Bruiaj rusesc? Noi pericole în regiunea Mării Negre

Rusia ar putea folosi nave din Marea Neagră echipate cu dispozitive de bruiaj, cred experții contactați de Europa Liberă.

Mai întâi România, apoi Bulgaria au raportat probleme, piloții de aeronave reclamând întreruperi ale sistemului de navigație prin satelit chiar înainte de aterizare. Fără a da vina pe Moscova, oficialii bulgari spun că defecțiunile GPS au devenit o problemă imediată după ce Rusia a invadat Ucraina.

Un observator bulgar pasionat peste poate de avioane și telecomunicații a interceptat mai multe mesaje stranii emise de unii piloți comerciali care se pregăteau să aterizeze la Sofia, capitala Bulgariei, în jurul orei 10.00 în seara zilei de 31 august.

Conectat la o frecvență radio a aeroportului din Sofia, observatorul de avioane, care a cerut să rămână anonim, a declarat că mai mulți piloți se plângeau de problemele pe care le aveau cu GPS (sistemul de poziționare globală), o rețea de sateliți deținuți de SUA, folosită pentru a determina poziția geografică a unui obiect.

A doua zi, pe 1 septembrie, situația s-a repetat. Piloții care se apropiau de Sofia se plângeau de aceeași problemă, potrivit transcrierilor consultate de Serviciul bulgar al RFE/RL din înregistrările de pe un canal radio al aeroportului din Sofia. Constatările observatorului de avioane au fost confirmate și de GPSJAM, un site web care documentează activitatea de bruiaj.

Nu sunt primele asemenea incidente. Cu bruiajul au avut de-a face și alții. România s-a confruntat cu o problemă similară cu sistemul său GPS, o disfuncție pusă de șeful Statului Major al armatei pe seama Rusiei. El a declarat că defecțiunea sistemului a reprezentat un risc semnificativ pentru transportul maritim din regiune. Și chiar dacă oficialii bulgari sunt atenți să nu acuze direct Rusia, ei au declarat că problemele cu GPS datează, în mare măsură, de la începutul invaziei la scară largă a Kremlinului în Ucraina în februarie 2022.

Întrebat de RFE/RL cine se află în spatele bruiajului și cum este contracarat de autoritățile bulgare, Ministerul al Apărării a răspuns prudent că bruiajul a fost efectuat „cu sisteme de război radio-electronic”.

„Informațiile despre sistemele în sine, mijloacele de operare și contramăsurile sunt secrete”, a precizat Ministerul Apărării.

Rusia se află probabil în spatele bruiajului, susține Thomas Withington, expert în război electronic, radare și comunicații militare la Royal United Services Institute, un think tank din domeniul apărării și securității cu sediul la Londra, adăugând că o astfel de activitate reprezintă un risc de siguranță pentru transportul maritim în zonă.

Extrem de periculos

Într-un interviu acordat Serviciului bulgar al RFE/RL, Withington spune că Rusia ar putea încerca să își protejeze forțele invadatoare din Ucraina de armele ghidate prin GPS lansate de armata ucraineană. „Rușii nu fac neapărat acest lucru cu intenție, însă activarea bruiajului are consecințe și un efect secundar este că poate fi foarte periculos pentru navele civile care se bazează pe navigația prin satelit", a afirmat Withington.

România a avertizat în mod explicit cu privire la acest risc pentru navigație la sfârșitul lunii septembrie, când generalul Daniel Petrescu, șeful Statului Major al armatei țării, a acuzat Rusia că bruiază „în mod activ și constant” comunicațiile GPS ale navelor în apele sale teritoriale, provocând un risc de coliziune.

„Războiul a revenit în Europa. Un război provocat de Rusia care este, pentru Ucraina, un război de supraviețuire națională și o luptă pentru valorile occidentale", a declarat el la Forumul de Reziliență Euro-Atlantică de la București, o conferință axată pe strategie susținută de Ministerul român de Externe.

Generalul român Daniel Petrescu (foto arhivă)

Petrescu a spus că războiul din Ucraina a destabilizat fundamental regiunea Mării Negre. „Marea Neagră a devenit o zonă de operațiuni militare rusești”, a spus el.

„Finalul acestui război nu se întrevede și, cu toate că admirăm rezistența societății ucrainene în fața atacurilor rusești, trebuie să ne pregătim și pentru o confruntare pe termen lung cu regimul Federației Ruse”, a adăugat generalul.

Un astfel de război electronic - utilizarea semnalelor electronice pentru a localiza, intercepta și întrerupe operațiunile inamicului - a devenit un element important, deși insuficient mediatizat, în invazia Rusiei în Ucraina.

În unele documente americane ajunse în presă și citate în iunie de Royal United Services Institute se susține că războiul electronic rusesc ar putea avea un impact negativ asupra anumitor arme furnizate de SUA, cunoscute sub numele de Joint Direct Attack Munition, sau JDAM.

„Nu este un secret că forțele terestre rusești au desfășurat zeci de sisteme EW (război electronic) în teatrul de operațiuni ucrainean”, se susține în acel raport.

Cu toate acestea, oficialii bulgari au negat că bruiajul GPS ar reprezenta o problemă gravă. „Problemele cu semnalul GPS sunt incidente izolate”, a declarat Gheorghi Peev, directorul general BULATSA, Serviciul bulgar de navigație aeriană, care supraveghează sistemul de control al traficului aerian al țării.

Astfel de interferențe GPS „nu compromit în niciun fel securitatea aviației, dat fiind că avem la dispoziție un sistem alternativ, un sistem radar la sol”, a afirmat Peev pentru RFE/RL.

Bulgaria și alte țări „monitorizează situația”, a adăugat el, precizând că se iau măsuri de precauție pentru a evita dificultăți nespecificate în cazul unei defecțiuni a GPS-ului.

Chiar dacă sursa bruiajului de pe aeroportul din Sofia nu este încă cunoscută, unii experți speculează că Rusia ar putea folosi nave din Marea Neagră echipate cu dispozitive de bruiaj.

În luna august, interferențele GPS deasupra coastelor bulgare și românești ale Mării Negre au părut să atingă cote maxime, potrivit datelor GPSJAM. Creșterea activității a avut loc la doar o lună după ce Rusia a lansat ceea ce a descris ca fiind exerciții militare în Marea Neagră, într-o zonă situată nu departe de țărmurile Bulgariei, regiune desemnată de Sofia drept zona sa economică exclusivă, o denumire care conferă unui stat dreptul de a explora și exploata resursele marine.

Coridorul umanitar

Exercițiile militare au avut loc, de asemenea, în urma deciziei luată de Rusia pe 17 iulie de a ieși unilateral din acordul privind cerealele din Marea Neagră, inițiativă negociată de ONU. Autoritățile de la Kremlin spun că iau această decizie din cauza sancțiunilor care au blocat exporturile rusești de alimente și îngrășăminte.

„Un astfel de exercițiu militar este doar un pretext, o ocazie pe care Rusia o folosește pentru a încerca să blocheze exportul de cereale ucrainene”, a declarat ministrul bulgar al apărării Todor Tagarev la sfârșitul lunii septembrie.

În cadrul acestui acord, Ucraina a reușit să expedieze peste 32 de milioane de tone de cereale către 45 de țări în decurs de un an.

Kievul a răspuns la retragerea Rusiei prin crearea unui „coridor umanitar” temporar pentru navele de marfă. De atunci zeci de nave au părăsit porturile ucrainene din Marea Neagră.

Rusia vrea aproape sigur să evite pe față scufundarea navelor civile

Citând informații desecretizate, oficialii britanici spuneau la începutul lunii octombrie că există riscul ca Rusia să vizeze navele civile care călătoresc prin acest coridor pentru a descuraja exportul de cereale ucrainene. „Rusia vrea aproape sigur să evite pe față scufundarea navelor civile, dar vrea să arunce vina asupra Ucrainei pentru orice atac împotriva navelor civile din Marea Neagră”, afirma Ministerul britanic de Externe într-o declarație.

Din iulie, atacurile rusești au avariat 130 de porturi și unități de infrastructură situate pe țărmul Mării Negre și pe Dunăre și au distrus aproape 300 de mii de tone de cereale, suficient pentru a hrăni peste un milion de oameni timp de un an, a declarat Marea Britanie.

În septembrie, Londra a acuzat Moscova că a țintit o navă civilă de marfă într-un port din Marea Neagră cu „rachete multiple”, interceptate cu succes de sistemul defensiv ucraineană.

Însă bruiajul sistemelor globale de navigație prin satelit (GNSS) a fost detectat nu doar în Marea Neagră, ci și în zone din Marea Mediterană, inclusiv de-a lungul coastelor Turciei, Ciprului și Siriei, potrivit datelor GPSJAM.

După cum se știe, navele de război rusești operează, de asemenea, în Marea Mediterană, Moscova controlând instalația navală Tartus de pe coasta mediteraneană a Siriei, un loc unde experții au sugerat că Rusia desfășoară operațiuni de bruiaj.

Expertul Thomas Withington de la Royal United Services Institute crede că o mare parte din bruiaj este realizat de echipamente desfășurate pe navele de război rusești atât în Marea Mediterană, cât și în Marea Neagră. „Ceea ce face sistemul folosit de ruși este să împiedice semnalul GNSS din spațiu să ajungă la receptorul de pe Pământ. Și face acest lucru prin emiterea unui semnal mult mai puternic decât cel care vine din spațiu", a spus el.

Withington a avertizat că incidentele din Marea Neagră și din cerul Ucrainei ar putea escalada rapid dacă bruiajul rusesc nu este contracarat, deși sarcina „este dificilă, deoarece este nevoie de sisteme electronice puternice, de mare precizie”.

### Vezi și... ### Zelenski: „Iluzia” dominației Rusiei asupra Mării Negre „se topește”