Ce trebuie făcut pentru ca serviciile publice să fie mai accesibile și mai eficiente?

Bugete limitate, infrastructura învechită şi un dialog deficitar între autoritățile locale şi cele centrale - împiedică primăriile din ţară să îmbunătățească serviciile publice de aprovizionare cu apă, canalizare, salubritate şi transport.

Ce trebuie făcut pentru ca serviciile publice să fie mai accesibile și mai eficiente?

La această concluzie au ajuns experții Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT) care au analizat cum sunt prestate serviciile de gospodărie comunală în orașe și municipii. Experții mai constată, între altele, că fără o descentralizare financiară autentică la nivel local calitatea serviciilor publice nu poate fi îmbunătățită.

În pofida constrângerilor, inclusiv de ordin financiar, autorităţile publice din cele 34 de localități urbane aflate în vizorul experţilor de la ADEPT au reuşit să îmbunătățească unele servicii publice. La aproape trei ani de la ultima monitorizare, mai multe localităţi au început să colecteze separat deşeurile, graţie unor investiții străine. În mai mult de jumătate de localităţi însă deşeurile continuă să fie colectate de-a valma. Totodată, în ultimii doi ani au sporit investițiile în iluminatul stradal. Iar accesul populaţiei la serviciul de alimentare cu apă s-a îmbunătăţit, în special în zonele rezidențiale, acolo unde populația trăiește în case pe pământ.

Numai că în majoritatea localităţilor din nordul şi sudul ţării calitatea apei este proastă, întrucât conține cantități peste normă de substanțe nocive cum ar fi nitraţii, spune experta Ina Vrâncean de la ADEPT: „Cheltuielile pentru tratarea apei ca ea să fie corespunzătoare normelor care încă sunt în vigoare sunt destul de mari. Prim urmare, cel mai des întreprinderile care gestionează serviciile de alimentare cu apă şi sanitație să nu fie rentabile şi eficiente.”

Directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale, Viorel Furdui, spune că nu doar infrastructura învechită şi subfinanțarea afectează calitatea serviciului de aprovizionare cu apă, dar şi repertizarea ineficientă a banilor din Fondului Ecologic Naţional din care sunt finanţate proiecte de alimentare cu apă şi canalizare. „Am observat că avem foarte multe proiecte începute, dar foarte puţine finalizate. Există o abordare de a cuprinde pe cât mai mulţi cu susţinere financiară. Avem foarte multe cazuri de acestea că sunt incluşi mulţi în aceste programe de finanţare, dar fie că nu primesc bani, fie că primesc în anumite cote, dar până la urmă fără finalitate.”

Centralizarea resurselor pentru dezvoltarea infrastructurii împiedică autorităţile locale să asigure servicii publice de calitate, mai constată Viorel Furdui. Mai cu seamă atunci când banii publici din majoritatea fondurilor naționale sunt repartizaţi autorităţilor locale pe criterii politice. Iar strategiile de dezvoltare regională ale Guvernului deseori nu coincid cu nevoile reale ale administrațiilor locale. Viorel Furdui consideră că nu există o abordare sistemică pentru îmbunătățirea per ansamblu a serviciilor de gospodărie comunală. Iar un exemplu elocvent sunt transferurile din fondul rutier pe care primarii sunt obligaţi să le utilizeze exclusiv pentru reparaţia drumurilor: „În timp ce, şi mulţi au invocat acest lucru, ei aveam nevoie mai întâi să facă nişte apeducte, să tragă nişte canalizări sau alte lucrări şi doar după asta să folosească bani pentru drumuri. Anume pentru că nu există o corelare foarte bună între diferite sectoare autorităţile publice locale sunt puse în asemenea situaţii şi de aici suferă şi eficienţa utilizării banului public.”

O altă problemă pe care o constată directorul executiv al Congresului Autorităţilor Locale este lipsa datelor statistice veridice despre populaţia atât la nivel local, cât şi la cel central, ceea ce împiedică o buna dezvoltare a serviciilor publice destinate cetăţenilor:

„Practic nu există date veridice privind cine locuieşte, câţi locuiesc, care este fluxul, domiciliu, reşedinţa ş.a. este o problemă extrem de importantă atunci când vorbim de funcţionarea unor servicii publice ca să ştim cine locuieşte, cât trebuie să plătească, pentru că asta influențează şi tarifele.”

În lipsa de date statistice deseori se întâmplă că volumele și calitatea serviciilor prestate de administraţiile locale nu justifică banii incasați de la consumatori, conchide Viorel Furdui.

Experţii care au analizat prestarea serviciilor de gospodărie comunală în orașe și municipii au ajuns la concluzia că fără o descentralizate financiară şi administrativă autentică la nivel local nu are cum să se obțină îmbunătățirea substanțială a acestora.