Ce şanse sunt ca guvernul Chicu să reziste până la prezidenţiale?

De câteva zile, R. Moldova are al treilea guvern pe anul acesta. Primul, al Partidului Democrat, se baza pe o așa-numită „nouă majoritate” parlamentară, creată prin atragerea de deputați din alte formațiuni. Al doilea, al Maiei Sandu, a fost de coaliție, grație unei alianțe surprinzătoare cu socialiștii pro-ruși. Acum, socialiștii au un guvern minoritar, cu sprijinul democraților. Ce șanse sunt ca această a treia variantă de guvernare să dureze, ce avantaje și dezavantaje are un executiv minoritar, sunt lucruri discutate astăzi la o dezbatere publică găzduită de agenția de presă IPN.

Ce şanse sunt ca guvernul Chicu să reziste până la prezidenţiale?

Chiar dacă nu se bucură de un sprijin parlamentar formalizat și de durată, guvernul Chicu îşi va duce la bun sfârşit mandatul de un an, aşa cum s-a anunţat, adică până la alegerile prezidențiale. De această părere au fost cei mai mulți dintre experţii care au participat la dezbatere. Iar unul din argumentele lor e că nicio formaţiune parlamentară nu îşi doreşte în acest moment alegeri anticipate.

Marele avantaj al noului cabinet e moştenirea lăsată de precedentul executiv condus de Maia Sandu, care a reușit să dezghețe mai multe finanțări externe. În consecință, guvernul Chicu poate acoperi financiar mai multe măsuri sociale, inclusiv unele proiectate de fostul executiv.

Marele handicap al executivului Chicu este însă afilierea politică nedeclarată pe care o are, consideră analistul politic Igor Boţan.

„Cel mai important lucru pe care l-a formulat preşedintele Igor Dodon pentru guvernul Chicu este randament în domeniul social şi mărirea cadourilor electorale pe care le făcea PD pentru cetăţeni de către acest guvern al domnului Chicu. Înţelegem cu toţii că acest lucru ţinteşte perspectiva electorală a domnului Dodon şi a PSRM.”

O opinie similară a exprimat-o şi expertul economic Veaceslav Negruţa, fost ministru al finanţelor, care consideră că acest executiv a fost posibil datorită unei intersecţii de interese ale socialiştilor cu democraţii.

„Ceea ce am văzut noi în ultimele zile este de fapt plasarea staffului electoral al preşedintelui Dodon în clădirea guvernului. Totă agenda este focusată strict pe realizarea obiectivului major al preşedintelui Dodon – câştigarea următorului mandat. Declanșatorul acestei situaţii a fost miza mare pentru preşedintele Dodon de a obţine şi a prelua controlul asupra procurorului general.”

O provocare majoră pentru noul executiv va fi dialogul cu partenerii externi, în special cei occidentali, cred comentatorii, inclusiv analistul politic Victor Juc, care pune la îndoială capacitatea guvernului Chicu de a avea aceeaşi deschidere pe plan extern de care s-a bucurat precedentul executiv al Maiei Sandu. Veaceslav Negruţa remarcă, pe de altă parte, că proiectul bugetului pentru anul viitor are o mare componentă ce urmează a fi obţinută din partea UE, Băncii Mondiale şi FMI.

„Dacă va fi suspendat acest dialog, există riscul ca bugetul pentru 2020 să fie lipsit de anumite resurse financiare şi atunci va fi necesitate de realocări de resurse astfel ca acele plăţi salariale, sociale să fie asigurate, dar asta va fi din nou în detrimentul altor proiecte, în special investiţiile publice.”

Un alt risc pe care îl întrevăd experţii este o eventuală abandonare a măsurilor iniţiate de fostul guvern, inclusiv curăţarea instituţiilor statului de corupţie şi lupta cu mai multe scheme obscure.

Politologul Victor Stepaniuc, care face parte din consiliul societăţii civile instituit de preşedintele Dodon, consideră însă că printre priorităţile noulului executiv figurează măsurile de dezoligarhizare inițiate de fosta guvernare şi că acestea vor fi continuate, la fel şi reformele cu care sunt condiţionate finanţările din exterior.