Gheorghe Cojocaru: „Destul de animată ședința de deschidere a Parlamentului, cu un președinte de vârstă, care transpira din greu ca să nu scape de sub control mersul ședinței, cu artificiul parasolarului antimercur, cu râsetele spontane ale aleșilor, dar și cu neconstituirea fracțiunii Blocului electoral ACUM, noul Legislativ și-a intrat în funcțiune. Prin tradiție, președintele Dodon a rostit un discurs în fața deputaților, invitându-i să formeze o majoritate parlamentară funcțională.”
Europa Liberă: Instituția președintelui este singura care e bine mersi legitimă, toți ceilalți sunt loviți de temporalitate. Cum credeți, pe cine ar vrea să vadă șeful statului formând această majoritate parlamentară?
Gheorghe Cojocaru: „Urmărind să nu admită racolarea transfugilor pentru constituirea unor coaliții de guvernare, președintele Dodon ar încuraja, după cum declară, formarea oricărei alianțe între partidele cu reprezentare parlamentară, dar aici se impune o precizare. Marea dorință a șefului statului este ca în viitoarea formulă de guvernare să se regăsească, în mod obligatoriu, partidul său de suflet, Partidul Socialiștilor.
Este de reținut și argumentul forte cu care președintele pledează în favoarea acestui deziderat. Având o relație strânsă cu Federația Rusă, socialiștii vor putea obține ceea ce nu pot alții – tarife preferențiale la resursele energetice, importate din Rusia, și scutiri de taxe vamale la exporturile tradiționale agricole pe piața rusă.”
Europa Liberă: Deci, un as răsăritean în mâneca președintelui socialist. Oare a fost auzit acest argument? Partenerii democrați, în primul rând, s-au lăsat convinși de acest argument?
Gheorghe Cojocaru: „Deocamdată, pledoaria sa pro-socialistă a sunat mai mult în pustiu. Nimeni n-a comentat pe marginea acestei declarații, ceea ce spune multe despre felul în care sunt privite declarațiile președintelui în mediile politice. Răspunsul în fapt l-a dat Guvernul, care împreună cu compania română Transgaz și-au propus să accelereze lucrările de construcție a gazoductului Ungheni-Chișinău pentru a-l da în exploatare la finele anului curent. Este de remarcat că și în Ucraina vecină, care își va alege președintele la 31 martie, anumiți actori politici aruncă în lupta electorală aceleași argumente ale gazelor ieftine condiționate politic.”
Europa Liberă: Dar în legătură cu alegerile ucrainene, ce vor putea aduce aceste alegeri pentru Republica Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Ucraina, ca și Republica Moldova, este un stat asociat la Uniunea Europeană, iar aceste alegeri prezidențiale sunt primele după semnarea și ratificarea acordurilor de asociere. Ele vor arăta în ce direcție merge astăzi Ucraina și de care personalitate politică își leagă speranțele sale de viitor. O confirmare în urma alegerilor prezidențiale din Ucraina de astăzi a cursului politic de integrare europeană și de edificare a unor bune relații cu vecinii va fi, indiscutabil, în folosul societății din Republica Moldova.”
