Linkuri accesibilitate

Bustul lui Goga nu este OK. Europarlamentarii condamnă antisemitismul în Moldova


La plimbare în Grădina publică Ștefan cel Mare, pe Aleea Clasicilor, în iunie 2020.
La plimbare în Grădina publică Ștefan cel Mare, pe Aleea Clasicilor, în iunie 2020.

Într-o perioadă când R. Moldova face eforturi să obțină accelerarea parcursului european prin începerea negocierilor de aderare la UE, un grup de membri ai Parlamentului European amintesc guvernării că țara este datoare, inclusiv ca aspirantă la aderare, să combată antisemitismul.

Mai mulți membri din diferite grupări politice ale Parlamentului European au dat publicității o scrisoare deschisă în care condamnă păstrarea în locuri publice din R. Moldova a unor monumente care cinstesc memoria unor politicieni antisemiți și a unor evenimente care au dus la uciderea în masă a evreilor români.

„În vreme ce Uniunea Europeană încearcă să prevină și să combată orice formă de antisemitism și de ură împotriva evreilor, ceea ce se întâmplă în Moldova nu este doar foarte jignitor, dar chiar o insultă la adresa victimelor Holocaustului și a întregii comunități evreiești”, se spune în scrisoarea semnalată mai întâi de cotidianul israelian de limbă engleză Jerusalem Post.

Potrivit lui, printre semnatarii scrisorii, provenind din diferite grupări politice ale Parlamentului European, se numără: Frédérique Ries (Belgia), Katarina Barley (Germania), Monika Benova (Slovacia), Dietmar Köster (Germania), Ljudmila Novak (Slovenia), Olivier Chastel (Belgia), Lukas Mandl (Austria), Ilana Cicurel (Franța), Charles Goerens (Luxemburg), Pierre Larrouturou (Franța), Helmut Geuking (Germania), Marc Angel (Luxemburg) și Michael Gahler (Germania).

Monumentele incriminate în scrisoare sunt bustul lui Octavian Goga de pe Aleea Clasicilor, de la Chișinău, dar și monumentul dedicat armatei române, din Parcul Valea Morilor.

Avertisment repetat

Aceasta nu este prima dată când conducerea pro-europeană de la Chișinău este îndemnată să îndepărteze monumentele antisemite.

La 13 aprilie 2023, Centrul „Simon Wiesenthal” a făcut apel la președinta Maia Sandu să rezolve problema. Într-o scrisoare semnată de directorul centrului, Ephraim Zuroff, erau criticate tot cele două obiective menționate acum de europarlamentari: bustul lui Goga și monumentul de la Valea Morilor.

Zuroff amintea că Goga, premier al României înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, a fost un „antisemit notoriu”, punând în aplicare legi care au văduvit o treime din evreii români de cetățenie și a fondat un partid ce avea în emblemă svastica nazistă.

Al doilea monument condamnat de Zuroff este cel din Parcul Valea Morilor, a cărui reconstrucție, încheiată în urmă cu doi ani, a fost finanțată parțial de guvernul României. El slăvește „eliberarea” Basarabiei și Bucovinei de către trupele române. Zuroff notează că „victoria” trupelor românești (ghilimelele îi aparțin) a fost urmată de uciderea în masă a 150.000 de evrei basarabeni într-o lună de zile.

„Dragă președintă Maia Sandu, cunoaștem respectul și prietenia dvs. pentru comunitatea evreiască din Moldova, pe care le apreciem mult, și sperăm că veți lua măsurile necesare pentru a corecta în viitorul apropiat această situație dureroasă și rușinoasă”, se spunea în apelul Centrului „Simon Wiesenthal”.

Europa Liberă nu are cunoștință de vreun răspuns al președintei Sandu la acel apel.

Elementul nou: aderarea la UE

Scrisoarea deschisă a membrilor Parlamentului European repetă cereri mai vechi și nerezolvate la adresa Chișinăului, legate de moștenirea antisemită, dar aduce, totuși, un element de noutate, pomenind ambițiile europene ale guvernării PAS.

„De la Moldova se așteaptă să accelereze parcursul spre aderarea la Uniunea Europeană, și este esențial ca o țară candidată să se alinieze la valorile europene, domnia legii și protejarea minorităților”, se spune în scrisoare.

Documentul amintește de asemenea, ca și scrisoarea lui Zuroff din primăvară, că România a decis anul trecut să înlăture un bust al lui Octavian Goga din Iași, luând notă de declarațiile făcute de politicianul antisemit pe vremuri în New York Times, unde își justifica politicile anti-evreiești spunând că România „are mult prea mulți evrei”.

În iulie 2016, Parlamentul de la Chișinău a adoptat o declaraţie prin care a
acceptat raportul final al Comisiei internaţionale pentru studierea Holocaustului, prezidată de laureatul premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel, originar din România, iar în ianuarie 2017 Guvernul a aprobat un plan de acţiuni pentru implementarea acesteia.

În 2014, Republica Moldova aderase cu statut de observator la Alianța Internaţională pentru Memoria Holocaustului (International Holocaust Remembrance Alliance - IHRA) și, începând cu 2016, marchează anual, pe 27 ianuarie, Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului.

Noua criză din Orientul Mijlociu și antisemitismul european

Scrisoarea europarlamentarilor către guvernarea de la Chișinău vine pe fondul unor îngrijorări crescânde privind recrudescența antisemitismului în Europa din cauza crizei declanșată de atacul din 7 octombrie împotriva Israelului al mișcării palestiniene Hamas, considerată teroristă de Uniunea Europeană și Statele Unite.

Atacul soldat cu peste 1200 de morți a fost urmat de o ripostă armată israeliană care continuă încă, făcând până acum 13.000 de morți.

În ultimele săptămâni, mai multe țări europene au interzis manifestațiile pro-palestiniene, acuzând unii participanți că glorifică crimele Hamas, și au sporit paza la obiective evreiești (școli, sinagogi, centre culturale) care tind să devină țintele atacurilor antisemite în asemenea momente de criză.

R. Moldova a promovat după 7 octombrie o politică de sprijin deplin pentru Israel, adoptând în Parlament o declarație care condamnă Hamas, fără să ceară Israelului să limiteze pierderile de vieți omenești civile în Fâșia Gaza și Cisiordania.

Mai înainte, în septembrie, Chișinăul și-a atras laudele și mulțumirile guvernului de dreapta din Israel colaborând la tranzitul a zeci de mii de pelerini evrei spre un loc sfânt din Ucraina, în majoritate covârșitoare prin Aeroportul Internațional Chișinău.

Tot în condițiile crizei declanșată de atacurile Hamas, care afectează și piața muncii din Israel, Israelul a anunțat că va recruta în Moldova cel puțin 1.200 de muncitori pentru domeniul construcțiilor, în baza unui mai vechi acord, reînnoit periodic, prin care țara din Orientul Mijlociu importă mână de lucru din R. Moldova.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG