Inflația dă bătăi de cap cam tuturor țărilor în această perioadă, după ce a urcat la nivele nemaiîntâlnite, în unele cazuri de mai multe decenii. Moldova nu face excepție – scumpirile fiind și aici la ordinea zilei. Ce măsuri au luat autorităile de la Chișinău – în frunte cu guvernarea și BNM – este întrebarea de la care sugerează un răspuns Liliana Barbăroșie:
Your browser doesn’t support HTML5
Ce strategii intenționează să aplice guvernul împotriva inflației?
În R. Moldova, care a încheiat anul cu o inflație de 14 la sută, mult peste estimările inițiale, Banca Națională a revizuit recent, în creștere, și prognoza pentru 2022, spunând că în trimestrul trei ea ar putea ajunge la 15 %, după care ar putea descrește până la 13% în lunile următoare.
Saltul inflației reprezintă și pentru R. Moldova, la fel ca pentru alte state confruntate cu astfel de creșteri, un record absolut, un indice similar al prețurilor de consum fiind înregistrat ultima dată acum 15 ani, după cum spun experții.
La acest record, Banca Națională a răspuns zilele trecute cu un altul, majorând de la 6,5 la 8,5% ratele de bază la creditare. Cu această ultimă intervenție, regulatorul a adus indicatorul la care se creditează băncile comerciale, care la rândul lor oferă împrumuturi economiei, la o cifră înregistrată ultima dată cu peste cinci ani în urmă. Atunci rata de bază fusese de 9 %, dar mult mai mică ca în anul de după furtul bancar, când BNM a operat cu rate de 19 %.
Considerată de unii economiști firească într-o situație ca acum pentru o instituție care are ca țintă stabilitatea prețurilor, această ultimă intervenție a Băncii Centrale este totuși criticată de alți economiști de la Chișinău, iar unul dintre critici, Viorel Gârbu, ne-a explicat și de ce:
“Pentru că noi nu trebuie să admitem, în asemenea situații când inflația e mare, reducerea economică. Iar cu această înăsprire a politicilor de creditare, tocmai asta facem. E un pic ciudată situația aceasta, când cu o inflație generate de factori externi lovim în agenții economici pe intern. Iar inflația, atunci câîn d este un fenomen extern, poate oferi și oportunități: se poate produce mai mult, investi mai mult în tehnologizare etc… Noi ratăm această oportunitate.”
### Vezi și... ### Cum se calculează pensia de vârstă vs anticipată? Marcel Spătari explicăCea mai puternică accelerare a prețurilor de consum înregistrată anul trecut a avut loc la sfârșit de an, în noiembrie și decembrie, și ea s-a datorat în principal majorării cu 76% a prețului gazelor naturale, dar și unor creșteri mai temperate, deși la fel de greu de suportat de populație, a prețurilor la o serie lungă de produse alimentare.
Guvernul, care a răspuns imediat scumpirilor de agenți energetici cu compensații plătite la factură consumatorilor casnici, nu a oferit însă vreun ajutor și agenților economici, care sunt afectați și ei de scumpiri, după cum estimează la Europa Liberă economistul Viorel Gârbu:
“Suportul acordat mediului de afaceri este inexistent și acest lucru este foarte rău. Mediul de afaceri a fost “oaia neagră” a autorităților și anul trecut, dar și anul acesta, când există această presiune masivă pe partea inflației, dacă consumatorii primesc o anumită asistență, agenților economici nu li se oferă nimic.”
Economistul crede că, chiar dacă nimeni, cu excepția unor oponenți politici, nu se așteaptă ca guvernul actual să plătească pentru o inflație record generată în mod exclusiv de factori din exterior, ar fi o obligație a executivului să gestioneze cu bine o situație din care au de pierdut cu toții, de la cetățenii la economie:
„Inflația o să crească extrem de mult nivelul de nervozitate în societate. Și dacă executivul nu va ști să gestioneze aceste supărări, ne vom confrunta cu dezechilibre sociale. Guvernul trebuie să ne facă să-l credem că stăpânește situația. Dar guvernul este lipsă: nu este prim-ministrul care să vină să spună ceva, nu este ministru de profil, care să aibă o poziție clară mediatică.”
### Vezi și... ### Adrian Lupușor (Expert-Grup): prioritatea anului este regândirea administrației publiceO promisiune de mărire, estimativ cu 700 de milioane de lei, la un pachet anterior de 1,6 miliarde, a sumei din care să se plătească compensații în acest sezon problematic au venit totuși din partea autorităților, însă nu direct a guvernului. “Am discutat cu colegii din Parlament și Guvern… Am stabilit că este nevoie de măsuri suplimentare de ajutorare a consumatorilor pentru achitarea agentului termic”, arată o declarație de azi a președintei Maia Sandu, care a mai spus că așteaptă de la guvern soluții și pentru o eventuală scumpire ulterioară de gaze. Un deputat din comisia parlamentară de profil, parlamentarul PAS Dan Perciun, ne spusese mai devreme că autoritățile iau în calcul cuprinderea cu ajutoare la facturi și a agenților economici.
Guvernul abia urmează să anunțe, probabil în zilele următoare, ce decizie va lua, dar presiunea pe el crește, așa cum o arată reacțiile la scumpiri atât a populației, cât și a oponenților politici, din parlament și din afara lui, care fie își întețesc cererile de înghețare a tarifelor, fie spun că se pregătesc de proteste.