Atac masiv rus asupra Ucrainei, inclusiv cu rachetă supersonică Oreșnik, la Lvov

Rusia a lansat joi noaptea un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, care a dus la moartea a cel puțin patru persoane în capitala Kiev și a avariat infrastructura critică din vestul țării cu o rachetă balistică hipersonică.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a sintetizat în zori urmările: „Un medic este printre morți. Patru lucrători medicali au fost răniți. Există daune la infrastructura critică. În unele zone ale orașului există pene de curent și apă”, a spus primarul.

Atacul a început în jurul miezului nopții, cu drone lovind clădiri rezidențiale din mai multe cartiere ale capitalei.

Mari părți ale orașului au fost cufundate în întuneric în timp ce temperatura de afară ajunsese la -5 grade Celsius.

Oamenii se ascund în metrou în timpul loviturii rusești de la Kiev, în noaptea de 9 ianuarie 2026.

Din cauza bombardamentelor asupra infrastructurii critice, au existat întreruperi ale aprovizionării cu căldură în mai multe cartiere. Circulația trenurilor de metrou pe mai multe tronsoane a fost afectată din cauza lipsei de alimentare cu energie electrică.

O rachetă balistică hipersonică a lovit Lvovul

În aceeași noapte, orașul Lvov a fost lovit cu o rachetă balistică care se deplasa cu o viteză hipersonică, potrivit autorităților militare ucrainene.

„Inamicul a lansat un atac cu rachete asupra facilităților de infrastructură din Lvov, folosind o rachetă balistică care se deplasa cu o viteză de aproximativ 13.000 de kilometri pe oră pe o traiectorie balistică”, a informat Comandamentul Aerian „Vest" al Forțelor Aeriene ale Ucrainei.

Forțele Aeriene au precizat că racheta a fost lansată de pe terenul de antrenament Kapustin Iar, din regiunea Astrahan a Rusiei, un loc de lansare cunoscut pentru racheta balistică Oreșnik.

Rusia a confirmat că a fost o rachetă Oreșnik și a prezentat atacurile ca pe o ripostă la pretinsa țintire cu drone de către ucraineni, în ultimele zile ale anului trecut, a reședinței din regiunea Novgorod a președintelui Vladimir Putin.

„În această noapte, ca răspuns la atacul terorist al regimului de la Kiev asupra reședinței președintelui Federației Ruse din regiunea Novgorod, întreprins în noaptea de 29 decembrie 2025, Forțele Armate ale Rusiei au lansat un atac masiv cu arme de mare precizie și rază lungă de acțiune, bazate pe uscat și pe mare, inclusiv cu complexul mobil de rachete terestre de rază medie Oreșnik, precum și cu drone de luptă asupra obiectivelor critice de pe teritoriul Ucrainei”, a scris pe Telegram ministerul rus al Apărării.

Ucraina și aliații ei neagă că ar fi existat un asemenea atac asupra reședinței lui Putin.

Folosirea rachetei Oreșnik de către ruși a fost condamnată și de R. Moldova.

„Condamnăm ferm utilizarea de către Rusia a rachetei balistice Oreșnik în atacurile sale brutale din cursul nopții asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, care au lăsat locuitorii din Kiev, Liov și Krîvîi Rih fără electricitate și apă curentă. Republica Moldova este solidară cu Ucraina și susține o pace justă”, a scris pe X premierul Alexandru Munteanu.

Mai târziu, președinta Maia Sandu a numit atacul „un act de teroare”.

Primarul Lvovului, Andrii Sadovîi, a confirmat exploziile în oraș și a adăugat că „facilitățile civile și clădirile rezidențiale nu au fost afectate”.

Șeful Administrației Militare Regionale din Lvov, Maksim Kozițki, a declarat ulterior că testele de laborator au arătat că „radiația de fond este în limite normale. Nu s-a detectat niciun exces al nivelului de substanțe dăunătoare din aer”.

Rusia a folosit pentru prima dată racheta Oreșnik împotriva Ucrainei în noiembrie 2024, lovind orașul Dnipro, din centrul țării.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat atunci că această rachetă zboară cu viteza de Mach 10 și că sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt incapabile să o intercepteze. Putin a mai declarat că racheta ar putea lovi ținte din Europa de Vest.

Oreșnik este capabilă să transporte un focos nuclear, ceea ce sporește îngrijorările legate de utilizarea sa în conflict.

Urmările unui atac rusesc cu rachetă Oreșnik la Dnipro, Ucraina, pe 21 noiembrie 2024.

Atacuri asupra infrastructurii energetice

Atacurile din noapte de 8 spre 9 ianuarie au survenit în contextul în care Ucraina încerca să restabilească furnizarea de apă și căldură pentru sute de mii de gospodării după lovituri anterioare care au vizat regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie.

„Acesta este cu adevărat o urgență la nivel național”, a declarat Boris Filatov, primarul din Dnipro, după ce familiile au rămas fără energie electrică în frigul iernii.

Aproximativ 250.000 de gospodării din regiunea Dnipropetrovsk au rămas fără curent electric joi seara, după ce anterior în cursul zilei fusese afectat un milion de locuințe.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că scopul acestor atacuri este „de a crea haos și de a exercita presiune psihologică asupra populației”.

Pe de altă parte, autoritățile ruse au declarat vineri în zori că jumătate de milioni de locuitori ai regiunii rusești Belgorod, vecină cu Ucraina, au fost lăsați fără curent de loviturilor ucrainene.

„Conform rezultatelor atacului inamic din timpul nopții asupra infrastructurii de utilități din regiunea Belgorod, la ora 6:00 dimineața, 556.000 de persoane din șase municipalități erau fără energie electrică”, a declarat Veaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii, adăugând că aproape același număr de persoane erau fără încălzire, iar temperaturile se situau în jurul valorii de zero grade.

Context diplomatic tensionat

Noile atacuri au avut loc la câteva ore după ce Moscova a respins cel mai recent plan occidental de menținere a păcii post-conflict.

Liderii europeni și emisarii americani au anunțat această săptămână că garanțiile post-război pentru Ucraina ar include un mecanism de monitorizare condus de SUA și o forță multinațională europeană care să fie dislocată odată ce luptele se opresc.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a avertizat joi, repetând o declarație a lui Putin, că „toate unitățile și facilitățile de acest fel vor fi considerate ținte militare legitime pentru Forțele Armate Ruse” și a calificat Ucraina și aliații săi americani și europeni drept „o axă a războiului”. Ea a descris planul drept „periculos” și „distructiv”.

Cancelarul german Friedrich Merz a spus tot joi că un acord de încetare a focului este încă „destul de departe” având în vedere poziția Rusiei.

„Ordinea trebuie să fie: mai întâi o încetare a focului, apoi garanții de securitate pentru Ucraina pentru un acord pe termen lung cu Rusia. Toate acestea sunt imposibile fără consimțământul Rusiei, de care probabil suntem încă destul de departe”, a declarat Merz.

Zelenski a declarat joi că un acord între Kiev și Washington pentru garanții de securitate americane este „în esență gata pentru finalizare la cel mai înalt nivel cu președintele Statelor Unite” în urma discuțiilor dintre emisari de la Paris din această săptămână.

Liderul ucrainean ar urma să se întâlnească, probabil săptămâna viitoare, cu președintele american Donald Trump, fie în SUA, fie la Davos în Elveția.

Zelenski a recunoscut însă din nou joi că cele mai dificile chestiuni - controlul teritorial al regiunii Donbas din est și soarta centralei nucleare Zaporojie ocupate de ruși - rămân nerezolvate.

Pe lângă atacurile asupra Kievului și Lvovului, Krivoi Rog (Krivîi Rih în ucraineană, orașul de baștină al lui Zelenski) a fost lovit joi aerian de armata rusă. Zeci de persoane, inclusiv șase copii, au fost rănite, potrivit serviciilor de urgență. Un atac separat asupra orașului Herson, din sud, a ucis trei persoane.

Urmările unui atac cu drone rusești în Krivîi Rih.

Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale califică loviturile rusești asupra infrastructurii civile drept crime de război, subliniind că sunt intenționate. Conducerea rusă neagă că armata rusă lansează atacuri țintite asupra infrastructurii civile din orașe și sate din Ucraina.

Articol scris cu informații de la Europa Liberă România.