Autoritățile moldovene nu acceptă antisemitismul, dar spun că nu pot îndepărta monumente controversate

În ultima jumătate de an, presa internațională a publicat două apeluri în care critici străini ai antisemitismului atrăgeau atenția că la Chișinău sunt două monumente care glorifică personaje și evenimente istorice legate de exterminarea evreilor în Al Doilea Război Mondial: bustul de pe Aleea Clasicilor al lui Octavian Goga, scriitor și politician interbelic român, cu vederi și politici antisemite; și un monument închinat soldaților români care au luptat în Primul Război Mondial, dar și „pentru eliberarea Basarabiei și nordului Bucovinei” în cel de Al Doilea, fără a pomeni de uciderea evreilor după intrarea Armatei Române în Basarabia.

Distanțarea de cele două monumente a fost cerută, în primăvară, de Centrul „Simon Wiesenthal” din Ierusalim, într-o scrisoare către președinta Maia Sandu, iar mai recent, în toamnă, în altă scrisoare, semnată de un grup de europarlamentari.

Detalii din scrisoarea semnată de mai mulți membri din diferite grupări politice ale Parlamentului European au apărut prima dată în cotidianul Jerusalem Post. Oficialii condamnau existența celor două monumente, catalogându-le drept „un act scandalos”. Oficialii europeni aminteau că R. Moldova este obligată să combată antisemitismul, dacă își dorește să adere la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Chișinău spun, însă, că nu au primit niciun demers prin care s-ar cere revizuirea celor două monumente considerate antisemite.

Menținerea celor două monumente fusese criticată periodic, înaintea acestor demersuri, în ziare din Statele Unite și din Israel. Publicațiile reaminteau, printre altele, declarația infamă a lui Octavian Goga, dintr-un interviu în New York Times, unde își justifica politicile antisemite prin faptul că în România „sunt mult prea mulți evrei”.

Bustul lui Goga - monument ocrotit de stat

Răspunzând la o solicitare a Europei Libere, Ministerul Culturii a spus că nu a primit nicio scrisoare în care să i se fi cerut să ofere informații despre legalitatea edificării celor două monumente.

Ministerul Culturii ne informează că bustul lui Octavian Goga este un monument de for public, edificat în anul 2000, „conform cadrului normativ în domeniu” și este inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat. Aducând articole din Legea privind ocrotirea monumentelor, ministerul subliniază că statul este obligat, inclusiv, să prevină „deteriorarea, mutilarea și demontarea monumentelor”.

Despre cișmeaua „General Georgescu P. Ion”, construită în parcul Valea Morilor în 2021, Ministerul Culturii spune că aceasta nu este inclusă în registru. Schița de proiect ar fi fost aprobată în Consiliul Național al Monumentelor cu condiția să fie reconstituit izvorul și să funcționeze ca atare, iar la acea etapă nu conținea plăci informative.

Cișmeaua „General Georgescu P. Ion” din parcul Valea Morilor

„Acestea аu fost incluse în proiect ulterior, fără consultarea suplimentară a Ministerului Culturii”, se arată în răspunsul oferit Europei Libere de instituție.

Ideea monumentului din Valea Morilor - o reconstituire din perioada Regatului Român - aparține avocatului Iulian Rusanovschi. El spune că acesta este închinat militarilor români căzuți la Mărăști și Mărășești în Primul Război Mondial, în luptele împotriva armatei germane, precum și „eroilor căzuți pentru reîntregirea României, care au fost omorâți de sovietici în vara anului 1941”.

„Monumentul nu este închinat soldaților care au supraviețuit campaniei de eliberare a Basarabiei, dar celor care au căzut la datorie și care nu puteau comite nici un masacru împotriva civililor, fiindcă muriseră în lupte”, a spus Europei Libere Rusanovschi.

El a amintit despre reacția la restaurarea monumentului a Ambasadei Rusiei la Chișinău și a Ministerului de Externe de la Moscova, care au solicitat demolarea acestuia.

Rusanovschi a mai spus că pe monumentul din parcul Valea Morilor sunt afișate listele persoanelor ucise de sovietici la Chișinău în vara anului 1941, inclusiv evrei.

Plăcile comemorative cu lista persoanelor ucise de sovietici la Chișinău în 1941 afișate pe monumentul din Valea Morilor

„Președinția nu poate lua nicio măsură în acest caz”

În aprilie 2023, Centrul „Simon Wiesenthal” a făcut apel la președinta Maia Sandu, într-o scrisoare publicată în presă, ca să rezolve aceeași problemă legată de monumente.

„Dragă Maia Sandu, noi suntem pe deplin conștienți de respectul și prietenia dumneavoastră pentru comunitatea evreiască din Moldova, pe care o apreciem mult, și sperăm că veți lua măsurile necesare pentru a corecta această situație rușinoasă și dureroasă în viitor”, se spunea în scrisoarea semnată de directorul centrului, dr. Efraim Zuroff.

Solicitată de Europa Liberă, Președinția Republicii Moldova a declarat că „orice forme de violenţă şi instigare la ură pe criterii rasiale, etnice, religioase sau alte forme de discriminare” trebuie combătute.

În același timp, Președinția a precizat că înfiinţarea, strămutarea sau desfiinţarea monumentelor de for public se efectuează prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Culturii, în baza deciziei administraţiei publice locale competente teritorial.

„Astfel, instituția prezidențială nu poate lua nicio măsură în acest caz. Monumentele de pe Aleea Clasicilor sunt înregistrate în Registrul monumentelor de for public și sunt administrate de către Guvern, prin Ministerul Culturii. Șeful statului nu are nicio competență legală de a decide înlăturarea unui anumit bust de pe Aleea Clasicilor”, se spune în răspunsul dat Europei Libere.

Serviciul de presă al Președinției mai spune că a aflat din presă despre demersul deputaților europeni, iar scrisoarea de la Centrul „Simon Wiesenthal” nu a fost înregistrată la Președinție.

• Te-ar putea interesa și: Bustul lui Goga nu este OK. Europarlamentarii condamnă antisemitismul în Moldova

„Precedente periculoase”

Comunitatea Evreiască din R. Moldova afirmă că există o serie de impedimente în procesul de perpetuare a memoriei victimelor Holocaustului și de neadmitere a glorificării persoanelor notorii antisemite.

Directoarea comunității, Aliona Grossu, oferă drept exemplu negativ strada din centrul Chișinăului care poartă de mai bine de trei decenii numele lui Octavian Goga și se intersectează, în mod ironic, cu strada Rabbi Țirilson.

Intersecția străzilor Rabbi Țirilson și Octavian Goga din Chișinău

„Comunitatea Evreiască din R. Moldova a informat de multe ori despre necesitatea redenumirii străzii Octavian Goga. Aceasta este situată în centrul istoric al orașului, unde, din iunie 1941, a fost amplasat ghetoul Chișinău, (...) unde mii de chișinăuieni au murit de foame sub tunurile soldaților lui Antonescu, au fost duși în lagărele morții și împușcați”, amintește Aliona Grossu.

Ea subliniază că „eroizarea liderilor naziști creează un precedent periculos pentru glorificarea deschisă a nazismului și fascismului, incompatibil cu valorile comunității europene”.

Soluția autorităților de la Iași

După obiecții similare legate de inaugurarea bustului lui Octavian Goga la Iași, în 2021 autoritățile de acolo au reacționat instalând o plăcuță pe monument.

„Din păcate, activitatea sa politică este una regretabilă pentru istoria României, întrucât a fost militant fascist și antisemit”, scrie pe aceasta.

Primarul de Iași, Mihai Chirică, a declarat atunci presei că nimeni nu contestă valoarea omului de cultură Octavian Goga, dar că aceasta nu este o scuză pentru greșelile lui politice.

Ca premier vreme de 44 de zile, în anii 1937-1938, Octavian Goga a promovat apropierea României de Germania nazistă, adoptând legi pentru ca puterea să fie deținută numai de „români cu sânge pur de români”. Legislația de inspirație nazistă mai prevedea îndepărtarea evreilor din presă și din instituțiile guvernamentale.

Cea mai nocivă lege, adoptată la 22 ianuarie 1938, a dus la revocarea cetățeniei române pentru 250.000 de evrei, cam o treime din numărul lor total, deschizând calea spre persecutarea, izgonirea și, în foarte multe cazuri, exterminarea lor.