Ce pot face două partide unioniste la București. Urmează provocări?

Partidul Mișcarea Populară fondat de Traian Băsescu se află la limita atingerii pragului de 5 procente, necesar pentru intrarea în legislativul de la București. Liderul PMP, Eugen Tomac spune că pentru formațiunea sa realmente „fiecare vot contează” și că speră să depăsească 5%.

Ce pot face 2 partide unioniste la București. Urmează provocări?

Luni dimineață, Traian Băsescu a vorbit și el despre cele cinci secții din Republica Moldova care ar oferi PMP cele 0,2% de care mai are nevoie. Fostul președinte și-a pus formațiunea într-o postură neplăcută insistând ca fiica lui cea mică să deschidă lista Camerei Deputaților în județul Constanța. Destui admiratori ai lui Traian Băsescu au fost enervați și au renunțat să mai voteze PMP. În plus e și primul scrutin în care fostul președinte al României nu a fost candidat.

George Simion, co-președinte al Alianței pentru Unirea Românilor

Celălalt partid unionist, Alianța pentru Unirea Românilor intră în Parlamentul României brusc, cu peste 9 procente, cu toate că niciun sondaj nu i-a prevăzut ascensiunea stranie. Dar în vreme ce PMP a rămas mereu între limitele unui partid convențional, cu toate extravaganțele lui Traian Băsescu, AUR este prin definiție o formațiune antisistem, intrată în atenția publică prin manifestațiile negaționiste la care a participat sau pe care le-a organizat în acest an, dincolo de nenumăratele acțiuni așa zis unioniste de anii trecuți.

Chiar dacă ambele partide vor fi în Legislativ, România nu are o agendă unionistă, iar președintele Klaus Iohannis nu aproape că dus o politică de ignorare a micii republici de peste Prut din 2014 de când a venit la putere și până acuma.

De altfel, așa cum arată lucrurile deocamdată, se întrevede un guvern fragil, determinat de scrutinul la care au votat cei mai puțini oameni în ultimii 30 de ani. Doar 31% din cei peste 18 milioane de votanți români au venit la urne ieri, pe fondul creșterii numărului de decese și a scăpării de sub control a contaminărilor cu noul coronavirus. PSD este câștigătorul alegerilor cu 30%, urmat de PNL cu circa 25% și de USR cu 15 %. AUR oscilează între 8 și 9 procente, după care mai urmează UDMR cu circa 7%.

Cel mai probabil AUR va evita diferitele combinații politice și va cere o atenție specială pentru Republica Moldova. O astfel de solicitare poate fi în același timp un reușit joc de imagine pentru AUR și un balast pentru formațiunile tradiționale, care nu pot refuza, cel puțin gesturile necostisitoare față de Chișinău. În România, există potrivit sondajelor legate de Republica Moldova o majoritate substanțială de 74% care și-ar dori unirea ( IMAS; 2018) de aceea gesturile în această privință cu toate că sunt așteptate, ar putea fi în același timp nepotrivite sau de-a dreptul iredentiste. Ceea ce nu înseamnă că AUR nu le va provoca.

Prioritățile viitoare guvernări vor fi mai ales economice și sociale după cum arată programele liberalilor și condițiile puse de Uniunea Slavați România-PLUS, care probabil vor guverna alături de UDMR și eventual de PMP, dacă și acest partid va trece pragul.