Tramvaie accelerate care ar lega toate sectoarele capitalei, zeci de mii de noi locuri de muncă sau Aeroportul Chişinău în gestiunea municipalităţii sunt doar câteva dintre promisiunile electorale ale candidaților la primărie. Ţinând cont de faptul că viitorul învingător al scrutinului de la finele acestei luni va fi ales doar pentru un an de zile, şanse ca toate aceste promisiuni să devină realitate sunt minime, cred experții.
Promisiunile electorale, în special cele ce vizeaza sfera economiei, au oferit candidaţilor prilejul să-şi reproşeze unii altora că au încălecat populismul şi lansează programe fără acoperire financiară.
Angajamentele cele mai ambițioase aparțin liberalului Valeriu Munteanu. El promite ca va „desfiinţa calea ferată care despică şi urâţeşte Chişinăul”, astfel încât această să ocolească capitala, tot Valeriu Munteanu îşi doreşte ca Aeroportul Chişinău să fie preluat în gestiune de municipalitate. Socialistul Ion Ceban îşi propune să degajeze traficul rutier prin construcţia unei linii de „tramvai accelerat care va lega toate sectoarele capitalei”. Constantin Codreanu din partea Partidului Unităţii Naţionale promite investiţii de cinci miliarde de euro şi crearea a 50 de mii de locuri de muncă.
La o primă analiză a acestor angajamente, jurnalistul specializat pe teme economice Ion Preaşca constată că majoritatea ar putea deveni realitate însă într-o perioadă de cel puţin zece ani şi într-o altă conjunctură politică:
Ion Preaşca
„Dar mai este şi alt factor: pot fi promisiunile realizabile, dar să nu aibă în spatele lui o forţă politică, o echipă cu care să realizeze acest program. Din păcate, noi am avut şi avem în continuare o situaţie când nu există o autonomie locală adevărată şi autorităţile centrale întotdeauna pot bloca, pot frâna anumite iniţiative locale. Această situaţie pe care noi nu am depăşit-o reprezintă o problemă mai mare decât promisiunile electorale, fiindcă poţi să promiţi multe, dar este o realitate că tu nu poţi să faci multe fără a avea acordul guvernului sau parlamentului.”
Jurnalistul Ion Preaşca crede că politicienii îşi fac un mare deserviciu promiţând alegătorilor marea şi sarea. Şi asta pentru că oamenii aşteaptă obiective realizabile, cum ar fi drumuri reparate, locuri de parcare sau transport public care să circule la ore clare. Altfel spus, alegătorii aşteaptă un plan de modernizare a capitalei cu schimbări mici, dar concrete, anticipează Preaşca:
Dacă analizăm ce se promitea cinci sau zece ani în urmă, multe nu s-au realizat. De exemplu, parcare subterană sub Piaţa Marii Adunări Naţionale sau evacuarea Pieţei agricole centrale...
„Dacă analizăm ce se promitea cinci sau zece ani în urmă, multe nu s-au realizat. De exemplu, parcare subterană sub Piaţa Marii Adunări Naţionale sau evacuarea Pieţei agricole centrale şi mutarea ei în altă parte. Ea tot acolo se află! De aceea, nu prea cred în aceste promisiuni. Cred că cel mai justificat ar fi rezolvarea pas cu pas a problemelor oraşului. E bine să se facă o strategie de lungă durată, care să fie realizată treptat. Altfel noi o să avem o situaţie similară ca până acum, problemele se rezolvă în regim de avarie.”
Un alt aspect de care trebuie să ţină cont alegătorii atunci când vor trece prin sită promisiunile candidaţilor este faptul că pe 20 mai vor avea loc alegeri locale anticipate, ceea ce înseamnă că viitorul primar va fi ales pentru un singur an, iar acesta va trebui să conlucreze cu actualul Consiliu Muncipal. Faptul că la toamnă, Republica Moldova intră în febra parlamentarelor, şanse ca promisiunile concurenţilor electorali să devină realitate sunt aproape minime, constată expertul IDIS Viitorul, Ion Tăbîrţă:
Ion Tăbârţă
„În această campanie vor prevala disputele politice. Programele economice, cât de bune nu ar fi ele trebuie să înţelegem că la moment ele nu pot fi realizate. Adevărata miză a actorilor politici o reprezintă alegerile parlamentare. În dependenţă de ele va fi reconfigurată puterea politică în Republica Moldova. Reieşind din reconfigurarea politică a viitoarei puteri, vom şti mai exact care va fi relaţia dintre autoritatea publică centrală, adică Guvernul Republicii Moldova, şi autoritatea publică locală a mun. Chişinău.”
În concluzie, pentru partidele politice, localele din 20 mai reprezintă un fel de testare a alegătorilor în ajunul parlamentarelor de la toamnă. Adevărata luptă pentru capitală se va da, cel mai probabil, la anul, când va fi clar raportul de forţe în parlament, anticipează expertul Ion Tăbîrţă. Ceea ce ar înseamna că starea de lucruri din capitala ar putea rămâne neschimbata cel puțin până la alegerile locale ordinare, adică în primăvara anului 2019.