Armenia vrea să intre în comerțul Asia-Europa, dar controlul feroviar rusesc îi stă în cale

Președintele rus Vladimir Putin se întâlnește cu prim-ministrul armean Nikol Pașinian (stânga) la Kremlin, pe 1 aprilie.

Armenia depune eforturi pentru a deveni un nod de tranzit în comerțul dintre Asia și Europa, dar ambițiile sale se lovesc acasă de o constrângere structurală majoră. Rețeaua feroviară armeană rămâne sub controlul Căilor Ferate Ruse, o companie de stat vizată de sancțiuni occidentale.

Erevanul își dorește să devină parte a coridoarelor internaționale de tranzit, dar un acord semnat în 2008 a transmis rețeaua sa feroviară în concesiune căilor ferate al Rusiei pe un termen de 30 de ani.

„Din cauza modului în care Rusia administrează calea ferată, ne pierdem poziția strategică și avantajul competitiv”, a declarat în februarie premierul armean Nikol Pașinian.

Potrivit lui, controlul exercitat de Rusia descurajează Turcia și Azerbaidjanul să utilizeze o porțiune mult mai extinsă a teritoriului armean pentru tranzit în viitorul apropiat. De asemenea, Pașinian a sugerat Rusiei să vândă concesiunea unor țări considerate prietenoase de ambele părți, precum Kazahstanul, Emiratele Arabe Unite sau Qatarul.

Un nou impuls pentru soluții de transport regional

Moscova a respins ca fiind „bizară” cererea lui Pașinian de a pune capăt administrării de către Rusia a rețelei feroviare din Armenia.

Problema a căpătat însă o nouă urgență pe măsură ce proiectele de transport regional capătă avânt.

Armenia a acceptat deja un traseu de 43 de kilometri destinat transportului mărfurilor asiatice către Europa – TRIPP, sau Traseul Trump pentru Pace și Prosperitate Internațională. Prin această inițiativă, mărfurile din Asia Centrală ar urma să intre în Azerbaidjan, trecând apoi prin teritoriul Armeniei către exclava azeră Nahicevan, pentru a fi transportate mai departe în Turcia.

Cu toate acestea, pentru ca traseul să se extindă spre nord, prin Turcia, către Marea Neagră, ar fi totuși necesară construirea unei noi căi ferate.

Guvernul armean a propus o alternativă existentă: un traseu paralel care pleacă din Nahicevan spre Erevan, apoi către Ghiumri și Kars, pentru a ajunge în Turcia. Însă și această linie se află sub administrare rusă.

Căile Ferate Ruse se confruntă cu datorii imense

Dacă se pune capăt implicării Rusiei, teritoriul armean ar putea deveni mai accesibil pentru comerțul dintre Asia și Europa, afirmă analiștii.

„Mărfurile din Azerbaidjan sau din Asia Centrală cu destinația Turcia și Europa vor trece prin teritoriul armean spre Nahicevan, apoi vor reintra în Armenia, ca să ajungă ulterior în Turcia pe calea ferată Erevan-Ghiumri-Kars”, a declarat pentru RFE/RL Benjamin Poghosian, cercetător principal la Institutul de Cercetare Politică Aplicată din Erevan.

„Acest lucru va crea, de asemenea, o interdependență economică între Armenia și Azerbaidjan. Iar interdependența economică va reduce șansele unor noi conflicte”, a adăugat el.

Însă eliminarea Rusiei din ecuație nu este simplă.

Recent, premierul Pașinian a spus că a cerut Moscovei să abordeze urgent problema restaurării complete a infrastructurii feroviare, în special pe secțiunea de frontieră Erash–Nahijevan și segmentul de frontieră Ahurik–Turcia.

În același timp, Căile Ferate Ruse se confruntă cu o datorie de circa 51 de miliarde de dolari. Povara acestei datorii este agravată de ratele înalte la dobânzi, impuse de banca centrală a Rusiei, care încearcă astfel să țină inflația sub control.

Rusia se opune

De asemenea, Moscova nu s-a arătat dispusă să renunțe la control.

Pe 1 aprilie, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a declarat că Rusia nu poartă discuții nici cu Astana, și nici cu Erevanul despre un eventual transfer al concesiunii către Kazahstan.

La o recentă întâlnire cu Pașinian la Moscova, președintele rus Vladimir Putin a subliniat, de asemenea, legăturile tot mai strânse ale Armeniei cu Uniunea Europeană, reamintind totodată Erevanului angajamentele sale în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) conduse de Rusia.

„Cu toate acestea, ar trebui să fie evident, ar trebui spus sincer și dinainte, încă de la început, că este imposibil să faci parte dintr-o uniune vamală cu Uniunea Europeană și, în același timp, din UEE. Este pur și simplu imposibil”, a spus Putin.

Vicepremierul rus Aleksei Overciuk și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de activitatea companiilor armene în Rusia.

Având în vedere că atenția Moscovei este deturnată de războiul din Ucraina, influența sa în Caucazul de Sud este în declin. Analiștii susțin că soluționarea conflictului din Nagorno-Karabah a privat Moscova de principalul său avantaj regional, permițând Armeniei și Azerbaidjanului să ocolească medierea tradițională a Kremlinului.

Cu toate acestea, cam 35,5% din comerțul exterior al Armeniei au mers către Rusia anul trecut, conform statisticilor guvernului armean. Pe locul al doilea se află China (12,5%), urmată de Uniunea Europeană (11,8%).

Între timp, actorii regionali trec la rute alternative. Turcia și Azerbaidjanul planifică o cale ferată cu două linii, de 224 de kilometri, care va lega Kars de Dilucu, la granița Turciei cu Nahicevan. Proiectul, estimat la 2,8 miliarde de dolari, ar urma să înceapă în 2026 și să fie finalizat până în 2030.

„Utilizarea rutei existente pe teritoriul armean – ruta Erevan-Ghiumri-Kars – este mai viabilă și mai rentabilă decât linia Kars-Dilucu”, a declarat pentru RFE/RL Richard Giragosian, director și fondator al Centrului de Studii Regionale, un think tank din Erevan.

Din perspectiva Azerbaidjanului, însă, folosirea exclusivă a traseului armean este problematică, deoarece ar însemna ca trenurile să treacă de două ori prin teritoriul armean, complicând procedurile vamale și de frontieră, potrivit unui articol recent publicat de Carnegie.

„Al doilea aspect îl reprezintă crearea de noi rute de-a lungul Coridorului Central, în paralel cu linia feroviară Baku-Tbilisi-Kars”, a declarat pentru RFE/RL Farhad Mammadov, directorul Centrului de Studii privind Caucazul de Sud, un think tank apropiat guvernului de la Baku.

„Cu cât sunt mai multe rute, cu atât este mai mare diversificarea. Acest lucru va oferi, totodată, garanții de securitate pentru transportul de mărfuri internaționale”, a adăugat el.

Deocamdată, Armenia încearcă să găsească un echilibru între ambiții și constrângeri.

„Este o problemă destul de complicată”, a declarat viceprim-ministrul armean Mher Grigorian pentru Serviciul armean al RFE/RL.

„Cred că Rusia va ceda în cele din urmă”, a mai spus analistul Giragosian pentru RFE/RL.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te