O decizie dacă acești candidați au fost sau nu promovați nu va fi anunțată imediat, din mai multe considerente, pentru că urmează mai multe proceduri, explică într-un interviu pentru Europa Liberă, unul dintre membrii Comisiei pre-vetting Nadejda Hriptievschi.
„Suntem un organ colegial, lucrăm bilingv și acestea sunt câteva aspecte care nu sunt atât de prompte. Deciziile nu vor urma imediat după audieri. Audierile se vor înregistra și vor fi disponibile pe pagina web a comisiei în 24 de ore din momentul audierii.
Conform legii, candidatul are dreptul să primească această decizie completă și are la dispoziție 48 de ore [în care să decidă] dacă este de acord sau nu să se publice decizia. Dacă nu este de acord să publice /.../, atunci noi vom anunța doar dacă persoana a promovat sau nu evaluarea”, precizează Nadejda Hriptievschi.
Deși Comisia pre-vetting trebuia să-și încheie activitatea de evaluare a membrilor organelor de autoconducere a procuraturii și magistraturii, adică ai Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), până la sfârșitul acestui an, Nadejda Hriptievschi spune că nu se va reuși evaluarea celor 100 de candidați într-un termen atât de restrâns.
Motivul pentru care procesul durează mai mult, decât era planificat inițial, este și că cei șase experți care fac parte din Comisia pre-vetting au multe informații și multe surse pe care trebuie să le verifice în raport cu acei candidați care își doresc să facă parte din CSP și CSM.
Alte declarații pe scurt despre:
Chestionarul de etică al candidaților. Chestionarul de etică a fost elaborat de către comisie și este unul voluntar, deoarece nu era prevăzut în mod expres de lege, așa cum este prevăzută de lege, bunăoară, obligația de a completa o declarație pentru ultimii cinci ani cu privire la averi și cheltuieli.
Opinia candidatului este importantă și e important dacă acesta a menționat sau nu chestii despre care s-a scris în spațiul public...
Prin chestionarul de etică am vrut să ne asigurăm că și candidații au dreptul să-și prezinte poziția cumva anticipat până a analiza aceste informații. Și a fost o mare surpriză pentru toată Comisia că, din 100 de candidați, 72 au completat aceste chestionare. Ulterior, după ce au fost descoperite niște probleme tehnice, au mai fost completate și alte chestionare. Numărul atât de mare al candidaților care au fost de acord să completeze acest chestionar, deși este unul voluntar, indică spre faptul că oamenii sunt foarte deschiși, că vor să fie un proces cât mai cuprinzător și corect. Cred că acesta este indicatorul principal.
Noi analizăm totul în comparație cu celelalte surse: și opinia candidatului este importantă și e important dacă acest candidat a menționat sau nu chestii despre care s-a scris în spațiul public. Majoritatea candidaților au manifestat o atitudine destul de bună față de acest proces.
Audieri cu ușile închise? Dreptul candidatului de a solicita ședință închisă este doar un drept, decizia aparține Comisiei. Legea prevede că, dacă Comisia a decis să fie ședință publică, iar candidatul refuză să vină la audieri publice, atunci acesta este evaluat în baza materialelor scrise (...).
Trebuie să asigurăm această balanța între interesul public și interesul personal...
Noi avem mereu o balanță și trebuie să asigurăm această balanța foarte atent între interesul public și interesul personal. Atunci când este vorba despre averea unei persoane care se află într-o funcție publică, avere ce nu poate fi justificată, eu nu prea văd cum poate fi, aici, invocată viața privată.
Eu cred că, dacă se solicită nepublicarea deciziei, oricărui om care urmărește acest sistem (...) i se trezește curiozitatea: de ce nu este publică? Ce este acolo? Aceasta este și o capcană legislativă, din punctul meu de vedere.
Ce se va întâmpla cu neregulile în declarațiile candidaților? În cazul în care Comisia pre-vetting constată anumite neclarități sau declarații care intră în contradicție cu informațiile obținute, atunci Comisia poate transmite decizia organelor competente. Dacă, de exemplu, în declarația de avere pe 5 ani sunt omise anumite bunuri, atunci putem transmite materialele respective către organele competente. Dacă nu s-au declarat anumite averi trimitem informația la ANI, iar dacă se depistează nereguli mai grave – transmitem informațiile la organele de urmărire penală.
