Bogdan Ţîrdea despre oferta PD: „Funcția de procuror general nu v-o dăm”

În R. Moldova, la o săptămână de la prima convocare a legislativului nou ales, partidele parlamentare continuă să se comporte de parcă nu au nicio înţelegere pentru crearea majorităţii. Clarificări nu a adus nici prima rundă de consultări cu aceste partide pe care le-a purtat preşedintele Igor Dodon. În spaţiul public a apărut totuşi un comentariu al unui socialist, care pare să facă câteva precizări importante despre poziţia acestui partid faţă de discuţiile de acum două zile de la preşedinţie.

Bogdan Ţîrdea despre oferta PD: „funcția de procuror general nu v-o dăm”

Socialistul care a vorbit, în exclusivitate, despre dialogul de acum două zile al preşedintelui cu partidele parlamentare este Bogdan Ţîrdea, deputat socialist la al doilea mandat, care a candidat în recentul scrutin al cincilea pe listele PSRM.

Într-un comentariu de pe reţele citat de presă, Ţîrdea critică în egală măsură atât ceea ce numeşte „propunerile” democraţilor, cât şi pe cele ale Blocului ACUM.

Potrivit socialistului, Blocul ACUM ar vrea votarea, mai întâi, a pachetului său de iniţiative – cunoscutele legi de „deoligarhizare”, iar apoi şi votarea unui propriu Guvern minoritar, ceea ce nu ar însemna altceva, după părerea lui Ţîrdea, decât control total asupra puterii, inclusiv al procuraturii, SIS şi CNA. Socialiştilor le-ar rămâne doar să voteze şi să sprijine toate iniţiativele celor de la ACUM, crede Ţîrdea. „Drăguţ, nu-i aşa?” conchide el.

Referindu-se apoi la propunerile democraţilor, deputatul socialist spune mai întâi că aceştia şi-ar dori funcţia de speaker, nu şi cea de premier. La fel, democraţii ar fi dat de înţeles că nu vor ceda funcţia de procuror, mai spune Ţîrdea. Singurele poziţii în care ar fi mai flexibili ar fi cele de miniştri şi directorii SIS şi CNA.

Bogdan Țîrdea

„Dacă cererile partidelor nu se vor schimba, anticipatele sunt de neevitat”, şi-a încheiat reflecţiile Bogdan Ţîrdea, nu înainte de a preciza poziţia socialiştilor: aceştia ar insista pe începerea tratativelor de la o înţelegere, mai întâi, asupra programului de guvernare, apoi, în al doilea pas, închegarea unei majorităţi şi abia pe final – stabilirea structurii puterii.

Nu se ştie cât de exactă este această descriere a poziţiilor fiecărui partid, cu excepţia celui al primarului de Orhei Ilan Şor care nu a primit invitaţia lui Igor Dodon, dar Ţîrdea este deocamdată singurul politician care pare să fi vorbit cu „cărţile pe masă” despre discuţiile de după uşile închise de la preşedinţie.

Acele discuţii au fost urmate de nişte declaraţii ale liderilor de partide, însă acestea au părut mai degrabă formale decât concrete.

Blocul ACUM, care, anticipând acel dialog cu Igor Dodon, anunţase că e gata să-şi asume guvernarea cu un executiv minoritar, dacă nu se poate crea unul cu sprijin majoritar, a mai făcut astăzi un pas: unul din liderii ACUM, Andrei Năstase, le-a cerut socialiştilor să anunţe public dacă subscriu sau nu sub ceea ce ACUM numeşte agenda „anti-oligarhică”, în caz contrar va concluziona că formaţiunea Zinaidei Grecianîi preferă o coaliţie cu PD.

Tabăra din care deocamdată nu a apărut nicio noutate este cea a democraţilor, suspectată că ar vrea să-şi asigure întâietatea la guvernare fie printr-o coaliţie formală cu socialişltii, fie racolând deputaţi din PSRM şi Blocul ACUM. Imediat după alegeri, democraţii lăsaseră clar de înţeles că vor să conducă negocierile post-electorale, dar par acum să fi pierdut din mâini iniţiativa în faţa lui Igor Dodon, care a convocat consultările de la preşedinţie.

Dacă nu se vor înţelege asupra unei formule de guvernare în mai puţin de trei luni, partidele parlamentare vor trebui să se împace cu ideea anticipatelor. Termenul rezultă dintr-o prevedere constituţională care statuează dizolvarea Parlamentului în caz că acesta nu începe să legifereze la trei luni de la prima convocare, în cazul dat de la 21 martie (data primei şedinţe) până la 20 iunie, sau dacă, din câteva încercări succesive, nu reuşeşte să învestească un executiv.