Această ierarhie făcută de tinerele și tinerii din România ar putea dicta un program de țară, dacă elita politică autohtonă ar fi cât de cât atentă la realitățile din jur și la trendurile internaționale.
### Vezi și... ### Covid-19: R. Moldova nu se regăsește încă pe „lista verde” a țărilor terțe, actualizată de RomâniaPeste două milioane de români au vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani. Este generația născută după căderea comunismului, ale cărei valori par mai clare și mai distincte, decât ale celor precedente. Astfel, de exemplu, 70% dintre tinerele și tinerii din România sunt de părere că libertatea și inițiativa individuală trebuie să primeze în fața dominației statului. Altfel spus, noua generație preferă liberalismul, nu social-democrația, o tradiție a anilor din urmă, dar care se apropie tot mai mult de înclinațiile tinerilor din Europa Occidentală. Astfel, de pildă, întrebați despre pericolele care amenință lumea, tinerii români văd mai ales două riscuri mari: în primul rând, pentru 40% dintre ei ar fi vorba despre amenințările care vin dinspre degradarea climei și răspândirea epidemiilor și, în al doilea rând, sunt riscuri determinate de crize economice și de sărăcie, pentru 38% dintre tineri.
Din acest sondaj IRSOP se poate constata gândirea pe termen lung a generației care s-a născut după dictatura comunistă. Pentru acești tineri, lumea viitoare se sprijină pe proiectul european.
Într-un moment atât de delicat și de complicat pentru Uniunea Europeană, din care solidaritatea comunitară a ieșit cumva șifonată din pricina individualismelor scoase la iveală de epidemie, tinerii din România cred în acest proiect mai mult ca oricând. Peste 80% dintre românii sub 30 de ani vor ca şi propriii lor copii să trăiască într-o Românie membră a Uniunii Europene. De aceea, sociologii de la IRSOP au ajuns la concluzia că, pentru tineri, ideea europeană nu e numai o țintă pragmatică imediată, ci şi o speranță de viitor.