Curtea Constituțională a fost solicitată de majoritatea parlamentară să ajute la deblocarea unei remanieri guvernamentale anunțată la sfârșitul anului trecut, după ce președintele Igor Dodon a refuzat repetat să aprobe numirea noilor miniștri.
Your browser doesn’t support HTML5
Ce reacții a stârnit decizia Curţii Constituţionale prin care Igor Dodon va fi înlăturat din nou, temporar, din funcţia de președinte?
Decizia Curţii Constituţionale, care a constatat existenţa circumstanțelor ce fac necesară înlăturarea temporară a președintelui Igor Dodon de la numirea în funcţie a celor şase miniştri şi vicepremieri, era mai mult decât previzibilă, după ce tot Curtea sugerase, într-o hotărâre din octombrie, calea ce trebuie urmată ori de câte ori remanierile guvernamentale sunt blocate de șeful statului. Este pentru a doua oară când Igor Dodon este suspendat temporar din funcţie pentru că respinge candidații pentru portofolii ministeriale. În luna octombrie şeful statului a fost înlocuit de spicherul democrat Andrian Candu la numirea ministrului apărării Eugen Sturza.
Reprezentantul președintelui Maxim Lebedinschi a încercat să convingă CC că sesizarea depusă de grupul de deputaţi democrați nu are suficientă legitimitate în lipsa unei decizii a parlamentului. Lebedinschi a invocat o prevedere a codului jurisdicției constituționale care spune că nu e de competenţa deputaţilor să sesizeze Curtea Constituţională privind constatarea circumstanţelor ce justifică suspendarea din funcţie a preşedintelui Republicii Moldova, care poate fi făcută în temeiul unei hotărâri a Parlamentului, semnată de spicher. Înalta Curte a respins însă acest demers în hotărârea dată citirii de judecătorul Aurel Băieşu:
„Art. 38, aliniatul 2 litera c din Codul jurisdicției constituționale invocat de reprezentantul președintelui se referă la situația instituirii interimatului funcție de președinte în cazul vacanței funcției, situație distinctă de prezenta cauză.”
Înalta Curte a respins şi un alt argument al reprezentantului prezidenţial, cel că remanierea nu ar fi posibilă întrucât vizează mai mult de jumătate din membrii cabinetului de miniştri. Curtea a mai statuat că şeful statului de fapt a acceptat această remaniere atunci când a semnat decretele privind revocarea membrilor executivului care urmează a fi înlocuiţi.
Aurel Băieşu: „Se constată ca circumstanţă care justifică interimatul funcţiei de preşedinte al Republicii Moldova în cadrul procedurii de remaniere guvernamentală refuzul deliberat al președintelui de a-și îndeplini obligația constituțională de numire a candidaturilor propuse repetat de prim-ministru, ceea ce constituie, imposibilitate temporară de a-și exercita atribuția în cauză.”
Spicherul democrat Andrian Candu, cel care va prelua interimatul funcţiei de şef de stat, a salutat decizia Curţii şi a anunţat că va semna în zilele următoare decretul privind numirea miniștrilor și va primi jurământul acestora.
Preşedintele Igor Dodon a declarat marți că decizia Curţii „era de aşteptat”, dar a calificat-o din nou ca fiind una „controversată, la limita legii și dincolo de limita bunului simț”. „Este evident pentru toată lumea că membrii CC au acceptat să „joace” așa cum le dictează guvernarea democrată”, a scris Dodon pe Facebook.
Şeful statului şi-a reluat criticile şi la adresa candidaţilor pe care i-a respins repetat spunând că e „o garnitură de miniștri compromiși… care intră în Guvern pe ușa din spate, fiind lipsiți de legitimitatea și credibilitatea cuvenite”.
Preşedintele are rezerve în special faţă de foștii premieri Iurie Leancă și Chiril Gaburici, despre care a spus anterior că ar fi fost implicați direct sau indirect în frauda bancară, precum și faţă de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase.
Amintim că noua garnitură a executivului a fost anunţată în urmă cu două săptămâni de liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.
El a motivat remanierile prin consolidarea caracterului tehnocrat al cabinetului de miniștri pentru a diminua dependenţa partinică a executivului. Numai că o parte din cei propuşi au o afiliere existentă sau fostă. Bunăoară, liderul PPEM, Iurie Leancă, propus la funcţia de vicepremier pentru integrare europeană, nu a anunţat deocamdată dacă îşi va suspenda sau nu calitatea de lider de partid. Leancă a spus, atunci când a fost anunţată remanierea, că „noul guvern înseamnă o implicare mai puternică a reprezentaților PPEM în actul guvernării”.