Va accepta sau nu guvernul să deschidă mai multe secţii de votare decât la ultimele alegeri peste hotare? Va obliga sau nu Curtea Constituţională autorităţile să permită cetăţenilor din străinătate să voteze şi în baza buletinelor de identitate, nu doar a paşapoartelor? De aceste două întrebări, la care nu există deocamdată vreun răspuns, depinde în mare măsură cât de masiv va fi votul în străinătate la parlamentarele din 24 februarie.
Your browser doesn’t support HTML5
CEC a cerut deschiderea a 150 de secţii de votare în străinătate. Guvernul însă are ultimul cuvânt
Printr-o sesizare depusă săptămâna trecută la Curtea Constituţională, avocatul poporului, Mihail Cotorobai, a arătat că doreşte să obţină pentru cetăţenii din străinătate permisiunea ca să voteze măcar în acest scrutin nu doar cu paşaportul, ci şi cu buletinul de identitate, ba chiar dacă este cazul şi cu un paşaport expirat.
(Sursa: cec.md)
Apărătorul drepturilor omului consideră că excluderea buletinelor din rândul actelor de identitate cu care se poate vota în străinătate ar fi anticonstituţională şi discriminatorie, în condiţiile în care relevantă în admiterea la vot trebuie să fie posesia cetăţeniei moldovene, iar această cetăţenie se probează, în primul rând, prin buletinul de identitate şi abia apoi prin paşaportul, care e, întâi de toate, un act de călătorie şi abia în al doilea rând o dovadă a cetăţeniei moldovene.
La fel judecă şi organizaţii ale societăţii civile, precum e bunăoară Promo-LEX. După ce au monitorizat în ultimii zece ani toate scrutinele moldovene, experţii acestei organizaţii au ajuns la concluzia că o mare majoritate de cetăţeni moldoveni se află peste hotare în baza unui paşaport românesc, fără a deţine neapărat şi paşaportul m oldovenesc, de care nu au prea mare nevoie. Dacă ar obţine câştig de cauză la Curtea Constituţională, Mihail Cotorobai ar crea condiţii prielnice pentru mulţi dintre ei să voteze în apropiatul scrutin electoral.
Pavel Postică, expert Promo-LEX:
Pavel Postică
„Mie personal nu-mi este clar raţionamentul de ce anume nu s-a permis până în momentul de față exercitarea dreptului la vot în baza buletinelor de identitate. Chiar dacă au existat asemenea iniţiative, ele toate au fost respinse sau trecute pe linie moartă. Din punctul meu de vedere, făcând dovada de cetăţeniei cu orice act de identitate, cetăţeanului R. Moldova trebuie să-i fie realizat dreptul la vot.”
Curtea Constituţională de la Chişinău nu a anunţat deocamdată când va lua decizia în legătură cu sesizarea lui Mihail Cotorobai. Pavel Postică crede că un răspuns al Curţii, favorabil avocatului poporului, ar fi suficientă acum, iar amendarea legislaţiei electorale s-ar putea face şi în perioada ulterioară scrutinului.
### Vezi și... ### Ştefan Bouroşu: „Votul de acasă are o pondere mai mare decât votul de peste hotare, ceea ce mi se pare incorect”Organizaţii precum e cea a lui Pavel Postică consideră de asemenea că o participare mai mare la vot a diasporei ar putea fi determinată în măsură mai mare şi de un număr extins de secţii de vot în străinătate.
În prezidenţialele din 2016 în străinătate au funcţionat 100 de astfel de secţii, în special în ambasade şi consulate. Mulţi cetăţeni, care au vrut, nu au putut atunci să voteze, guvernul având de înfruntat ulterior critici dure, ba chiar şi o plângere colectivă în justiţiei, soldată până la urmă cu eşecul petiţionarilor.
### Vezi și... ### „Guvernarea se teme de votul moldovenilor din afara țării”Sugestia de acum a Comisiei Electorale Centrale e de 150 de secţii de votare în afara graniţelor, iar preşedinta CEC, Alina Russu, ne-a explicat argumentele ce stau în baza propunerii.
Alina Russu
„La ultimul scrutin am avut 100 secţii de votare. Ţinând cont de faptul că a fost o participare mult mai înaltă, după estimările noastre am spus că bugetăm 150 de secţii. Deja rămâne să vedem care va fi decizia guvernului. Noi am transmis deja în adresa guvernului şi a Ministerului Afacerilor Externe următoarea informaţie: numărul înregistrării prealabile, participarea la ultimul scrutin, suplimentar am mai transmis informaţia cu privire la cele 18 secţii de votare din care s-au solicitat mai mult decât numărul plafonat de buletine, inclusiv 12 secţii din care am recepţionat contestaţii, astfel ca guvernul să deţină toată informaţia.”
Socialiştii deja au cerut 230 de secţii, câte o sută în Vest şi în Est şi 30 în Canada şi SUA...
Alina Russu mai afirmă că Codul Electoral obligă autorităţile să decidă numărul de secţii de votare în străinătate cu cel mult 35 de zile înainte de scrutin, ceea ce înseamnă că cuvântul final, care potrivit preşedintei CEC este al Guvernului, va trebui spus până sâmbătă, 19 ianuarie. O prevedere din Codul Electoral (articolul 31, alineatul 3) spune, însă, că organizarea unor secţii de votare în alte locuri decât ambasadele şi consulatele moldovene din străinătate „se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene”.
Ceea ce s-a afirmat până acum despre modul în care autorităţile au luat asemenea decizii e că s-a acţionat netransparent şi bazat pe raţiuni politice: fiind un actor politic, executivul nu s-a prea abţinut să deschidă secţii mai multe mai ales acolo unde puterea are interes să-şi satisfacă electoratul.
Problema s-a tranşat mereu cu scandal. La fel, s-ar putea întâmpla şi de această dată. Socialiştii, care deja au cerut 230 de secţii, câte o sută în Vest şi în Est şi 30 în Canada şi SUA, au ameninţat guvernul că-l vor da în judecată dacă nu-i satisface cererea. Diaspora, pe de altă parte, a cerut printr-o petiţie 28 de secţii suplimentare la cele 100 din scrutinul trecut, pentru că cei din diasporă consideră că trebuie deschise secţii în plus în vecinătatea celor 18 care nu au avut capacitatea să primească toţi doritorii în 2016, dar şi a altor 10 cu un număr-record de votanţi înregistraţi în acel scrutin.