnicii cum se descurcă pe timp de pandemie.

– „Familia mi-i la o depărtare de 20 km, la Iargara, dar eu dorm aici.”

Europa Liberă: Sunteți agent economic, patronul acestei brutării?

– „Eu sunt patronul și acestui magazin și al brutăriei. Vedeți, terasa de-acu trebuia să fie deschisă, dar îi închisă. Stăm cu ușa deschisă, dar nu vindem nimic, marfa nu merge, căci acum nu se repede nimeni să cumpere nimic, vin doar să ia pe datorie, sunt într-o criză totală toți, caietul e plin, dar să nu-i dai, ți-e milă, doar cele necesare – orez, pâine... Deja de 20 de ani coc pâine, am investit foarte mult în brutărie, tot utilajul îi cumpărat nou din Italia, am luat credite și 18 ani numai credite am plătit, cu dobânzi foarte mari, cu 23%, 21% și am ajuns într-o stare acum că să închid, mai apoi va mai fi rost să deschid? Pierderile sunt mari și consecințele foarte grave. E clar că toată țara-i necăjită, tot globul pământesc, nu numai eu sufăr, acum toți suferim. Sper să se termine până la Paște.”

Europa Liberă: Dar consecințele o să fie grave?

– „Consecințele foarte grave vor fi, deja se văd. Oamenii suportă pierderi mari, cei care au teplițe (sere) au castraveți, au ridiche, au ceapă... Chiar un proprietar s-a adresat la noi că are o tepliță plină cu ceapă și de-acu o pierde și caută unde s-o distribuie, dar dacă nu lucrează piețele, e trist, foarte trist. Știți, cred că noi ne-am întors de la Dumnezeu și Dumnezeu s-a întors de la noi. Cred că-i un blestem asupra întregului glob pământesc. E un blestem! Dumnezeu ne pedepsește. Noi am ars pământurile, am distrus tot ce a fost bun și distrugem, prelungim. Încălzirea aceasta globală de unde-i? Toate bombele atomice care distrug... Trebuie toți să tragem o concluzie din toate acestea, prin ceea ce trecem acum, căci cred că toți în suflet au o frică, dar noi până acum ne-am omorât singuri unul pe altul. Nu ne mai trebuie război, nu ne mai trebuie bombe, eu cred că așa, n-o să vrea bogăție, o să vrea să scape - și bogatul, și săracul o să-și tragă toți o concluzie. Noi suntem în ajunul Sfintelor Paști, cred că-i mare Dumnezeu, îi mare Dumnezeu și o să oprească, numai El, puterea-i într-însul și în noi, în oameni.

Înseamnă că trebuie să stăm acasă și să îndeplinim toate cerințele care se cer acum de la noi.”

Europa Liberă: V-ați gândit cum o să petreceți sărbătorile de Paște?

– „Anul trecut pe timpul acesta de-acum coceam și ruladă, și cozonaci de tot felul, dar acum încă nici n-am început și nici nu știu ce să fac, sincer vă spun, dar o să coacem. Avem probleme cu angajații, că acum toți se tem să iasă la lucru, asta-i problema cea mare că trebuie să mă duc să-l aduc cu mașina și să-l duc cu mașina. Nici cu taxiul nu pot să-l aduc, fiindcă el transportă mulți pasageri toată ziua și-i un risc pentru angajați, dar sperăm că va fi bine. Speranța la noi îi mare, sincer vă spun, sperăm toți, am și două fete peste hotare, una-i la Londra și una-i la Budapesta și n-au venit.”

Europa Liberă: Și ce le sfătuiți - să vină acasă sau să rămână acolo?

– „Nu! Ele lucrează, au servicii bune și lucrează de acasă la calculator și n-au venit, pentru că ne pun viața nouă în pericol. Nepoțica-i la noi, acasă cu bunicuța șede, nu iese nici din casă, ne-am pregătit cu alimente, cu ce ne trebuie, mă duc până la poartă și las acolo punga și atât.”

Europa Liberă a poposit cu microfonul aici, la Leova, și întrebăm localnicii cum se descurcă pe timp de pandemie.

– „Important este să respectăm autoizolarea la domiciliu, respectarea distanței sociale de minimum un metru este binevenită, evitarea locurilor aglomerate și dispersarea aglomerației de persoane în magazine, în farmacii, de fapt, cum prevede și regulamentul. În mare parte oamenii respectă. Vreau să vă zic că mulți nu din conștiință, să zicem, pură, dar din frica de a se infecta o respectă oricum, fiindcă deseori frica este aceea care ne face să respectăm regulile și nu conștiința.”

Europa Liberă: Și chiar a băgat frică acest coronavirus în mintea cetățeanului?

– Da, este un element de frică, dar vreau să vă zic că este important ca frica să nu ne bage în panică, căci panica este mai rea, dar un pic de frică, ca și orice lucru ce îl face pe om să-și creeze niște reguli...”

Europa Liberă: Dvs. ce vă doriți cel mai mult acum?

– „Eu îmi doresc cel mai mult ca să nu am pacienți infectați cu COVID în stare gravă, ca să pot să le acord asistență medicală la timp și să trecem cu bine peste această infecție.”

* * *

Voci adunate în sudul Moldovei, la Leova, localitate situată la 100 de kilometri distanță de Chișinău. Ștefan Maimescu, unul dintre deputații primului Parlament al Moldovei independente, la fel ca alte sute de mii de moldoveni a ales străinătatea și de mai mulți ani muncește în Italia. El se mândrește că a pus temelia acestui stat, dar este dezamăgit de guvernările care în cei aproape 30 de ani s-au perindat la putere. I-am propus să discutăm despre relația dintre autorități și diasporă.

Ștefan Maimescu: „Eu aș defini această reacție a actualilor guvernanți drept una reacționară, dușmănoasă și-i foarte-foarte trist de constatat că în situația crizei de azi, cu pandemia care s-a abătut asupra noastră, diaspora este tratată în modul acesta rușinos. Adică, acum când s-au pomenit mulți din diasporă - poate câteva zeci de mii din acel milion - fără un loc de muncă, fără adăpost, fără un contract au nimerit într-o situație foarte critică și sunt nevoiți să se retragă acasă. Și, uitați-vă, în felul acesta să fie tratați?

Este o rușine, o rușine mare asupra căreia o să trebuiască să medităm toată societatea, să depășim cu bine această pandemie și pe urmă să punem toate lucrurile la locul lor, fiindcă zeci de ani peste un milion de cetățeni ai Republicii Moldova care nu au plecat de bunăvoie de aici, dar au fost nevoiți să plece din cauza sărăcirii populației și politicii antipopulare pe care au promovat-o guvernele de după Druc și Muravschi și până în ziua de azi. Miliarde de euro intrau anual în țară și aceasta le ajuta autorităților să guverneze fără probleme. Modul în care sunt tratați cei din diasporă de către actualii guvernanți contravine articolelor din Constituție, de parcă nici nu ar fi cetățeni ai Republicii Moldova, de parcă nici nu ar avea dreptul să aibă patria lor de unde au plecat și pe care au ajutat-o atât de mult. Datorită diasporei, Moldova s-a menținut pe linia de plutire, au supraviețuit atât locuitorii de la țară, cât și cei de la oraș, tinerii au făcut studii universitare, mulți și-au cumpărat apartamente, au trăit cu ajutorul banilor veniți de la diasporă. Remitențele trimise de ei au fost investite și astfel viața și-a continuat cursul.

Dacă nu ar fi fost diaspora, guvernanții nu ar fi avut cu ce se lăuda, îndeosebi începând cu Vladimir Voronin, care se lăuda că „noi de două-trei ori pe an mărim pensiile și salariile”, iar asta, de fapt, se datora remitențelor. Și actualul guvern, și cele care s-au perindat până la el au rezistat și grație remitențelor din diasporă.

La un congres al diasporei eu am vorbit că dacă ar fi cel mai înalt ordin al acestui stat, Republica Moldova, apoi diaspora ar trebui să fie decorată cu cel mai înalt ordin în stat, fiindcă a salvat situația, a salvat sute de mii de bătrâni, de frați, surori, copii care au rămas în Moldova și au supraviețuit, au depășit sărăcia și nevoile numai datorită celor care au muncit și muncesc peste hotare. Și este păcat să fie tratați astfel de către președintele Igor Dodon, de către prim-ministrul Chicu și de toți cei care astăzi guvernează, care sunt majoritatea în parlament, este o rușine,”

Europa Liberă: Această dispută iscată în ultimul timp între guvernare și diasporă a antagonizat relația dintre cei rămași și cei plecați. Sunt voci care spun că în aceste timpuri Chișinăul ar fi avut șansa să demonstreze mai multă empatie față de cei plecați și recunoștință, pentru că ani la rând aveau un singur îndemn pentru cei din străinătate: „Veniți acasă, dragi migranți!”.

Ștefan Maimescu: „Au fost niște îndemnuri fățarnice acestea, dna Valentina! Veniți acasă, veniți acasă, dar nu vă creăm condiții. Parcă n-au încercat, sărmanii? Au încercat să vină și să deschidă afaceri, dar unde să deschizi afaceri cu o asemenea corupție? Doar cu o singură condiție – să-i alunge de la guvernare pe actualii și foștii corupți care și până azi guvernează. În aspect economic, doar să intervină și să ajute Uniunea Europeană, dar aceștia care au furat miliardele și care încă și în perioada de pandemie (un cuvânt italian le spune sciacallo) profită și de această tragedie și se străduiesc să se îmbogățească pe orice cale.

Nu văd eu că această guvernare este capabilă să ajute economic și cu adevărat este interesată ca cei reveniți să se integreze în societate.”

Europa Liberă: Pe rețelele de socializare citesc tot mai multe postări că s-ar încerca o dezbinare și cineva îi împarte în categorii opuse pe cei de acasă și pe cei din străinătate și că se arată cu degetul spre cei din afara granițelor ca spre niște leproși. Se creează o ruptură între cei rămași și cei plecați? Ar exista o diferență de mentalitate?

Ștefan Maimescu: „N-aș socoti că este o diferență de mentalitate, lumea cunoaște reacția diasporei, tot timpul diaspora a votat în mare parte contra tuturor tipurilor de guvernare, fie a lui Voronin, fie a lui Plahotniuc și a lui Dodon și în toamnă vor fi alegerile prezidențiale și e clar că Igor Dodon are frică ca nu cumva să se nimerească mai multe zeci de mii sau chiar sute de mii să se retragă acasă și o să voteze masiv contra lui și contra Partidului Socialiștilor și a celor care s-au unit la guvernare. E știut lucru, dar cum se spune: „de ceea ce te temi, de aceea nu o să scapi”, fiindcă prăpastia aceasta între cei plecați și cei care au rămas acasă este ațâțată de guvernare și cei plecați sunt părinții, frații, surorile celor care au rămas. Diferența de mentalitate o creează sau ațâță zâzania aceasta guvernarea și toată propaganda lor, dar, dacă vom depăși această pandemie, eu cred că din contra diaspora și cei care sunt acasă o să se unească mai mulți și o să dea jos neapărat și pe Dodon, și acest guvern, și acest parlament.”

Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?

Ștefan Maimescu: „Acum doresc cel mai mult ca lumea să fie unită, fiindcă avem de depășit totuși o criză, o criză mare. Este o durere comună și ne rămâne ca în situația creată să păstrăm totuși această distanțare temporară, să ne autoizolăm pentru un moment, pentru cât va trebui - două-trei săptămâni, o lună -, să stăm distanțat sau cum s-a exprimat emoționant prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte, să ne îmbrățișăm și să ne sărutăm la distanță, ca să ne putem vedea și să ne îmbrățișăm și mâine.”

Europa Liberă: Șeful statului, Igor Dodon, a îndemnat moldovenii care se află în țară, dar și conaționalii de peste hotare să respecte cu strictețe în perioada sărbătorilor pascale regulile impuse de autorități pentru a nu agrava și mai mult răspândirea COVID-19. Dvs. ce veți face de Paște?

Ștefan Maimescu: „La Paște ne vom ruga pentru cei care se luptă pentru viață, pentru cei care stau pe prima linie, pentru medicii care sunt pe prima linie și care de-acum se jertfesc pentru a salva vieți omenești și asta mult contează, dar și pentru cei din forțele de ordine, care își îndeplinesc misiunea cu cinste, cu demnitate în mare parte. Ar trebui la momentul de față și guvernanții să-și dea seama că nu poți să guvernezi tot timpul și să te vâri în buzunarul banilor publici și să furi acest popor. Este timpul să mediteze și să se gândească că trebuie să reîntoarcă acestui popor tot ce au furat de la el, să-i dea un viitor, să-i dea o speranță și să se gândească că și cei milionari și miliardari, și cei care au vârât mâna și au furat masiv acest popor n-au alt destin, sunt tratați de bunul Dumnezeu ca și cei săraci, numai că cei săraci se vor salva, dar ăștia care au avut tupeul de a încălca cele zece porunci ale lui Dumnezeu vor fi pedepsiți.”