Cazul pensionarului care i-a dat o palmă ex-ministrei Buliga și excesul de zel al celor care fac dreptate

Flash-mob la Parlament

Sprijinitori ai mișcării de rezistență „​Acum”​ au cerut demisia deputatei PD care figurează în ultimul dosar pierdut de R. Moldova la CEDO.

Sprijinitori ai mișcării de rezistență „​Acum”​ au pichetat în această dimineață sediul Parlamentului din Chișinău cerând ca președinta Comisiei pentru protecție socială, Valentina Buliga, să-și dea demisia. Drept motiv ar servi recenta decizie a Curții Europene pentru Drepturile Omului care a dat dreptate unui pensionar pe care autoritățile l-au internat forțat în spitalul de psihiatrie după ce, în urmă cu patru ani, a lovit-o pe Valentina Buliga, pe atunci ministră a muncii, în timpul unei întâlniri cu cetățenii. Fără a încuraja violența, organizatorii protestului de astăzi cred că funcționarii care au instrumentat dosarul au dat dovadă de exces de zel, iar dacă nu ar fi fost implicat un înalt demnitar, cazul ar fi avut un alt deznodământ.

Your browser doesn’t support HTML5

Cazul pensionarului care i-a dat o palmă ex-ministrei Buliga și excesul de zel al celor care fac dreptate


Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a obligat guvernul de la Chișinău să-i achite septuagenarului Mihail Dogotari din Glodeni daune morale și cheltuieli de judecată de peste 7 mii de euro. În urmă cu patru ani, în timpul unei întâlniri a ministrei muncii de atunci, Valentina Buliga, cu locuitorii din Glodeni, bărbatul ar fi agresat-o pe funcționară pentru că nu obţinuse de la ea răspuns la întrebarea privind modul de calculare a pensiei. Mihail Dogotari neaga însă că ar fi lovit-o pe Buliga deoarece nu avea motive după ce ministra ar fi promis să se lămurească cu situația pensionarului.

La scurt timp, Mihail Dogotari a fost reținut, fiind acuzat de huliganism, iar mai târziu a și fost internat forțat, pentru o săptămână, la spitalul de psihiatrie din Chișinău, decizie pentru care guvernul moldovean a fost condamnat la CEDO.

Reprezentanții mișcării „​Acum”​ au pichetat astăzi Legislativul de la Chișinău pentru a cere demisia fostei ministre a muncii, în prezent deputată. Unul dintre liderii Partidului Acțiune și Solidaritate, Sergiu Litvinenco, consideră că acest dosar demonstrează cât de neputincioși sunt oamenii de rând atunci când „trec calea” unui demnitar:

Sergiu Litvinenco, juristul PAS

„Este vorba de un caz clasic când un cetățean este practic lipsit de drepturi atunci când este în contact cu un om al regimului, deci, practic, vorbim că oricare cetățean în momentul în care atentează la confortul unui om al regimului, poate fi băgat la pușcărie, poate fi băgat la Spitalul de psihiatrie fără să-i fie asigurat dreptul la apărare.”

Printre protestatarii din fața Parlamentului l-am întâlnit pe Vasile Iaz, un bărbat trecut de vârsta pensionării. El spune că după zeci de ani de muncă la stat s-a ales cu o pensie de 680 de lei, bani care abia de-i ajung de la o lună la alta pentru lucrurile cele mai necesare. Vasile Iaz îi dă dreptate bătrânului de la Glodeni, chiar dacă ar fi agresat-o pe ministra Buliga, deoarece sărăcia și umilința îi împinge pe oameni în stare de disperare:

„Nici nu îmi ajung cuvinte să îmi exprim toată indignarea pentru tot ce se petrece la noi. Sunt umiliți toți oamenii de rând datorită cărora ei primesc salarii fabuloase. Înțelegeți, ei prin asta își arată neputința morală de a mai conduce această țară. Un pensionar nu se poate opune acestei mașini pe care o au politicienii la dispoziție. E o metodă preluată de pe vremea când era numai un partid la putere care ne conducea spre comunism și orice alt punct de vedere era strivit din fașă.”

În apărarea sa, Valentina Buliga a declarat că nu a urmărit numaidecât pedepsirea bătrânului. Ea și-a exprimat regretul că „țara trebuie să plătească acești bani din cauza că cineva nu și-a făcut meseria sau a depășit anumite atribuții”. În cea mai recenta apariție televizată la TV8, fosta ministră a muncii menționase că nu avut discuții private cu procurorii, judecătorii sau polițiștii implicați în dosar, lăsând să se înțeleagă că nu a făcut uz de funcția sa pentru a-i influența derularea anchetei. Cu toate acestea, în plângerea pe care a depus-o în 2014 la poliție, Valentina Buliga menționase în dreptul numelui său de reclamantă că deținea funcția de ministru.

În fața CEDO, septuagenarului Mihail Dogotari a fost reprezentat de Asociația Promo-Lex și avocatul acesteia Vadim Vieru. În opinia juristului, cazul pensionarului Mihail Dogotari oglindește loialitatea nejustificată și zelul de care dau dovadă oamenii legii în raport cu înalții demnitari:

Vadim Vieru

„Polițiștii, procurorii și judecătorul care a autorizat internarea în instituția medicală psihiatrică, probabil că în acest caz au făcut exces de zel, fiind influențați de poziția publică în care era victima atunci. Acest lucru evident că a dus la o violare iminentă a drepturilor dlui Dogotari.”

Europa Liberă: Vadim, din punctul dumitale de vedere, cum poate fi lecuit acest exces de zel?

Vadim Vieru: „Politicienii să nu se mai implice sub nicio formă în activitatea organelor de drept, iar organele de drept, începând de la polițiști și terminând cu reprezentanții sistemului judecătoresc, să-și facă munca așa cum e scris în Constituție și alte legi organice de la noi.”

Demnitarii au conștientizat că reacțiile nervoase ale cetățenilor nu apar din senin?...

Periodic, demnitarii de la Chișinău sunt luați la rost de cetățeni pentru felul în care guvernează țara. În urmă cu doi ani, activistul Andrei Donică a fost condamnat la 25 de zile de detenție pentru că turnat o găleată de lapte în capul ministrului de finanțe, Octavian Armașu, reproșându-i că ar fi pus costul fraudei bancare pe umerii contribuabililor. Atunci părerile despre gestul activistului s-au împărțit. Unii l-au lăudat pentru că s-a opus de o maniera excentrica unei decizii nedrepte a guvernării, alții însă i-au reproșat că a recurs la o modalitate de comunicare inadmisibilă a nemulțumirii. La scurt timp, activistul a fost scos din arest, însă întrebarea care a rămas fără răspuns este dacă demnitarii au conștientizat că reacțiile nervoase ale cetățenilor nu apar din senin.