Cum credeți că va influența această decizie relația dintre Chișinău și Comrat? Click pentru a participa la un SONDAJ
Curtea Constituțională a admis o sesizare a Ministerului Justiției, care a contestat mai multe prevederi din legea privind statutul special al Găgăuziei, adoptată acum 32 de ani.
Decizia ar putea permite Chișinăului, pe viitor, să numească șefii unor instituții esențiale din regiune – precum conducerea poliției, direcției locale a Serviciului Informației și Securitate (SIS) și a autorității electorale locale.
În prezent, autoritățile locale din Găgăuzia au posibilitatea legală să participe la numirea persoanelor care ocupă aceste funcții.
Tot pe 9 iulie, Înalta Curte a declarat inadmisibilă sesizarea Adunării Populare de la Comrat – organul legislativ găgăuz – care a criticat unele prevederi din Codul electoral al R. Moldova.
Hotărârea CC este definitivă și intră în vigoare din data publicării în Monitorul Oficial.
Cele două sesizări ale CC pe tema Găgăuziei, ambele complexe, au fost dezbătute pe 7, 8 și 9 iulie. Ele au fost conexate într-o singură cauză.
Iurie Mărgineanu, avocatul Adunării Populare de la Comrat de la Curtea Constituțională, a declarat Europei Libere că hotărârea Înaltei Curți este „politizată” și ea va genera limitarea împuternicirilor autonomiei.
„Am asistat la canonizarea puterii verticale, iar noțiunea de autonomie practic și-a pierdut rostul” a declarat Mărgineanu.
După decizia de pe 9 iulie, Curtea Constituțională a trimis o adresă Parlamentului pentru a modifica articolele de lege declarate neconstituționale.
Cum a fost dezbătută sesizarea Ministerului Justiției
Ministerul Justiției a depus sesizarea pe 9 martie. Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, cel care a semnat sesizarea, a contestat o serie de drepturi ale Adunării Populare, prevăzute în legea privind statutul special juridic al Găgăuziei și în alte acte legislative.
Mai exact, posibilitatea reprezentanților regiunii de a aproba, între altele, componența organului electoral al Găgăuziei și de a numi șeful Poliției autonomiei, al Direcției Serviciului de Informații și Securitate (SIS), precum și a șefului Direcției juridice de la Comrat.
Ministrul Justiției crede că invocarea autonomiei regiunii în numirea conducătorilor poliției, SIS sau a organelor electorale ar putea influența și politiza selecția candidaților.
În primăvara anului trecut, Curtea Constituțională a retras dreptul Adunării Populare (legislativ local) de a desemna procurorul-șef a autonomiei găgăuze. Atribuția a fost transmisă Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) și procurorului general. Comratul a condamnat atunci decizia CC.
Ministerul Justiției: ținta este eliminarea „dualismului instituțional”
În timpul dezbaterii de pe 7 iulie, Mihai Gheorghieș, secretar de stat al Ministerului Justiției, a spus că Găgăuzia a primit în 1994 – când a fost votată legea cu privire la statutul special juridic – pârghii de intervenție care ar aparține, de fapt, autorităților centrale.
Sesizarea depusă la Curtea Constituțională, spunea Gheorghieș, urmărește reabilitarea unei „delimitării constituționale clare”, eliminarea „dualismului instituțional”. Autonomia nu înseamnă o „cogestiune obligatorie a funcțiilor statului” cu autoritățile naționale, a mai spus secretarul de stat, în fața judecătorilor constituționaliști.
Radu Radu, reprezentantul Parlamentului, a susținut opiniile Ministerului Justiției.
Mulți politicieni și lideri de opinie din Găgăuzia au interpretat solicitările MJ ca fiind tentative de reducere a competențelor și atribuțiilor autonomiei găgăuze. Comratul crede că sesizarea MJ ar urmări limitarea abuzivă a atribuțiilor autonomiei și extinderea centralizării în Găgăuzia. De cealaltă parte, în dezbaterile de la Curtea Constituțională, reprezentanții autorităților au spus că sesizarea nu „atentează la statutul de autonomie.”
Reprezentantul Parlamentului, Radu Radu (stânga) pune întrebări reprezentantului Găgăuziei, Gheorghi Leiciu (în centru, cu spatele). Curtea Constituțională, 8 iulie 2026
Comratul: Autonomiei i se rezervă un rol decorativ, folcloric...
Iurie Mărgineanu, avocatul Adunării Populare, a criticat argumentele invocate de Ministerul Justiției, despre care a spus că nu sunt convingătoare.
Implicarea Adunării Populare în procesul de aprobare a componenței organului electoral regional nu este neapărat un act de control politic, ci o manifestare a democrației reprezentative locale, spune Mărgineanu.
În opinia lui, autonomia Găgăuziei este garantată de Constituție, permițându-i regiunii să soluționeze local probleme politice, economice și culturale. Mărgineanu a amintit că Găgăuzia nu este o „autonomie locală”, ci „o autonomie cu statut special”.
Avocatul a acuzat MJ de aplicare a standardelor duble față de instituțiile autonomiei găgăuze și ignorare a contextului social-istoric din 1994, când a fost adoptată legea privind statutul special al autonomiei din sudul țării.
„A anula mecanismele de participare ale autonomiei sub pretextul supremației înseamnă a încălca Constituția, poziționând autonomia la un nivel pur decorativ, folcloric, golit de orice substanță politico-administrativă”, a declarat avocatul.
Gheorghi Leiciu, vicepreședintele Adunării Populare, a spus, cu referire la solicitarea MJ de a declara neconstituționale prevederile privind formarea organului electoral central, că aceasta este complet nefondată și contravine Constituției R. Moldova.
„Organizarea propriilor alegeri reprezintă esența autoguvernării. Autonomia politică regională nu poate exista fără proceduri electorale locale, iar Constituția garantează explicit existența organelor reprezentative și executive proprii ale Găgăuziei”, a explicat Leiciu.
Potrivit lui, de-a lungul anilor au fost organizate mai multe alegeri, monitorizate de observatori internaționali, inclusiv OSCE, în care nu au fost încălcate principiul egalității votului, imparțialității sau controlului judiciar.
Cum a fost dezbătută sesizarea Comratului
Semnată de spicherul găgăuz, Valentin Gaidarji, sesizarea Adunării Populare (depusă la 6 iulie a.c.) a cerut Curții Constituționale să se pronunțe pe marginea constituționalității unor prevederi din Codul electoral, în special în contextul modificării denumirii „Comisia Electorală Centrală” a autonomiei găgăuze în „Consiliul Electoral Central”.
Codul electoral a fost adoptat la finele lui 2022. Găgăuziei i s-a acordat un an pentru a-și ajusta legislația regională la prevederile noului Cod electoral. Comratul însă nu a operat aceste schimbări, ceea ce a generat un blocaj al proceselor electorale în autonomie.
Decidenții găgăuzi au insistat că legile și Constituția R. Moldova le permite să-și numească entitatea electorală – Comisie Electorală Centrală.
Autorii sesizării amintesc că adoptarea la 23 decembrie 1994 a legii privind statutul special al Găgăuziei a fost „un compromis politico-juridic” al statului R. Moldova prin care a fost soluționată pe cale pașnică „o criză secesionistă.”
Semnatarii sesizării spun că atunci când a fost modificat Codul electoral al R. Moldova nu s-a ținut cont de faptul că legea privind statutul juridic special al Găgăuziei conține denumirea „Comisia Electorală Centrală”.
Constituția moldoveană stabilește că modificarea acestei legi poate fi făcută cu votul a trei cincimi (61) din cei 101 deputați din Parlamentul de la Chișinău. Din aceste rațiuni, autorii sesizării au solicitat CC să declare neconstituțională sintagma „Consiliul Electoral Central” care apare în Codul electoral al R. Moldova.
Vicepreședintele găgăuz Gheorghi Leiciu spune că modificarea denumirii entității electorale a dat peste cap și a blocat procesele elective în Găgăuzia.
Pe 8 iulie, în timpul dezbaterilor de la CC, Leiciu s-a plâns că deși Comratul a transmis Chișinăului o serie de inițiative și amendate la Codul electoral (2022), pentru a preveni coliziunea dintre legi, acestea au fost ignorate.
Leiciu a prezentat Înaltei Curți mai multe documente ce demonstrează acest efort, care ar confirma și „loaialitatea constituțională” a Comratului.
Reprezentantul Parlamentului Găgăuziei, Gheorghi Leiciu (dreapta, în prim-plan) iese la tribuna centrală pentru a prezenta poziția Comratului. Curtea Constituțională, 8 iulie 2026
Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Mihai Gheorghieș, a solicitat CC să declare inadmisibilă sesizarea depusă de Adunarea Populară a Găgăuziei.
În pledoaria sa, reprezentantul MJ a spus că adoptarea noului Cod electoral a fost adoptat având ca țintă ajustarea și uniformizarea sistemului electoral moldovean, iar prevederile documentului nu limitează nicidecum drepturile autonomiei în materie electorală.
Schimbarea denumirii organului electoral găgăuz din Comisie Electorală Centrală în Consiliu Electoral Central a urmărit eliminarea unor structuri electorale paralele și consolidarea sistemului electoral din țară, a spus reprezentantul MJ.
Reprezentantul Parlamentului Radu Radu a explicat că autoritatea electorală de la Comrat este de nivelul doi, iar existența a două entități cu aceeași denumire „ar aduce confuzii.” Ca și MJ, Parlamentul a considerat că sesizarea Adunării Populare nu a fost motivată suficient.
◉ SONDAJ
Găgăuzia, în blocaj electoral
Mandatul actualei Adunări Populare a Găgăuziei a expirat în noiembrie 2025, iar de atunci Comratul a avut câteva tentative de a organiza alegeri.
Acestea însă au eșuat, fiind atacate în justiție de reprezentantul Guvernului în autonomie pe motiv că organul legislativ găgăuz nu a respectat prevederile legislației naționale privind alegerile.
În cele din urmă, la începutul lunii iunie, după implicarea președintei Maia Sandu, Chișinăul și Comratul au agreat o soluție temporară, astfel ca să fie organizate alegeri pentru o nouă legislatură a Adunării Populare, întârziate cu aproape 9 luni.
Dacă ar fi adoptat atunci o dispoziție în acest sens, Adunarea Populară de la Comrat urma să inițieze procedura de formare a unei noi componențe a organului electoral.
După aceea urma să fie stabilită ziua în care puteau fi organizate alegerile. Însă majoritatea deputaților găgăuzi a refuzat să voteze documentul, spunând că Chișinăul ar urmări să monopolizeze procesele electorale găgăuze.
Blocajul electoral existent în Găgăuzia se adâncește și în eventualitatea organizării alegerilor bașcanului, după condamnarea guvernatoarei găgăuze Evghenia Guțul la 7 ani, ea fiind vizată în dosarul finanțării ilegale a Partidului Șor.
Sentința a fost pronunțată în două instanțe, urmând să ajungă și la Curtea Supremă de Justiție. Cel mai probabil, postul de bașcan va fi declarat vacant, iar în Găgăuzia nu există un organ electoral care să se ocupe și de organizarea acestor alegeri.
Deputații Adunării Populare votează o declarație adresată autorităților de la Chișinău privind alegerile din autonomia găgăuză, Comrat, 22 aprilie 2026
CEC propune o nouă reformă pentru Găgăuzia
Între timp, Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a elaborat o serie de amendamente pentru îmbunătățirea Codului electoral. Unele dintre ele vizează procesele electorale din Găgăuzia.
Între altele, una dintre propuneri are în vedere formarea și funcționarea organului electoral al Găgăuziei – Consiliul Electoral Central. CEC își propune să reducă de la nouă la șapte numărul de membri ai autorității electorale din Comrat cu activitate permanentă și să numească ea unul dintre cei șapte membri. Ceilalți – ar trebui numiți de Adunarea Populară, executivul găgăuz și Judecătoria Comrat.
În cazul în care Adunarea Populară nu va reuși să aprobe timp de 10 zile numărul stabilit de candidaturi în componența autorității electorale, CEC va propune, pentru depășirea impasului, să poată completa ea locurile vacante.
Condițiile de eligibilitate pentru membrii forului electoral găgăuz vor fi același ca și pentru membrii CEC. Aceștia vor trebuie să aibă, între altele, o reputație ireproșabilă și să nu se implice activ în politică pe durata mandatului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te