Conform anunțului de luni, 29 iunie, al președintelui Igor Dodon, bugetul își revine, iar asta îi permite deja guvernului să revină la planurile sale dinaintea pandemiei de a construi drumuri și apeducte. Economiștii, pe de altă parte, întrevăd în spatele anunțului o manipulare.
După tradiționala întâlnire de luni cu premierul și speakerul, Igor Dodon a făcut un anunț ce a sunat ciudat în contextul în care întreaga comunitate internațională se pregătește de ce e mai rău în economia mondială urmare a pandemiei. El a declarat că încasările la buget au început să-și revină în R. Moldova după șocul generat de epidemie, luna curentă fiind deja în creștere cu 270 de milioane de lei față de iunie anul trecut, ceea ce îi permite guvernării să pornească în sfârșit proiectele de infrastructură.
„Activitățile economice se restabilesc. Aceasta ne permite să revenim la proiectele de infrastructură – săptămâna aceasta începe masiv reparația de drumuri…”
În același timp, suferința totală a bugetului de la început de an s-a cifrat la 735 de milioane de lei – venituri neîncasate. La fel, în iunie au ajuns în buget taxe din aprilie și mai, neplătite de niște agenți economici nevoiți să-și oprească afacerile, dar și sumele vărsate în buget de Banca Națională, obligată pentru prima dată să se împartă cu bugetul, restituindu-i din veniturile proprii o parte din cheltuielile suportate pentru deservirea datoriei provenite din furtul miliardului.
Sunt, deocamdată, ipoteze, precizează economiștii pe care i-am consultat, și asta pentru că datele exacte cu descifrările de rigoare sunt publicate de Ministerul Finanțelor abia la începutul lunii viitoare.
Fosta ministră de finanțe, Natalia Gavriliță, susține totuși de pe acum că felul cum prezintă datele economice președintele este inadecvat „Datele trebuie comparate nu atât cu anul trecut, cât cu angajamentele din bugetul pentru 2020 și noi știm că în acest buget este un deficit bugetar de 16 miliarde de lei, care nu are surse de finanțare. De aceea, chiar dacă vin aceste încasări în bugetul de stat din impozitele antreprenorilor, cheltuielile sunt de fapt planificate pentru o sumă mult mai mare. Să te lauzi cu proiecte preelectorală de infrastructură în plină pandemie, când agenții economici dau faliment, activitatea economică este redusă, se pierd locurile de muncă, în lipsă de programe de susținere a locurilor de muncă, a agenților economici și a cetățenilor, mi se pare lipsă de responsabilitate. ”
De când a început epidemia, iar cu ea s-au agravat și problemele economice, guvernul de la Chișinău a mers pe un răspuns diferit de cel dat businessului de alte state, inclusiv sărace din regiune, și anume cel de a-i promite restituirea taxelor din salariile pe care antreprenorii ar fi continuat să le plătească angajaților, chiar în lipsă de activitate. Criticii spun însă că mai de folos ar fi fost dacă guvernul ar fi acoperit, fie și o mică parte, din șomajul tehnic, lucru ce ar fi permis menținerea pe linia de plutire a companiilor și păstrarea locurilor de muncă pentru angajați. Și atunci, și acum autoritățile au invocat insuficiența de resurse, iar soluția pentru repornirea economiei după criza ar fi proiectele de infrastructură, au mai spus ele.
Să vedem proiectele, dacă nu cumva se merge cu creditul rusesc și toate acele proiecte
Economistul Viorel Gârbu a explicat la Europa Liberă în ce condiții ideea poate fi bună: „Infrastructura e o modalitate de a susține economia, deci intenția în sine nu e rea. Dar trebuie să vedem conținutul, adică să vedem proiectele, dacă nu cumva se merge cu creditul rusesc și toate acele proiecte, sau dacă nu se merge pe abordări electorale.”
Proiectele de infrastructură, însemnând în special construcție și reconstrucție de drumuri, au fost anunțate prima dată de președintele Dodon și premierul Chicu în contextul pornirii discuțiilor despre creditul rus, blocat însă după o decizie de invalidare a acordului de împrumut de către Curtea Constituțională de la Chișinău. Revenit zilele trecute dintr-o vizită la Moscova, Igor Dodon a afirmat mai întâi că Rusia ar fi acceptat renegocierea acordului, iar apoi pare să-și fi făcut socoteala că tocmai a sosit momentul pentru a lansa și proiectele de infrastructură.
