Armata, o nouă prioritate în Occident, pe fondul confruntării cu Rusia

Și la nivel mai înalt, în cadrul Alianței Nord-Atlantice, se discută despre militarizare. Amiralul olandez Rob Bauer a vorbit public despre nevoia ca NATO să se transforme într-o alianță capabilă să lupte în războaie.

„Pare o conversație pan-europeană care până acum s-a ținut în spatele ușilor închise, dar acum se revarsă în văzul tuturor”, spune The Guardian despre noul val de interes pentru militarizare.

Marea Britanie, de pildă, discută intens despre nevoia de militarizare a generației „pre-război”.

Generalul Sir Patrick Sanders, liderul forțelor armate britanice, a declarat recent că țara sa ar trebui să înceapă modernizarea militară și mobilizarea, în anticiparea unui conflict major în Europa.

El face referire la o armată profesională alcătuită din voluntari, nu la recrutarea în masă. „Ucraina a demonstrat (...) că armatele obișnuite încep războaie; armatele cetățenilor le câștigă”, a declarat Sanders.

Marea Britanie nu mai are serviciu militar obligatoriu încă din anii 1960 și nu există, la acest moment, planuri de a-l reinstaura.

Guvernul britanic s-a distanțat de declarațiile lui Sanders și a confirmat că nu va cere o reintroducere a „conscripției”.

Ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius, a declarat recent că se așteaptă ca Rusia să atace o țară NATO în următorii 5-8 ani.

Un plan confidențial al guvernului german, consultat de presa germană în ianuarie, prezintă pregătirile necesare într-o situație ipotetică în care Rusia ar mobiliza trupe în Kaliningrad pentru a ataca un aliat NATO. În decembrie, Germania a încheiat un acord cu Lituania prin care vor staționa aproape 5.000 de militari în țara baltică până în 2027.

Armata germană acceptă doar recruți germani, dar ministrul Pistorius a propus ideea recrutării soldaților de alte naționalități. O astfel de armată ar putea depăși noțiunile de cetățenie. La începutul lunii ianuarie, ministrul de Externe din Italia, Antonio Tajani, a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să-și formeze propria armată.

Germania a decis în 2023 să-și actualizeze și extindă armata și a emis o nouă doctrină militară și strategică. „Războiul s-a întors în Europa”, se punctează în documentul care numește Rusia drept cea mai importantă amenințare la securitatea regională.

În Suedia, ministrul pentru Apărarea Civilă, Carl-Oscar Bohlin, a spus că războiul ar putea ajunge în țara sa. Comandantul-șef al armatei suedeze a adăugat apoi că Ucraina ar putea fi doar primul pas în planul Rusiei.

Suedia și-a extins recent cerințele pentru serviciul militar și va recruta anul viitor 100.000 de tineri. Unul din zece nu este recrutat din propria voință. Angajații din serviciile de urgență vor fi antrenați și pentru condiții de război.

Polonia și-a dedicat peste 4% din PIB pentru apărare, dublu față de recomandarea NATO. „Trebuie să fim pregătiți pentru orice scenariu”, a declarat ministrul Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz.

Administrația precedentă, naționalist-conservatoare a Poloniei a început să întărească forțele armate, cu scopul de a le face „cele mai puternice din Europa”.