Este cât se poate de adevărat, sau în orice caz recunoscut oficial, pentru că studii interne ale Comisiei Europene au arătat-o că Europa de Est constituie o adevărată curte din spate și un talcioc permanent și profitabil pentru vehiculele de mâna a doua, unele chiar traficate, din Europa de Vest.
Una din fraudele cele mai banale este modificarea odometrului, micul aparat care arată kilometrajul, pentru a spori valoarea mașinii, arătând că a circulat mai puțin decât în realitate.
Astfel, cumpărătorii estici nu doar că sunt înșelați la calitate, dar vor și suporta costuri suplimentare pentru întreținere și reparații. Cifrele reale sunt foarte greu de stabilit, dar se consideră în general că în cel puțin într-un sfert din cazuri cumpărătorii sunt înșelați în privința calității reale.
Comisia Europeană consideră chiar că mașinile de mâna a doua în Europa sunt produsul în care se poate avea cel mai puțin încredere.
Recent, s-a propus extinderea la nivel european a sistemului belgian de Car-Pass, care constă în înregistrarea sistematică și aducerea la zi a kilometrajului mașinilor duse la reparat sau la control tehnic. Este limpede că un vehicul nu va putea avea un kilometraj mai mic decât la controlul precedent.
Aici trebuie avut în vedere și cazul special al autovehiculelor care merg cu combustibil de tip diesel. În Europa circulă zeci de milioane de astfel de vehicule extrem de poluante, din care o bună parte ajung în Europa de Est.
Interzicerea combustibilului diesel este încă o decizie greu de luat. Unele orașe congestionate și sufocate de poluare încearcă să interzică diesel, dar de multe ori legislația națională le împiedică. Recent însă, de pildă în Germania, unele tribunale au dat câștig de cauză primăriilor împotriva statului, permițându-le astfel să interzică mașinile cu diesel.
În Europa de Est problema nici nu se pune, însă. Cum milioane de oameni conduc încă asemenea mașini, încercarea de a le interzice ar fi un dezastru pe plan electoral. Așa încât, plutește spaima întemeiată că fluxul de automobile poluante, de mâna a doua, din vest, va continua.
### Vezi și... ### Cum aplică Poliția de Frontieră interdicția pentru mașinile cu numere transnistrene?Tendințele sunt astfel inversate între vestul și estul Uniunii Europene. Pentru a da doar exemplul Belgiei, un bun barometru pentru întreaga Europă occidentală continentală: dacă acum un deceniu aproape 80% din automobile mergeau pe diesel, acum proporția a coborât la 35%. Mașinile hibride rămân la un 5% și se remarcă o netă creștere a numărului mașinilor electrice.
În Europa de Est, însă, infrastructura poate cu greu să țină pasul și este iluzoriu să imaginăm că vom vedea în curând șoselele și autostrăzile fostei Europe comuniste invadate de silențioase și elegante automobile electrice.
***
Plafonul maxim de vechime a automobilelor ce pot fi importate în Republica Moldova este de zece ani, de două ori mai mare decât cel asupra căruia au insistat de-a lungul anilor ecologiștii. Acest plafon a fost majorat de la 7 la 10 ani în 2012, la insistența PL, ceea ce a stârnit un val de critici la adresa formațiunii lui Mihai Ghimpu lansate de Mișcarea Ecologistă. Principalul argument invocat de liberali era accesibilitatea unui automobil ieftin şi relativ bun pentru cetățenii cu venituri modeste.
Potrivit Guvernului, argumentul reducerii nivelului de emisii în atmosferă ar trage mai puțin la cântar decât micșorarea încasărilor bugetare...
Comuniștii, cei care în 2005 au introdus în premieră plafonul de vechime pentru mașini de import la mâna a doua, au încercat, dar fără succes să obțină revenirea la limita de 7 ani. Au fost încercări şi din partea altor partide, dar toate soldate cu eșec. Ultima oară subiectul a fost readus în discuție în 2017, când un grup de deputați democrați au propus un proiect de lege ce prevede micșorarea de la 10 la 7 ani a vechimii automobilului. Proiectul a primit însă avizul negativ al Guvernului Filip, care a considerat că argumentul reducerii nivelului de emisii în atmosferă ar trage mai puțin la cântar decât micșorarea încasărilor bugetare estimate atunci la cel puţin 100 de milioane de lei.
Paradoxal este însă că la un an după ce a respins iniţiativa, Guvernul a aprobat programul de promovare a „economiei verzi” pentru anii 2018-2020, care prevede, între altele, interzicerea importului de autovehicule mai vechi de 7 ani și inferioare standardelor Euro 5. Documentul mai prevede restricționarea circulației autovehiculelor, inclusiv a transportului public mai vechi de 15 ani şi trecerea treptată la transport public ecologic. O altă prevedere ţine de elaborarea stimulentelor fiscale pentru importul mașinilor cu motor electric și hibride, precum și dezvoltarea infrastructurii naționale necesare pentru mașinile electrice.
Președintele Mișcării Ecologiste din Moldova, Alecu Reniță, spune că parcul auto din Moldova trebuie neapărat înnoit. E nevoie de încurajări fiscale motivante pentru procurarea de mașini hibride şi electrice. Reniţă pledează pentru plafonul maxim de 5 ani de vechime a automobilelor importante, adică pentru reducerea în jumătate a celui în vigoare.
Alecu Reniţă
„Mulţi au un calcul – că dacă cumpără maşină mai ieftină e în câştig. Dimpotrivă, o cumpără ieftin, dar apoi trebui să plătească mult ca să o întrețină. Pe noi costurile proprietarului mai puţin ne interesează, dar ea este foarte poluantă. Bine, noi am avut mare câştig de cauză că am scos benzina cu plumb. Ceva s-a schimbat spre bine, dar trebuie de întors înapoi la vechimea de 5 ani pentru import. Per ansamblu, poziţia Mişcării Ecologiste şi a mea e să încurajăm pe cât este posibil automobilele hibride şi electrice. Ele în general ar trebui să fie scutite de accize.”
Potrivit statisticilor oficiale, în Republica Moldova sunt înregistrate 99 de automobile totalmente electrice. În multe țări ponderea automobilelor electrice depășește deja 1% din totalul vehiculelor. Moldova este încă prea departe de acest procent. O cotă de 1% ar însemna 10 mii de vehicule electrice.