La o zi după ce Comisia Electorală Centrală a anunțat începerea perioadei electorale pentru pregătirea prezidențialelor din 1 noiembrie, Asociația Promo-Lex constată că mai mulți politicieni fac campanie „ascunsă”, deși nu au fost înscriși oficial în cursa electorală. În timp ce unele partide și-au desemnat candidații înainte de termen, altele și-au asumat meritele pentru activități efectuate pe bani publici. Experții organizației ce monitorizează de peste un deceniu scrutinele din Republica Moldova mai observă că deși în ultimii ani se înregistrează un spor natural negativ al populației, numărul alegătorilor continuă să crească. Pentru monitorizarea alegerilor din 1 noiembrie, Asociația Promo-Lex a acreditat primii 69 de observatori, iar astăzi a prezentat un raport preliminar despre comportamentul politicienilor care și-au anunțat intenția de a participa în alegeri.
Your browser doesn’t support HTML5
Campania prezidențială „ascunsă”: primul raport al Misiunii de Observare
Începerea perioadei electorale înseamnă, întâi de toate, demararea activităților Comisiei Electorale Centrale pentru pregătirea scrutinului prezidențial din 1 noiembrie, inclusiv constituirea secțiilor de votare sau înregistrarea grupurilor de inițiativă care vor aduna semnături în susținerea viitorilor candidați.
Campania electorală e altceva și înseamnă perioada de care va dispune fiecare concurent electoral pentru a convinge alegătorii să-l voteze. Ea începe din momentul înregistrării oficiale în cursă. Campania electorală pentru alegerea președintelui, potrivit Codului electoral, începe „nu mai devreme de 30 de zile înainte de ziua alegerilor”.
Până acum, și-au anunțat oficial intenția de a candida lidera PAS, Maia Sandu, din partea Platformei DA – Andrei Năstase, Partidul Unității Naționale l-a desemnat pe Octavian Țâcu, iar fostul primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, din partea Mișcării politice Unirea. Directorul de program din cadrul asociației Promo-LEX, Pavel Postică, spune că anunțurile au fost făcute înainte de termen, iar Comisia Electorală Centrală în principiu ar avea temei să refuze înregistrarea candidaților, fiind vorba de o abatere procesuală. Promo-Lex a monitorizat perioada pre-electorală din mai și până la 25 august și a constatat că în ultimele săptămâni mai multe formațiuni politice și-au făcut campanii cu impact electoral. Pavel Postică spune că inclusiv partidele aflate la putere și-au asumat meritul de a fi întreprins acțiuni care în realitatea au fost plătite din bani publici:
Pavel Postică
„Din punctul nostru de vedere, actualul președinte Igor Dodon și Partidul Socialiștilor și-au atribuit meritele pentru acordarea ajutorului financiar de 700 de lei pentru persoane care au pensii până la trei mii de lei și majorarea salariilor medicilor, iar meritul a fost asumat de actorii menționați. Nu în ultimul rând Partidul politic Șor care în perioada 21 mai-25 august și-a asumat meritele pentru proiectele realizate de administrația publică locală din Orhei”.
Pavel Postică mai observă că numărul alegătorilor din Registrul de Stat al Alegătorilor continuă să crească, însă într-un ritm mai temperat spre deosebire de anii precedenți. Creșterea are loc din contul sporirii numărului de alegători fără domiciliu sau reședință și a celor din regiunea transnistreană, spune Pavel Postică, care mai precizează că ar fi vorba, de fapt, de aproximativ 15 la sută din numărul alegătorilor. Directorul de program din cadrul asociației Promo-LEX mai susține că Parlamentul s-a făcut a uita sugestiile de modificare a legislației electorale formulate de Curtea Constituțională după alegerile din 2016. E vorba de prevederi legale care au lăsat loc de abuzuri și au permis concurenților să-și ponegrească rivalii. Sancțiuni pentru implicarea cultelor religioase în campaniile electorale și sau transportarea organizată a alegătorilor – sunt doar câteva dintre recomandările Curții Constituționale care au fost trecute cu vederea, spune Pavel Postică:
### Vezi și... ### Deputatul Sergiu Litvinenco (PAS) susține că legislația electorală permite fraudarea alegerilor„Totuși credem că CEC, în limita competențelor sale trebuie să vină cu anumite soluții tehnice acolo unde este posibil și este posibil. Din punctul nostru de vedere, atât vizavi de mecanismele de examinare a contestațiilor de către organele electorale, să vină cu anumite soluții tehnice pe aspectele ce țin de transportarea organizată a alegătorilor, prin care să soluționeze măcar parțial acele adrese ale Curții Constituționale care fost formulate în 2016.”
Directorul de program din cadrul asociației Promo-LEX susține că autoritățile au reacționat cu întârziere la provocările apărute în contextul pandemiei de COVID-19. Bunăoară, nu au identificat mecanisme de vot alternative ce ar permite participarea la scrutin în codiții mai sigure, de exemplu, două zile de vot cel puțin pentru alegătorii de peste hotare.
Astăzi, Guvernul a decis alocarea a peste 21 de milioane lei pentru procurarea echipamentelor de protecție anti-Covid pentru secțiile de votare – vorba despre măști, viziere sau dezinfectant pentru membrii comisiilor și pentru alegători. Anterior s-a anunțat condiția obligatorie ca oamenii să se prezinte la votare cu mănuși, în măști și cu pixul personal, iar la intrare le va fi verificată temperatura.