Ce ar trebui să facă R. Moldova pentru a-și proteja mai bine teritoriul și populația în contextul războiului din Ucraina? Click pentru a participa la SONDAJ
Poliția Republicii Moldova a spus că drona a lovit un copac dintr-o fâșie forestieră de la marginea satului, situat la granița cu Ucraina.
Victime nu au fost înregistrate, dar Poliția a publicat imagini - le vedeți în colajul de mai jos -, arătând cum fragmente ale aparatului de zbor proiectate la mare distanță după explozie au cauzat prejudicii în gospodăriile oamenilor.
Autoritățile au spus că explozia de duminică, 9 iulie, la marginea satului din raionul Ștefan Vodă a fost cauzată de o „dronă-rachetă” care a căzut în premieră în Republica Moldova.
Președinta Maia Sandu și premierul Vasile Tofan au condamnat incidentul. Șefa statului a spus într-o postare pe Facebook că „Rusia este cea care poartă acest război de agresiune și poartă întreaga vină pentru pericolul adus la casele oamenilor noștri”.
Dar autoritățile moldovene nu au spus deocamdată dacă aparatul care a explodat este rusesc sau ucrainean.
Ce sugerează că la Crocmaz a lovit o „banderolă” rusească
Poliția moldoveană spune că cercetările continuă pentru „stabilirea exactă a tipului și originii aparatului, precum și a tuturor circumstanțelor incidentului”.
Dar în prima constatare preliminară a spus că fragmentele depistate la Crocmaz „prezintă caracteristici similare unor componente ale unei rachete ghidate, ceea ce indică faptul că aparatul ar putea fi de tip dronă-rachetă”.
Această descriere și fragmentele de dronă din fotografiile publicate de Poliție sugerează o rachetă rusească de tip „Бандероль/Banderol” (din rusă – „colet”) cu lansare de pe drone.
Un element specific care apare în aceste fotografii este motorul turboreactor al rachetei, care ar corespunde unei rachete din familia S-8000 „Бандероль” sau unei derivate directe a acesteia.
Experți consultați de Europa Liberă observă că este un motor de dimensiuni mici - pot fi văzute admisia cu paletele statorice/rotorice și carcasa metalică a camerei de ardere și a ajutajului de evacuare - iar acest tip de motor exclude dronele cu elice (cum ar fi Shahed-136/Geran-2) și rachetele mari de croazieră (care folosesc motoare mult mai masive).
Pe piesa neagră dintr-o altă imagine se observă clar marcajul ștanțat în chirilică: КЕРОСИН ТС-1 95% - este tipul de combustibil pentru aviație/reacție folosit - un standard aviatic rusesc pentru motoare turboreactor compacte - și nivelul de umplere a rezervorului (95%).
De asemenea, dronele „Banderol” poartă încărcături cu fragmentație, concepute pentru a dispersa schije pe o scară largă la impact, ceea ce explică lovirea gospodăriilor oameinilor la mare distanță, constatată de Poliția moldoveană.
Fotografie publicată de Consiliul raional Ștefan Vodă, înfățișând copacul de la marginea satului Crocmaz lovit de drona-rachetă. Pe jos, pot fi văzute fragmente ale aparatului iar în planul doi - casele oamenilor din sat.
Există și alte indicii indirecte. În jurul orei la care a fost raportată explozia de la Crocmaz - 13:20 - autoritățile militare din Ucraina au spus că Rusia lansa continuu de pe Marea Neagră asupra regiunii Odesa tocmai asemenea „drone cu reacție”.
Și în atacurile din cursul nopții de sâmbătă spre duminică, forțele ruse ar fi folosit până la 100 de drone de diferite tipuri, inclusiv drone cu reacție și muniții de tip „Banderol”, au mai spus Forțele Armate ale Ucrainei.
Pe fondul alertei aeriene de duminică, autoritățile ucrainene au suspendat circulația pe podul din apropierea localității Maiaki-Udobnoe la granița cu Republica Moldova, în apropiere de Crocmaz. Iar Poliția de Frontieră moldoveană recomandase oamenilor să se abțină de la călătorii în regiunea Odesa.
Ce sunt „dronele-rachetă” sau dronele cu reacție
Ministerul Apărării nu a putut confirma Europei Libere dacă radarele din dotare au depistat aparatul de zbor în spațiul aerian moldovean, spunând că de toate aspectele incidentului se ocupă structurile polițienești.
Andrei Curăraru
Expertul moldovean în probleme de securitate, Andrei Curăraru, este de acord că datele prezentate până acum de poliție sugerează un aparat de zbor fără pilot de tip „Banderol”. El crede că drona-rachetă explodată în R. Moldova „a fost mai degrabă una rătăcită”.
Dmitro Pletenciuk, un purtător de cuvânt al Forțelor Navale Ucrainene, a spus duminică, citat de presa ucraineană, că armata rusă folosește tot mai des muniții de tip „Banderol” în regiunea Odesa începând de la mijlocul lunii iulie și că testează astfel o tactică nouă.
În ce constă această tactică?
Expertul WatchDog de la Chișinău spune că Federația Rusă ar încerca să exploateze astfel o breșă în apărarea antiaeriană a Ucrainei: dronele cu reacție zboară la altitudini mai mici și sunt greu de depistat; interceptarea lor este mai costisitoare, fiind necesare rachete sol-aer; aceste drone pot transporta o cantitate mai mare de explozibil și provoca distrugeri mai mari în comparație cu dronele obișnuite.
„Riscul este mare pentru R. Moldova, întrucât sistemul de apărare nu dispune de mijloace pentru interceptarea unor astfel de obiecte. Nici sistemele de drone interceptoare pe care are gând să le producă Moldova nu ar putea răspundă unor astfel de provocări, deoarece dronele cu reacție se mișcă mai rapid”, a mai spus Curăraru.
Unele site-uri de specialitate folosesc în cazul „Banderolei” termenul de „rachetă de croazieră de dimensiuni mici”.
O „Banderolă” are greutatea de 115 kilograme, o lungime de 5 metri și un diametru de 30 de centimetri. Atinge o viteză de la 520 până la 650 km/h și poate traversa distanțe de până la 500 de kilometri. Acestea sunt lansate de pe alte aparate fără pilot de tipul „Orion”.
◉ SONDAJ
Chișinăul își recheamă ambasadorul de la Moscova „pentru consultări”
Și Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a condamnat ferm incidentul despre care a spus că „pune în pericol siguranța cetățenilor” și a anunțat că îl recheamă pe ambasadorul moldovean din Rusia, Lilian Darii „pentru consultări.”
În propriile sale condamnări - inclusiv una în engleză, de uz extern publicată pe X - președinta Maia Sandu a spus că incidentul e un rezultat direct al războiului purtat de Rusia, care „ne pune pe toți în pericol”. Amenințările la viața omului în regiune sunt în creștere, a scris Sandu, adăugând: „Trebuie să înceteze”.
Participând duminică la un festivalul al zemii din raionul său de baștină Călărași, premierul Vasile Tofan a oferi detalii despre distrugeri produse de fragmentele de dronă în locuințele oamenilor, spunând că „la unele gospodării le-au sărit sticle din casă.”
Tofan a spus că își dorește ca acest război „să se termine cât mai repede” și că „trebuie să fim foarte duri în tot ce ține de spațiul nostru aerian”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te