Beneficiile la pensionare în cazul magistraților ar putea fi reduse

Săptămâna trecută, comisia juridică din parlament a dat aviz pozitiv unui proiect de lege ce prevede majorarea vârstei de pensionare a judecătorilor, mărirea stagiului de cotizare și anularea indemnizației la plecarea din funcție, indemnizație ce constituie câteva sute de mii de lei în funcție de anii munciți.

Beneficiile la pensionare ale magistraților ar putea fi reduse

Cât de corect este ca statul, forțat să redirecționeze tot mai multe resurse publice către sistemul de sănătate pentru a trata bolnavii de noul coronavirus, să plătească indemnizații de ordinul sutelor de mii de lei pentru un judecător care a depus cerere de concediere? E întrebarea pe care a formulat-o ministrul justiției, Fadei Nagacevschi, într-o postare pe Facebook, alimentând dezbaterile în contradictoriu la tema solidarității și a privilegiilor salariale pe timp de pandemie și declin economic în faza incipientă.

Cum era de presupus, sub acea postare, avocați, jurnaliști sau simpli cetățeni au enumerat păcatele acelor magistrați care și-au anunțat dorința de a se retrage din funcții. Li s-a reproșat că au pronunțat sentințe ce au dus la condamnarea Republicii Moldova la CEDO sau că ar fi suspectați de îmbogățire ilicită.

Marți, Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit să examineze cererile a șapte judecători, dar ședința a fost amânată pentru joi din cauze tehnice, pentru a pune la punct echipamentul și a fi posibilă întrunirea membrilor în format online. La precedenta ședință, din 19 martie, autoritatea de autoreglementare judecătorească a aprobat demisia altor trei magistrați, iar într-un alt caz examinarea a fost amânată.

Din grupul celor șapte magistrați, a căror demisie urmează a fi dezbătută peste două zile, fac parte cinci judecători de la Curtea de Apel Chișinău, în frunte cu fostul președinte Ion Pleșca, ex-deputat AMN, un magistrat de la Edineț și unul de la Strășeni. Majoritatea sunt pensionați deja în baza unor reglementări mai vechi, adică primesc și pensie, și salariu, iar unii s-au judecat cu Casa Națională pentru Asigurări Sociale, pretinzând pensii mai mari, în baza salariilor actuale. Chiar dacă sunt pensionați, la plecarea din sistem judecătorii beneficiază de o alocație în mărime de 50% din produsul înmulțirii salariului lor mediu lunar la numărul de ani complet lucrați în funcția de judecător.

Potrivit ministrului sănătății, muncii și protecției sociale, Viorica Dumbrăveanu, executivul vrea să pună punct proceselor de recalculare a pensiilor la care pretind judecătorii și să anuleze indexarea specială de care se bucură această categorie de angajați la stat, mult mai consistentă decât în cazul celorlalți pensionari. În plus, se propune majorarea graduală a vârstei de pensionare de la 50 la 63 de ani și majorarea stagiului minim în calitate de magistrat de la 12,5 ani la 20 de ani.

Președinta CSM, Luiza Gafton, sugerează că ar avea temei presupunerea că noul val de retrageri din funcții are legătură cu un proiect de lege ajuns deja în legislativ. Ea precizează că nu a văzut proiectul și că nu a fost solicitată opinia CSM.

„Nu dăm noi indemnizațiile, dar dă statul. Legea este lege pentru fiecare. Dacă o să fie aprobată demisia, dar vă dați seama că nu poți să nu aprobi, omul vrea să plece, cum ai să-l ții? Și Codul Muncii scrie că 14 zile și La revedere!, dacă chiar angajatorul nu este [de acord], dar aici e complet altă situație. Ulterior e treaba statului să-și îndeplinească obligațiunile conform legislației în vigoare. Noi cu asta nu avem treabă”.

Un alt membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, spune că este la curent cu amendamentele din proiectul de lege avizat de comisia parlamentară de profil, lege care va tăia din beneficiile judecătorilor. Micu precizează că la modul practic se scurg luni de zile până judecătorii plecați în demisie obțin indemnizațiile ce li se cuvin.

„Problema cu indemnizația să nu gândiți că chiar azi, de exemplu, s-a eliberat și mâine se plătește. În primul rând, asta trebuie să fie prevăzut în bugetul instanței și de obicei în situații de acest gen se caută bani de la alte instanțe, eu știu se mai fac modificări. Sunt persoane [care au primit] timp de un an de zile, poate și mai mult, când se găsesc bani atunci se achită”.

Datele oficiale arată că, în medie, pensiile judecătorilor depășesc 27 de mii de lei, echivalentul a aproape 1400 de euro. Dincolo de mărimea pensiei care diferă mult de banii pe care îi primește un doctor sau un profesor pensionat, inechitatea o amplifică modalitatea de sincronizare anuală a pensiilor primite de judecători cu salariile crescânde din interiorul breslei. Or tocmai aici au decis să se intervină autoritățile.