Bătălia pentru CSM. Ce se știe despre primii judecători care au trecut de pre-vetting

Cine dintre candidați a comis greșeli în declarațiile de venituri și față de cine comisia nu a avut nevoie de clarificări?

De ce este necesar pre-vetting-ul

Pentru prima data în istoria Republicii Moldova, candidații pentru calitatea de membru al CSM trec printr-un proces de verificare a integrității. Este – potrivit autorităților – un prim pas spre curățarea sistemului justiției. Verificările sunt desfășurate de o comisie specială de „pre-vetting”, alcătuită din trei experți naționali și trei - internaționali.

CSM este organul de autoadministrare judecătorească printre competențele căruia sunt numirea, promovarea sau eliberarea din funcție a judecătorilor, numirea președinților instanțelor, elaborarea și propunerea bugetelor instanţelor judecătoreşti.

Consiliul este constituit din 12 membri. Șase dintre ei, din rândul judecătorilor, sunt aleși de către Adunarea generală a judecătorilor, ceilalți șase – din partea societății civile – sunt aleși de parlament.

În total, sunt 24 de judecători care candidează pentru funcția de membru al CSM. Inițial, în cursă s-au înscris 28 de magistrați, însă patru și-au retras candidaturile. Membrii comisiei au echivalat retragerea acestora cu nepromovarea evaluării.

Comisia pre-vetting analizează nu doar veniturile și cheltuielile candidaților, ci și ale rudelor acestora. În plus, candidații completează chestionare speciale de integritate etică. Apoi au loc audierile propriu-zise în comisie. La Adunarea generală a judecătorilor urmează să fie votați doar judecătorii aprobați de comisie.

Ce se știe despre primii dintre judecătorii candidați care au promovat pre-vetting-ul?

Judecătoarea Livia Mitrofan. Întrebări suscitate de procurarea unui apartament

Livia Mitrofan a devenit judecătoare în 2017. Potrivit ultimei declarații cu privire la venituri și interese, în 2021 ea a primit un salariu de 239.000 de lei (19.900 de lei lunar), iar soțul ei - 196.200 de lei (16.300 de lei pe lună) de la Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS).

Familia magistratei dispune de un apartament cu suprafața de 45,7 m.p., cu o valoare de 256.400 de lei, și de două automobile: Mercedes Vaneo (2004), pe care l-a cumpărat în 2012 cu 28.400 de lei, și Toyota Rav4 (produs în 2014), cumpărat în 2020 cu 200.000 de lei.

În timpul audierilor, comisia pre-vetting a avut întrebări cu privire la locuință. Judecătoarea a explicat că a primit banii pentru cumpărarea apartamentului de la părinți, care au muncit peste hotare cu începere din 1994. În 2012 ea a scos de pe cont 36.000 de euro (542.700 de lei).

Banii rămași după cumpărarea apartamentului au fost cheltuiți pentru reparația acestuia. Potrivit judecătoarei, la momentul achiziționării, apartamentul era practic nelocuibil.

În decizia comisiei pre-vetting se arată că, după cum s-a constatat, veniturile mamei magistratei au fost suficiente pentru a-i face donații fiicei. De asemenea, membrii comisiei au remarcat că judecătoarea „a demonstrat în amănunt că restul banilor au fost necesari pentru reparații”.

Comisia a avut, de asemenea, întrebări privind achiziționarea automobilului Mercedes Vaneo. Serviciul Vamal a comunicat comisiei că automobilul a costat 48.000 de lei, iar taxa vamală a constituit 21.800 de lei. Cu toate acestea, judecătoarea și soțul ei au indicat în declarația de venituri și interese că valoarea automobilului a fost de 28.400 de lei. Livia Mitrofan a explicat că soțul ei a indicat din greșeală cifra respectivă în declarația sa de venituri și interese, iar ea a preluat datele de acolo. Comisia a acceptat posibilitatea unei erori accidentale.

„Când răspundeam la întrebări, m-a încercat senzația că această comisie ar trebui să-i găsească pe «milionarii din sistem», dar m-a găsit pe mine cu acest apartament de 46 m.p., în care locuim până acum împreună cu cei doi copii”, a spus judecătoarea la audieri.

Comisia a aprobat candidatura Liviei Mitrofan. Potrivit deciziei acesteia, „nu există îndoieli semnificative sub aspectul eticii și integrității candidatului”.

Judecătoarea Maria Frunze. Comisia n-a găsit necesar să-i pună întrebări

Maria Frunze și-a început cariera de judecător în 2017. Conform ultimei declarații de venituri și interese, în 2021 ea a avut un salariu de 258.000 de lei (21.500 de lei lunar). De asemenea, ea a mai fost retribuită cu 13.200 de lei pentru munca prestată la Institutul Național al Justiției.

În 2021 ea a încheiat un contract prealabil de cumpărare a unui apartament cu suprafața de 68,7 m.p.. Valoarea de piață a locuinței este de 58.300 de euro, însă judecătoarea urmează să plătească 28.800 de euro, ceea ce a devenit posibil datorită faptului că ea participă la programul prin care judecătorii sunt asigurați cu locuințe la prețuri preferențiale. În consecință, un metru pătrat al apartamentului cumpărat astfel va costa 420 de euro.

De asemenea, judecătoarea a indicat în declarație o casă de locuit cu o suprafață de 239,3 m.p. și cu o valoare de 639.600 de lei. Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Maria Frunze a explicat că este vorba de o casă construită de părinții ei în una dintre suburbiile Chișinăului. În 1998 aceștia și-au întocmit actele de proprietate asupra imobilului. Judecătoarea a menționat că locuiește în continuare cu părinții săi până se va soluționa problema apartamentului propriu.

La audieri, membrii comisiei nu au formulat întrebări, menționând că toate au fost elucidate prin explicațiile scrise ale magistratei. Comisia a anunțat promovarea Mariei Frunze.

Judecătoarea Ioana Chironeț. Întrebări cu privire la niște conturi

Ioana Chironeț a devenit judecătoare în 2015. În 2018 ea a început să lucreze în calitate de inspector judecător principal al Inspecției Judiciare din cadrul CSM, iar în 2020 fost numită în funcția de inspector-judecător principal.

Potrivit declarației de venituri și interese, în 2021 ea a avut venituri salariale de 287.700 de lei (23.900 pe lună), iar soțul ei - de 8.300 de lei. Familia judecătoarei are în proprietate un apartament cu o suprafață de 76,9 m.p., cumpărat în 1993 cu 353.100 de lei. Valoarea de piață a acestui apartament este de 800.000 de lei. Diferența de preț a fost explicată de magistrată prin creșterea prețurilor pe piața imobilelor.

Judecătoarea dispune de asemenea de un automobil Suzuki Vitara (din 2019), cumpărat în același an la un preț de 280.000 de lei. Ea a remarcat că prețul de piață al automobilului constituie 240.000 de lei. În plus, în 2014 familia a moștenit două terenuri agricole, fiecare în valoare de 3.000 de lei.

Comisia a avut întrebări cu privire la faptul că magistrata nu a trecut în declarația de venituri un împrumut și două conturi bancare, că nu a indicat corect prețul de vânzare a trei terenuri și că a obținut mai mulți bani de pe urma vânzării unei case decât suma arătată în contract.

În primul caz, comisia a constatat că în 2019 judecătoarea a luat ca împrumut 140.000 de lei. În aprilie 2021 ea trebuia să returneze încă 6.500 de lei și a considerat că nu este necesar să indice această sumă în declarație. În cel de-al doilea caz, ea a explicat că a indicat doar suma venitului, nu însă și numerele conturilor bancare. Comisia a stabilit că unul dintre conturile bancare nu era operațional din 2008, iar suma de pe cel de-al doilea cont a fost arătată în declarație.

În al treilea caz, judecătoarea a menționat că a indicat greșit în declarație că ar fi vândut terenurile pentru 43.000 de lei. În declarația de impozite ea a arătat că a vândut terenurile contra unei sume de 16.600 de lei. Aceeași sumă figurează și în contractul de vânzare-cumpărare. În cel de-al patrulea caz, este vorba despre faptul că judecătoarea a vândut o casă și un teren în Criuleni pentru 6.000 de euro (circa 123.400 de lei, la rata de schimb din 2017). În același timp, pe contul ei au fost virate 205.000 de lei.

Potrivit explicațiilor judecătoarei, cumpărătorul a luat un credit atât pentru cumpărarea casei, cât și pentru reparație, transferând toți banii pe contul ei, la insistența băncii creditoare. Judecătoarea susține că a returnat cumpărătorului diferența de 79.500 de lei.

Comisia a remarcat că o astfel de situație ar fi putut genera „îndoieli privind integritatea etică și financiară a candidatului”. Totuși, experții au considerat că Ioana Chironeț a oferit „explicații credibile”. Ei au subliniat că au aflat despre diferența de sumă de la candidatul însuși. În consecință, comisia a aprobat candidatura.

Până în prezent, comisia a audiat 15 candidați. Numai trei dintre ei au primit înștiințări de promovare, 12 așteptând încă deciziile comisiei. Interviurile cu alți șase candidați se vor desfășura între 14 și 16 decembrie. Comisia urmează să evalueze, de asemenea, 12 reprezentanți ai societății civile care candidează pentru funcția de membru în CSM.

După ce vor face publice deciziile în privința tuturor candidaților pentru funcția de membru al CSM, comisia va proceda la audierile candidaților pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

Europa Liberă va continua să informeze despre modul în care se desfășoară procesul de evaluare financiară și etică a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.