Semnarea acordului a declanșat o criză politică în Armenia, unde demonstranții furioși au luat cu asalt instituții guvernamentale și clădirea parlamentului.
Anunțul din 10 noiembrie privind acordul de încetare a focului între Azerbaidjan și etnicii armeni a venit după ce forțele azere reușiseră avansuri majore pe câmpul de luptă, apropiindu-se, potrivit unor relatări, de capitala regiunii, Stepanakert.
Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută drept parte a Azerbaidjanului, dar etnicii armeni care alcătuiesc majoritatea populației resping jurisdicția azeră. Ei s-au condus singuri, cu sprijinul Armeniei, după alungarea trupelor azere în războiul încheiat cu armistițiul din 1994.
Your browser doesn’t support HTML5
Armenia în criză după armistițiul din Nagorno-Karabah
Eforturile de rezolvare a conflictului făcute de Grupul Minsk OSCE – co-prezidat de Rusia, Franța și Statele Unite – nu au adus rezultate, din 1992 până în prezent, iar mai nou au eșuat și trei armistiții semnate după ce luptele au reizbucnit la 27 septembrie.
Premierul armean Nikol Pașinian a anunțat mai întâi armistițiul într-o postare pe Facebook, spunând că a semnat o declarație cu președinții din Rusia și Azerbaidjan pentru „terminarea” războiului o oră după miezul nopții, ora locală.
Pașinian a spus că acordul, care prevede și desfășurarea pe termen lung de trupe rusești în regiune, este „cea mai bună soluție pentru situația actuală”.
Mai târziu, Ministerul apărării al Armeniei a spus că operațiunile militare din Nagorno-Karabah și din jurul ei au încetat cu totul.
Președintele rus Vladimir Putin și-a exprimat credința că acordul va ajuta la rezolvarea pe termen lung și cuprinzătoare a crizei din Nagorno-Karabah, în interesul azerilor și armenilor.
Luptele din Nagorno-Karabah, în fază decisivă
Președintele azer Ilham Aliyev a spus că acordul ar echivala cu „capitularea” Armeniei. El a adăugat că Turcia, aliatul apropiat al azerilor, va participa la operațiunea de menținere a păcii, ca și Rusia.
Nemulțumiți de ultimele evoluții, mii de protestatari furioși s-au adunat la Erevan în primele ore ale zilei de marți, 10 noiembrie, după ce Pașinian a anunțat că a semnat armistițiul. Mulțimea a luat cu asalt sediile guvernului și parlamentului, vandalizând birouri și spărgând geamuri.
Președintele parlamentului, Arat Mirzoian, a fost rănit într-un atac al mulțimii și a fost dus la spital.
Zeci de oameni au luat cu asalt și biroul din Erevan al Europei Libere, numindu-i pe membrii serviciului armean „trădători”.
Uniunea Jurnaliștilor din Armenia a condamnat ferm atacurile și amenințările la adresa presei.
Din nefericire, nimeni nu s-a consultat cu mine
Oficiul președintelui Armen Sarkisian a spus că lansează „consultări politice” pentru ajungerea la unitate națională și apărarea intereselor naționale. Sarkisian a spus că el a aflat de armistițiu din presă. „Din nefericire, nimeni nu s-a consultat cu mine”, a spus șeful statului, insistând că semnarea unui document de asemenea însemnătate ar fi trebuit să fie obiectul unor „discuții și consultări cuprinzătoare”.
În ajun, 17 partide de opoziție armene ceruseră demisia lui Pașinian, după o serie de înfrângeri militare suferite de forțele etnicilor armeni sprijinite de Armenia în confruntarea cu trupele azere.
Într-o replică din timpul nopții, premierul a spus că situația actuală ar fi rezultatul incompetenței și corupției guvernărilor anterioare, care au furat din dotarea armatei.