La sondaj au participat elevi din clasele gimnaziale și liceale din toate raioanele Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene. Ei au avut de răspuns la 13 întrebări timp de o lună, online sau în scris. Chestionarul a fost popularizat prin intermediul reprezentanților Consiliului Național al Elevilor, care au mers în instituțiile de învățământ pentru a colecta informații.
Printre cei care au mers din școală în școală pentru a aduna răspunsuri este și Alexandru Tofan, elev în clasa a IX-a la gimnaziul-grădiniță din satul Hădărăuți, raionul Ocnița. Alexandru spune că și el a fost cândva supus bullyingului.
„[Colegii] se legau de forma corpului meu. Nimeni nu se simte bine atunci când este agresat astfel. Eu în interiorul meu spuneam că totul va trece, atâta timp cât nu o să atrag atenția. M-am adresat părinților, profesorilor. Am avut o altă tactică: în loc să îi agresez și eu, am ales să fiu bun, să ofer bunătate, ca să înțeleagă ce fel de persoană sunt eu”, a povestit Europei Libere elevul.
Alexandru Tofan, elev în clasa a IX-a din Hădărăuți, raionul Ocnița
De altfel, la întrebarea „Care sunt cele mai frecvente cauze în situațiile de bullying la care ați asistat?”, aspectul fizic primează în răspunsurile elevilor, urmat de reușita școlară și clasa socială.
- Te-ar putea interesa și: Dislexia, o dramă mută în sistemul educațional din R. Moldova
„Am observat că cei mai afectați sunt elevii din clasele a VIII-a și a IX-a. Acești elevi au frica de vorbi despre problemele lor, sunt izolați de majoritatea colegilor, sunt mai închiși în sine. Ulterior, ei s-au apropiat de mine și m-au rugat că, dacă tot am venit cu acest chestionar, să-i ajut cumva”, a spus Luiza Rusu, elevă la liceul „George Coșbuc” din Bălți.
Peste la 60 de sută din respondenți, adică circa 16.000 de elevi, au spus că au fost martori ai cazurilor de bullying în școlile în care învață, iar peste 11.000 nu se simt confortabil să vorbească despre ele cu profesorii.
Chiar și așa, cadrele didactice sunt, de regulă, primele persoane la care ar apela copiii dacă s-ar pomeni într-o asemenea situație.
Doar 15 la sută din elevi i-ar spune psihologului, dacă acesta ar exista în instituție. Dacă la Chișinău aproape fiecare școală are psiholog, la Nisporeni are una singură în tot raionul.
Your browser doesn’t support HTML5
Singura psihologă școlară din raionul Nisporeni
Gheorghe Balan a adunat circa 500 de chestionare de la elevii din raionul Rezina. El spune că adolescenții erau reticenți la început, dar au fost mai cooperanți când au aflat că sondajul este anonim și confidențial.
„În instituția mea, este prezent bullyingul sub forma discriminării sociale. Avem copii din familii social-vulnerabile, dar nu profesorii îi discriminează, acest lucru vine de la colegi. Nu-i includ în cercul lor de prieteni, îi ignoră”, ne-a spus Gheorghe, care învață la liceul „Ioan Sârbu”, din satul Ignăței, Rezina.
Tinerii care fac parte din Consiliul Național al Elevilor, inițiatorii acestui sondaj, au apelat la ajutorul profesorilor, directorilor instituțiilor de învățământ și direcțiilor raionale de educație, ca să-i îndemne pe elevi să-l completeze.
Membrele Consiliului Național al Elevilor din Republica Moldova
Răspunsurile celor peste 20.000 de elevi vor fi analizate timp de o lună de consiliu, apoi vor fi transmise Ministerului Educației.
„În aprilie ne vom întâlni cu ministrul Educației, Dan Perciun. Împreună vom încerca să găsim soluții”, spune vicepreședintele Consiliului Național al Elevilor, Vilen Criglițchi.
În luna februarie, Ministerul Educației a lansat o campanie de informare pentru combaterea bullyingului în școli. Pe parcursul anului 2024 vor fi organizate diferite activități în școli și în mediul online, pentru sensibilizarea societății.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, bullyingul este unul dintre cei mai mari factori de risc pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, care poate provoca depresie.
### Vezi și... ### Educație pentru sănătate, în toate școlile