„Pentru mine, amenințarea reală la adresa securității statului este nu geopolitica, ci corupția”, le-a spus președintele moldovean Igor Dodon deputaților din 47 de țări reuniți la Strasbourg în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Șeful statului a subliniat că cetățenii moldoveni au plecat cu sutele de mii în timpul guvernărilor anterioare nu din cauza orientării geopolitice a țării, dar din cauza corupției care a dus la sărăcie, inechitate socială și nedreptate. Despre corupția și sărăcia în creștere în Republica Moldova vorbim la acest sfârșit de săptămână.
* * *
Your browser doesn’t support HTML5
Sărăcia alimentează corupția. Oamenii cu care am discutat la Dondușeni cred că în Republica Moldova este mai multă corupție decât în alte țări, că sunt mulți demnitari corupți și aceștia trebuie să plătească pentru păcatele lor. Unii regretă că o bună parte dintre moldoveni dau bani sau cadouri pentru a fi ajutați în probleme administrative, în educație și în sănătate. Ei spun că corupția este egală cu sărăcia și se întreabă dacă sunt prea săraci pentru a fi cinstiți sau sunt prea săraci pentru că nu sunt cinstiți.
– „Peștele de la cap se strică și se curăță de la coadă, de la cap se strică și viitorul nu se vede, lumea fuge; acei care-s oleacă mai hâtrișori și care mai au ceva, aceia șed și tac și nu le trebuie nimic, numai de n-ar fi război.”
Europa Liberă: Și cui îi pasă astăzi de soarta acestei palme de pământ?
– „Nimănui, absolut nimănui. Poate să se mai gândească Europa la noi, Rusia tot se gândește că o să ne ia, dar singuri noi de noi nu avem grijă. Acum totul se face pentru ban, pentru valută, pentru lei, pentru...”
Europa Liberă: Gradul de sărăcie este mare?
– „Bineînțeles că-i mare. Sărăcia nu se vede, de pildă, în Chișinău, fiindcă mașinile-s mai bune, îs mai costisitoare, una-alta, dar ian uitați-vă prin sate – case părăsite, repede vor intra lupii prin sat. Ieșiți dimineață printr-un sat și mergeți toată ziua. Câți oameni o să vedeți? Opt sau nouă. Cândva, pe când eram noi tineri, erau sute de oameni. Nu știu, e greu, e rău, e rău de tot.”
Europa Liberă: În clasamentele internaționale, Republica Moldova rămâne a fi un stat cu un grad avansat de corupție. De ce e această corupție?
– „Păi, cumătrismul și asta la noi e în sânge. 70 de ani, de pildă, cât am fost cu Rusia, apoi ne-au învățat a fura, pentru că fără corupție nimic nu se făcea.”
Europa Liberă: Dar de 30 de ani Republica Moldova e un stat independent, ar trebui să se facă ordine.
– „Psihologia omului se schimbă foarte greu, trebuie un psiholog foarte puternic. Să schimbi în 30 de ani mentalitatea la o țară, eu socot că-i imposibil.”
Europa Liberă: Dar de ce corupția e înrădăcinată?
– „Corupția se ia de la procuratură, poliție...”
Europa Liberă: Și încă unde este corupție?
– „E clar că în structurile de stat, în justiție totu-i legat de dânșii.”
Europa Liberă: Dvs. ați încercat să rezolvați vreo problemă personală cu mită?
– „Pentru mulțumire, normal că dădeam, dar, pur și simplu, din mulțumire s-a făcut acum taxă și acum deja-i mită, și-i mită mare.”
Europa Liberă: Iată, Dvs. înșirați ghemul acesta de probleme. Cum se rezolvă ele?
– „Radical nimeni n-are să schimbe problemele acestea, așa, mă rog, pentru-o zi-două poate ceva și se va schimba. L-au prins pe unul, nu s-a împărțit cu cineva cu banii, și-i gata.”
Europa Liberă: A fost ales un nou procuror-șef. El a promis să facă ordine în justiție. Îi dați o șansă?
– „Poate și-i om care într-adevăr vrea să facă ceva în țară, dar care-i perspectiva lui? Singur poate să facă ceva?”
Europa Liberă: Care dosare grele credeți că trebuie, în primul rând, puse pe rol?
– „Furtul miliardului puține șanse are. Din miliardul acela să dea cuiva câte-un milion și se-nchide gura la toți, și gata. Și m-aș mira să fi fost furat numai miliardul. Orice guzgan când găsește cărarea, întâi fură oleacă de grâușor, dar pe urmă îți ia tot sacul. Așa că de atunci până acum s-ar fi dus încă cinci-șase miliarde liber. Moș Ion cu sacu-i prins, poliția lucrează foarte bine, dar mai mult de sac nu se prinde nimic.”
Europa Liberă: Și vă las pesimist?
... aici, în Moldova, nu se vede nicio perspectivă
– „Spre Europa să te duci undeva să trăiești, ca să mai scapi de sărăcia asta, dar aici, în Moldova, nu se vede nicio perspectivă. Întrebați de oameni, pe oricare l-ai întreba: „Măi, se vede ceva bine înspre viitor? Când o să trăim bine?”, nimeni, nimic. Noi am trăit și gata. Acum capu-i distrus cu totul, capul țării îi zero întreg și 25. Ca să intre în puterea de stat, trebuie să plătească, iar dacă a intrat în puterea de stat, trebuie să-și scoată banii ceia pe care i-a plătit.”
– „La noi, în Moldova, toți fură; toți care ajung acolo la putere, toți trag la dânsul, nimeni nu se gândește să ridice o leafă, să dea o pensie mai mare ca pensionarii să aibă cu ce trăi, deoarece când te duci la un doctor, la un medic nu-ți mai ajunge și polița ceea nu-ți mai ajută. La noi, în Moldova, fără bani îi foarte greu.”
Europa Liberă: Dar cine ar fi cei mai mari corupți?
– „Acei de sus, acei de la guvern, acei care-s la putere, pe care noi i-am ales și am ajuns tot la nimic. Ne străduim să alegem mai corect, dar pe care-i alegem nu ajung acolo, nu au puterea ceea pe care o au cei care au furat până acum.”
Europa Liberă: Și cum vedeți soluționarea multiplelor probleme care s-au adunat în ghemul acesta?
– „Să fie niște oameni aleși mai din popor, care țin poate la Moldova, nu se gândesc numai la ei, la buzunarul lor și tot așa.”
Europa Liberă: A fost ales un nou procuror-șef. El zice că încearcă să facă lumină în marile dosare. Credeți că e cu șansă acest lucru?
– „Nu. Cred că nu.”
Europa Liberă: De ce nu-i dați o șansă?
– „Nu că noi nu-i dăm o șansă, nu-i dau alții șansă. Noi da, poporul vrea ca el să ajungă, dar nu, greu o să fie asta, foarte greu.”
Europa Liberă: Dvs. ce dosare vreți, în primul rând, să fie puse pe rol?
– „Furtul miliardului, îmbogățirea lor, sunt multe întrebări...”
Europa Liberă: Și Moldova dintr-o țară săracă poate ajunge una prosperă, dintr-o țară unde este corupție poate să ajungă cu un grad mai mic de corupție?
– „Poate să ajungă, fiindcă la noi poporu-i muncitor, chiar și acei de peste graniță tot aduc bani încoace în țară, dar aici se evaporă totul.”
Europa Liberă: Și este adevărat că cu banul se cumpără totul, se rezolvă totul?
– „La noi, în Moldova, acum da; așa-i perioada asta.”
Europa Liberă: Pe ce drum merge azi Republica Moldova?
Aici nu-i lege, nu-i nimic, ce vor aceea fac.
– „Pe cale aiurea, pe cale greșită, de atâta că lumea nu înțelege cum trebuie să meargă. Ei îs deprinși încă de la Uniunea Sovietică, dar ar trebui să meargă pe calea europeană. Acolo lumea trăiește în primul rând mai bine, au pensii, au salarii, legea-i lege. Dar aici ce-i? Aici nu-i lege, nu-i nimic, ce vor aceea fac.”
Europa Liberă: De ce s-a ajuns la această situație?
– „De atâta s-a ajuns că noi, moldovenii, suntem așa. Mulți merg pe cale greșită, bătrânii n-au văzut lumea, n-au văzut lumea și lor le pare că așa-i mai bine.”
Europa Liberă: Și ei decid soarta, doar vârstnicii?
– „Ei decid, de atâta că ei votează, ei îs mai mulți și ei votează și-i amăgește, le dă câte 700 de lei, dar pe urmă tot le scoate din buzunar mii și ei nici nu înțeleg asta.”
Europa Liberă: Sărăcia-i problema numărul 1 a societății moldave?
– „Îi și sărăcia, și corupția.”
Europa Liberă: De ce e corupție? Dvs. ca să rezolvați o problemă, mergeți să dați cuiva mită?
– „Cum poți să nu dai mită? Trebuie să dai mită. De ce trebuie să dai mită? Că altfel rămâi prost. Dacă ar merge toți pe-o cale, atunci ar fi lege, dar așa, dacă nu-i lege...”
Europa Liberă: Cine sunt cei mai mari corupți?
– „Cei mai mari corupți sunt cei de sus.”
Europa Liberă: Aleși de cei de jos.
– „Aleși de cei de jos, da.”
Europa Liberă: Și poate Moldova să scape de corupție, de sărăcie?
– „Poate să scape numai prin Unirea cu România. Asta-i unica ieșire din situație la ziua de azi.”
Europa Liberă: Nu demult a fost ales un nou procuror general. Ce așteptări aveți de la el? Ce dosare ar trebui să aibă finalitate?
– „Dar ce dosare ne-a spus Dodon? Cu ce o să se ocupe în primul rând? Cu furtul miliardului... Se ocupă? Nu se ocupă! Se plimbă prin alte țări, umblă la odihnă, iar aici lumea moare de foame.”
Europa Liberă: Dacă ați fi Dvs. în fruntea Moldovei, ce ați face?
– „În primul rând, corupția; corupția-i prima întrebare.”
Europa Liberă: Și se poate scăpa de ea?
– „Se poate, dar trebuie înlăturați toți acei care acum sunt la putere, să fie oameni onești, cinstiți.”
Europa Liberă: În toamnă vor avea loc alegeri prezidențiale, va trebui să-l alegeți pe cel care va sta la cârma țării. Cine merită să ajungă acolo, în fotoliul cela de președinte?
– „Merită să ajungă un om onest, un om care să aibă grijă de popor.”
– „Tare-i greu de trăit în Moldova. Noi am mai îmbătrânit, dar tineretul ne-a lepădat și s-a dus tot peste hotare. Și oamenii nu au parale, n-au nici ce vinde, nici ce cumpăra, că dacă să vinzi, trebuie să produci ceva, dacă nu producem, apoi trăim în sărăcie.”
Europa Liberă: Ce înseamnă astăzi sărăcie în Moldova?
– „Iaca-i sărăcie în Moldova, că tineretul nu vrea pe loc să deschidă ceva, să lucreze, dar așa, repede și, scuzați, la avion sau la tren, că nu-i de lucru în Moldova. Este! Pământurile șed nelucrate, statul nostru cât îi de mic, dar nu poate să grămădească tineretul să șadă pe loc.”
Europa Liberă: Corupție este în țară?
– „Este! Încă tare multă este mai sus...”
Europa Liberă: Are viitor Republica Moldova?
– „N-are! N-are nimic, n-are, rămâne în loc, într-o prăpastie mare.”
Europa Liberă: Și cine o va scoate din prăpastie?
– „Nu știu cine-o va scoate, că o dată ne-a scos dl Voronin, ne-a scos și tare-s mulțumită chiar.”
Europa Liberă: În toamnă vor fi alegeri prezidențiale, va trebui să alegeți următorul șef de stat.
Peștele de la cap se strică.
– „Da, trebuie, trebuie numaidecât; dar șeful ista el nu-i rău la noi care este, dl..., cum îi mai zice lui... Dodon... Dl Dodon îi foarte bun om. El vrea cu toți să trăiască bine - și cu Rusia, și hai să trăim bine și cu România, că tot ne ajută tare mult. Tare mult ajută Moldova când vede că ea așa-i săracă și mântuită, dar ajută și tineretul și cu altele ajută, că eu ascult știrile. Dar de sărăcie și de corupție trebuie, în primul rând, să scăpăm, că dacă n-om scăpa de acestea, apoi care va trăi, dar care prea se va sărăci. Peștele de la cap se strică. Tare rugăm nacealnicii să vadă ce trebuie în Moldova. De lucru trebuie!”
Europa Liberă: Într-un clasament, Republica Moldova rămâne cu un grad sporit de corupție. De ce se menține Moldova în acest top?
– „De atâta că corupția s-a implantat de zeci și zeci de ani, cumătrismul, prietenia asta de afaceri. Și de atâta corupția greu au s-o lichideze. Asta aceea că spun ei că schimbă procurorul general n-o să ducă la aceea că o să dispară corupția, corupția o să fie.”
Europa Liberă: Dar schimbările acestea vă insuflă speranță că totuși se poate face lumină și la acest capitol?
– „Of, Doamne, Doamne! Nu cred că corupția o să dispară.”
Europa Liberă: Unde e mai prezentă? Cine sunt corupți în Moldova?
– „Îi clar că guvernanții și cei de la putere, acei din vârf, din capitală, toți luați la un loc îs corupți. Dar ce poți să faci? Poate mai sunt și oameni cinstiți care nu sunt corupți, dar vrând-nevrând ei devin corupți, fiindcă le fac condiții alții pur și simplu. Eu am lucrat 46 de ani în chirurgie și nu m-am îmbogățit pe seama pacienților, salariul, dar eu am fost un rob al vieții mele, am avut până la 70 de oi, 30 și ceva de familii de albine.”
Europa Liberă: De ce se spune că în medicină e multă corupție, în educație?
– „Îi drept, îi drept, îi corupție, mai ales în Chișinău, Doamne ferește! Sunt medici care cât de cât au jale, dar eu văd cum îi jumulesc pe pacienții de la sate, vai și vai, dar mai ales la Institutul Oncologic știu că omul mai are numai 3-4 luni de viață și îl jefuiesc de îl prăpădesc, rar unde poți să găsești oameni cinstiți.”
Europa Liberă: Dar Dvs. ați dat vreodată bani ca să vă rezolvați o problemă?
– „Cui să-i dau bani?”
Europa Liberă: Nu știu, vă întreb. Mită ați dat cuiva?
– „Nu, n-am dat mită.”
– „Republica Moldova merge pe un drum nu chiar bun, îi cu hopuri, fiindcă depinde de cei de la putere.”
Europa Liberă: Cei de la putere sunt aleși de dvs.
– „De dna Maia Sandu s-a folosit de dânsa, dar pe urmă și-a șters picioarele dl Dodon.”
Europa Liberă: În toamnă vor fi alegeri prezidențiale și va trebui să decideți cine va fi următorul președinte al Republicii Moldova.
– „Numaidecât trebuie de ales un nou președinte. Să nu promită ca dl Dodon. A spus că întoarce miliardul și până acum nu-i întors, de acum cred că alt miliard s-a luat.”
Europa Liberă: A fost ales un nou procuror-șef. Ce priorități ar trebui să aibă?
– „Am pierdut încrederea. Trebuie un nou președinte, că tot tineretul pleacă din țară, îi sărăcie, îi corupție, îs tot unii și aceiași la putere.”
– „Foarte greu și foarte urât se trăiește astăzi în Moldova.”
Europa Liberă: De ce s-a ajuns la asta?
– „Pentru că parlamentarii și toți care se socot ei că Doamne ferește cine sunt, ei îs corupți de Doamne ferește, nu se pot umple buzunarele. Vine unul, și-a umplut buzunarele, încarcă avionul și se duce; vine altul și iar așteaptă să încarce avionul și să se ducă și el, dar lumea îi crede și-i rabdă și se gândește că poate azi, poate mâine, poate azi, poate mâine, dar el nu-i niciodată...”
Europa Liberă: Dar e în puterea dvs. să schimbați situația în țară, dacă o deplângeți.
...noi tot lucrăm și lucrăm, dar nici la un capăt nu ieșim.
– „Nu-i în puterea noastră că, iaca, ne-au promis că au să ne mărească pensia și azi s-a mărit pensia cu patru bănuți, dar mâine s-a scumpit benzina, motorina și transportul și toate. De la asta se iau toate, dar iaca noi vindem un litru de lapte cu 3,50 lei și venim aici la piață și rugăm o băbuță, un moșneguț, dar lui tot trebuie să-i dai pe degeaba că el n-are bani și-i dai, că-l vezi că moare de foame și-i dai tot pe degeaba și noi tot lucrăm și lucrăm, dar nici la un capăt nu ieșim.”
Europa Liberă: Dar Moldova poate să scape de sărăcie, de corupție?
– „Poate să scape de sărăcie și de corupție, dar Moldova nu-i condusă de niște oameni cu cap, cu suflet, ei se gândesc numai la furat, să fie ei sătui și copiii lor, dar ai noștri copii, dacă trăiesc la gazdă și lucrează cu 5.000 ori 3.500 la Chișinău, apoi noi aici ne împiedicăm muncind ca să avem cu ce întreține copiii, dar dacă nu-i întreținem noi, ei trebuie să se ducă în altă țară, că, gata, aici a murit și s-a mântuit cu toate.”
Europa Liberă: Dar a fost ales un procuror-șef nou. Dl Stoianoglo a promis să ducă la un final dosarul furtului miliardului. Îi oferiți această șansă? Ce așteptări aveți Dvs. de la el?
– „Noi șansă le-am oferit și la ceilalți, nu numai la procurorul ista, dar vedem că ei nu se țin de cuvânt și fac ce știu ei și iaca chiar de-o pildă cum socialiștii erau cu Maia Sandu la putere, ei de-acum s-au unit cu democrații. Apoi cum a promis Dodon că el îi ales de popor și el îi pentru popor și nu mai știu ce și când colo se unește cu democrații. Apoi cum să-l mai creadă lumea pe dânsul?”
Europa Liberă: În toamnă vor fi alegeri prezidențiale. Ce așteptări aveți?
– „Cred că lumea s-a orienta și va vedea de-acum în care parte.”
– „Dacă ar fi numai doi-trei candidați, s-ar mai alege ceva bun, dar dacă pun câte 20 de candidaturi acolo... De atâta se împărțește norodul și norodul rămâne bludnik (dezorientat) și nu știe pe cine să aleagă și ce să facă.”
– „Pentru noi îi foarte greu, fiindcă-i mare dezamăgirea și copiii noștri îs săraci, și nepoțeii noștri îndură foame și greutăți. Am crezut că vor rămâne în țară și vor avea unde lucra... Au unde lucra, dar cu leafa asta pe care o primesc ei nu le ajunge să plătească gazda, grădinița s-o plătească și să întrețină un copil, să-l dea undeva la un sport, că ei n-au. Și mai ales că acum transportul o să se scumpească iarăși.”
Europa Liberă: Și au de gând să plece peste hotare?
– „Băiatul de-amu a plecat peste hotare, a mai rămas fata în țară și ginerele, dar au să plece și ei, cu toate că noi la țară avem niște case, ne-am străduit pentru copii și am făcut, și am muncit, am pus livadă, am pus meri și iaca merele cu trei lei, cu doi lei, cu un leu, că n-avem unde le da, că numai acești cu pântecele mare vin și le cumpără de la noi cu doi lei și se duc și le vând cu 10-15 lei. Cea mai mare greutate este la noi în țară că tineretul leapădă țara și pleacă și rămân bătrânii neputincioși și pensiile-s mici și nu-i cu ce de trăit. În Moldova noastră sunt familii tinere, cu copii și nici ei nu au unde lucra și n-au cu ce să-și întrețină copiii. Îi greu din toate părțile.”
Europa Liberă: Îi mare sărăcie?
– „Îi mare sărăcie! Chiar îi greu, de tot îi greu!”
Europa Liberă: Dar ce înseamnă a fi sărac?
– „A fi sărac, dacă n-ai unde lucra, de ești bolnav – n-ai cu ce te lecui, medicamentele sunt scumpe de-i culmea, doctorii vor în buzunar cât mai mult, dacă nu le-ai pus, nici nu se uită și iaca unde-i toată greutatea în țara noastră.”
Europa Liberă: Corupție este?
– „Corupția este încă tare mare.”
Europa Liberă: Dar cine-s mai corupți?
– „Acei care-s la parlament, acolo toate problemele se rezolvă...”
Europa Liberă: Dar pe cei care au ajuns în parlament, i-ați trimis dvs. când i-ați votat la alegerile parlamentare.
– „Da, am fost cu nădejde, cu speranță că se vor corecta, se vor da la drum bun, la brazdă, dar vine altul cu alte idei și se molipsesc unul de la altul și bine nu-i.”
Europa Liberă: Și atunci, viitorul Moldovei cum îl vedeți?
– „Viitorul nostru pică jos de tot, slabă nădejde. Cu ce noi să mai trăim și cum să ne înmulțim, că au dat cuvânt că la al treilea copil au să dea 10 mii de lei, dar numai minciuni, promisiuni și nimic fapte. Asta nu-i țară, asta-i denumire de țară, dar ea nu-i țară.”
Europa Liberă: Dar cine sunt corupți în țară?
– „85% îs corupți. Și dacă vede omul că acela a luat, dar eu de ce să nu iau? De ce să nu-l amăgesc și să nu-l mint pe celălalt? Corupția la noi îi de demult, ea nu-i de acum, dar acum s-a înrădăcinat, că-i imposibil. Știți cum un câmp e plin cu buruieni și nu-l poți scoate, trebuie de dat foc la toate buruienile acestea, dar știți că pe pământul acela încă multă vreme n-o să crească roadă, că noi am nimic totul și din pământ, și aceeași furnică, și același gândăcel care ameliora pământul, sunt niște...”
Europa Liberă: Acum a fost ales un nou procuror-șef și dl Stoianoglo promite să facă o reformă adevărată în justiție.
– „Rușii mai au așa o vorbă, rușii, că vedeți că noi am fost mulți ani cu rușii, «обещанного три года ждут» (nu tot ce se promite se și îndeplinește, deci nu merită să crezi promisiunilor goale) și mai are omul încă patru ani și s-au terminat acei șapte ani, dar în trei ani se pot produce foarte multe schimbări spre rău.”
Europa Liberă: Dar ce vreți Dvs. să se rezolve în primul rând? Iată, ce dosare de rezonanță ar trebui puse pe rol?
– „Începând cu furtul miliardului și Plahotniuc, și acela, Țuțu, și tot neamul lor, dar n-are cine, nu.”
Europa Liberă: De ce ați pierdut încrederea?
– „Dar cât poți să aștepți?...”
* * *
Voci adunate la întâmplare pe străzile din Dondușeni. Republica Moldova a înregistrat o lipsă generală de progres în ceea ce privește lupta împotriva corupției. Țara s-a clasat pe poziția 120 din 180 de state analizate, relevă Raportul anual cu privire la corupție, publicat la acest început de an de organizația neguvernamentală Transparency International. Jurnalistul Stan Lipcanu se întreabă dacă cineva mai este deranjat de faptul că Republica Moldova își menține această poziție rușinoasă.
Stan Lipcanu: „În fiecare an, uneori la jumătate de an auzim știri de genul: „Republica Moldova stagnează în lupta cu corupția. În clasamentul anual, la Indicele corupției lansat de organizația internațională suntem pe locul 120 din 180 de state analizate”. Și ce ne dă nouă acest top? Noi vreodată ne-am mobilizat în fața acestor cifre sau în fața acestor constatări?”
Europa Liberă: Dar cum ar arăta această mobilizare?
Stan Lipcanu: „Este necesitate de o mobilizare națională. Știți ce se face, de exemplu, în achiziții? E o catastrofă! Noi nu avem interesul și noi nu avem puterea, timpul necesar ca să studiem site-ul Agenției Proprietății Publice. Acolo din când în când se strecoară câte-o informație uluitoare. De exemplu, de genul: La Bălți, într-un liceu a fost reparat cabinetul de chimie în valoare de 500 de mii de lei. Stai și te gândești, ce fel de sulfuri fac ei acolo, ce fac chiar de 500 mii de lei? Și multe altele. De curând am auzit despre marea sfidare de la Piața Centrală, când o distinsă doamnă și-a cumpărat iPhone de mii de lei. Culmea este că are și argumentul necesar – asta e pentru a umbla prin piață și de a vorbi. Lipsa de bun-simț trebuie declarată handicap sau grad de invaliditate, dle! Cer scuze. Sau aceeași mașină a Curții Constituționale. Chiar nu există o limită a decenței?”
Europa Liberă: De ce această corupție, bat-o vina?
Stan Lipcanu: „Vedem tot felul de ciudățenii sociale: corupție mare, corupție mică, avem și destule media. De fapt, avem câteva domenii vulnerabile atunci când abordăm fenomenul corupției, vorbim de cele mai mult mediatizate, cum ar fi relația doctor-pacient, justiția în ansamblu, cu toate componentele ei, precum și relația șofer-poliția rutieră. Bine, corupție e atunci când societatea trăiește nu după niște reguli, nu după niște legi convenite, general-umane.”
Europa Liberă: De ce să nu se ghideze de aceste legi consfințite?
Statul în mare parte provoacă fenomenul corupției și îl alimentează, deseori
Stan Lipcanu: „Pentru că există în jurul nostru o oarecare sărăcie. Pe alocuri sărăcia este severă, iar sărăcia provoacă alt tip de comportament. Dacă ați observat, noi deseori nu trăim după niște reguli, noi încercăm să supraviețuim și să ne descurcăm, cum ar veni. Și de aici corupția, eu trebuie să-mi rezolv problema. Dacă cineva îmi pune în față un milion de îngrădituri, eu încerc să mă descurc și apare... Părerea mea este că statul în mare parte provoacă fenomenul corupției și îl alimentează, deseori. Iată ce face statul în raport cu cetățeanul, cum îl aduce la o stare coruptibilă. V-ați pierdut permisul de conducere. Ce faceți? Foarte pe scurt, telegrafic, trebuie să aveți următoarele acte: un act de identitate, copia acestui act, cererea-tip semnată, avizul psihologic, intelectual, adeverința medicală a conducătorului de vehicul și a candidatului pentru obținerea permisului, chitanțele de plată a taxelor respective, cazierul contravențional de la autoritățile polițienești; urmează: documentele ce confirmă calitatea de conducător de vehicul, dacă permisul de conducere declarat pierdut nu este supus evidenței în Registrul de Stat al conducătorilor de vehicule, declarația pe propria răspundere că într-adevăr permisul a fost pierdut, furat sau distrus. Doamne, Dumnezeule, înnebunești! Dar în cazul în care te apuci să aduni tot acest kilogram de hârtie, ori faci o mică ridicare de tensiune...”
Europa Liberă: ....ori cauți 100 de euro și-ți rezolvi problema.
Stan Lipcanu: „Poate nu chiar atât, dar eu sunt sigur că cu vreo 500 de lei o faci. Am vrut să ajungem la aceea că toate acestea pot fi rezolvate printr-o simplă apăsare de buton, care să-ți spună: omul acesta are permis, a avut sau n-a avut? Aha, a avut, înseamnă că acel număr - anulat, altul - eliberat. Contra cost acolo trebuie să fie materialul plastic din care a fost făcut. Atât! Deocamdată avem ce avem; deocamdată avem o stare de amorțeală generală, o stare așa de... hai să vedem ce va fi mai departe, poate alții vin la putere, poate alții... Și vin din răi în mai răi și tot așa mai departe.”
Europa Liberă: Dar ce trebuie să fie în capul cetățeanului când aude din gura unor politicieni că în parlament un deputat ajunge să coste 250 de mii, 300 de mii, 500 de mii de euro?
Stan Lipcanu: „E aceeași sfidare. Acolo nici nu se dă de înțeles, ci cu text deschis: „Dle, atâta costă! Atâta m-a costat pe mine procurorul general”.”
Europa Liberă: Da, funcția de procuror general se zice că a fost vândută cu două milioane de euro. Paradoxul în societatea moldavă e că acești politicieni sunt votați și pentru alte mandate, în alte legislaturi.
Stan Lipcanu: „Un tablou mai general nu ne poate servi decât Orheiul. S-a făcut un fel de sectă acolo, oamenilor li s-a încetățenit ideea asta păguboasă precum că nu contează de unde-i banul, important este eu să merg pe asfalt.”
Europa Liberă: Sau se mai spune și altfel: „A furat el, dar ne dă și nouă”.
Stan Lipcanu: „Corect! N-am auzit niciun director de liceu, un mare scriitor ca să iasă și să strige în gura mare: „Dlor, asta este o degradare morală criminală, până la urmă”.”
Europa Liberă: Nu există intelectualitate?
Stan Lipcanu: „Nu există intelectualitate. Ce a mai rămas din Uniunea Scriitorilor? Niște lansări de cărți, unde vin cetățeni ticsiți de carte, dar cu sacoul foarte ros pe la umeri. Asta e.”
Europa Liberă: Educație, cultură, investiție în aceste domenii și poate-poate se schimbă lucrurile?
Stan Lipcanu: „Până la urmă, da, suntem o țară în care rând pe rând dispar ziarele. O națiune care nu vrea să citească își merită soarta.”
* * *
Vă informam că aflat la Strasbourg, unde a vorbit în fața deputaților Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, președintele Igor Dodon a spus, între altele, că „pentru el, amenințarea reală la adresa securității statului este nu geopolitica, dar corupția”. Activistul civic Valeriu Pașa, expert al comunității WatchDog, crede însă că tocmai șeful statului se face vinovat că a tolerat acest flagel.
Europa Liberă: Discutăm pe marginea discursului pe care l-a avut șeful statului la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, unde a spus că „nu geopolitica e de vină, dar corupția e fenomenul care macină statalitatea Republicii Moldova”. Cum ați tălmăci Dvs. mesajele pe care le-a transmis el parlamentarilor de la Strasbourg?
Valeriu Pașa: „Este greu să nu recunoaștem că, într-adevăr, problema mare a Republicii Moldova este corupția. În același timp, ar fi ipocrit să nu le legăm pe cele două – corupția și geopolitica. Or, în Republica Moldova, dincolo de factorii interni, deși nimeni nu a impus cu forța politicienii moldoveni de-a lungul anilor să fie corupți, totuși această corupție a fost puternic stimulată din afară. Instrumentarea corupției este unul dintre instrumentele de politică externă printre cele mai des folosite și printre cele mai eficiente ale Federației Ruse. Dovadă este însuși faptul că Igor Dodon este președintele Republicii Moldova, în urma instrumentării de către Kremlin a corupției prin finanțare ilegală, prin implicarea mass-media în Republica Moldova, care la fel și-a menținut aici această influență mediatică în mare parte prin corupție, prin coruperea politicienilor.”
Europa Liberă: Dar Igor Dodon face aceste declarații, după ce se consumă mai mult de trei ani de când el se află în fruntea țării.
Valeriu Pașa: „Păi ce o să facă? Dl Igor Dodon, din moment ce a preluat de unul singur, practic, guvernarea în Republica Moldova în noiembrie, și-a pus un singur scop: să fie reales pentru încă un mandat. Adică întreaga țară, după viziunea dlui președinte, trebuie să muncească într-o singură direcție – ca să îl fericească cu încă patru ani de președinție.”
Europa Liberă: Cum se vede acest efort de a lupta împotriva flagelului numit corupție, pentru că Igor Dodon de la înalta tribună de la Strasbourg a spus că reiterează angajamentul Republicii Moldova de a continua reformele pentru ca să fie stârpită această corupție?
Valeriu Pașa: „Dl președinte și ortacii săi, dacă le putem spune așa, din guvern, din structurile statului nu obosesc să repete aceleași lucruri și acasă, dar, deocamdată, ne alegem doar cu vorbele. Și în condițiile în care chiar însuși dl președinte în mod absolut evident nu trăiește din veniturile sale oficiale este o profundă ipocrizie să fie spuse de gura lui astfel de vorbe. Deci, este o i-po-cri-zie!”
Europa Liberă: Tema corupției, spune Igor Dodon, figurează mereu pe ordinea ședințelor Consiliului Suprem de Securitate. Ce impact au aceste discuții după aceste ședințe?
Valeriu Pașa: „Pe față nu vedem absolut niciun impact, absolut toate subiectele abordate, marile probleme care implică corupția, cum ar fi întoarcerea sub controlului statului a aeroportului, cum ar fi rezilierea marilor privatizări frauduloase, investigarea crimei bancare și multe altele nu au și o continuitate practică. Deocamdată auzim aceleași vorbe. În același timp, uneori astfel de discuții la acest Consiliu Suprem de Securitate mai curând au intenția să distragă atenția opiniei publice, să imite o activitate, dar, de fapt, mai curând se dorește acoperirea acestor scheme și perpetuarea lor. Or, ultima inițiativă cu privatizarea subită a întreprinderii „Metalferos” este o dovadă în plus, pentru că...”
Europa Liberă: Și mai ales cine ajunge în fruntea acestei entități?
Valeriu Pașa: „Este un cetățean apropiat de cercurile de business oligarhice din Federația Rusă, dar cel mai important lucru este altceva: nu astfel se iau deciziile de privatizare. Dincolo de faptul că este strict de atribuția guvernului să recomande astfel de lucruri, trebuie să fie aprobat acest lucru de parlament, dar se face în urma unei analize. În primul rând, trebuie făcut un audit profund al acestei întreprinderi, să se vadă unde s-au pierdut banii, cine sunt responsabili, să se consume toate procesele, eventual și penale, să se vadă unde se poate de recuperat banii, că se înțeleagă foarte clar, să fie transparent care este situația acestei întreprinderi și să fie o motivare clară de ce avem nevoie s-o privatizăm, pentru că poate nu. Și „Metalferos” este dincolo de bani, „Metalferos” este un instrument al statului, care da, a fost deturnat în interese private, dar este un instrument al statului de a influența în mod foarte important economia regiunii separatiste transnistrene. Or, în momentul în care pierdem controlul asupra livrărilor de materie primă la Uzina metalurgică din Râbnița, le facilităm pur și simplu profituri mai mari la bugetul separatiștilor. Iată aici e problema. Monopolul de piață care există pe metale feroase, pe fier vechi al întreprinderii „Metalferos” nu este o problemă, problema este faptul că acolo s-au pus tot felul de firme-căpușe, care sifonau profitul, care în mod normal trebuia să ajungă în bugetul de stat, ajungea în buzunare în buzunare private. Și dacă ne uităm cine este persoana direct responsabilă, respectiv director financiar, adică omul care semnează toate aceste contracte frauduloase – surpriză! –, nașul de cununie al președintelui Dodon, care a stat acolo bine mersi inclusiv pe timpul lui Plahotniuc, căruia îi atribuie inclusiv dl președinte Dodon toată responsabilitatea pentru corupție.”
Europa Liberă: Haideți să revenim la felul cum se înțelege promovarea reformei în domeniul justiției, pentru că, odată cu venirea în fruntea Procuraturii Generale a lui Alexandru Stoianoglo, se investește multă încredere că lucrurile ar putea să se schimbe într-o direcție bună.
Valeriu Pașa: „Procurorul general nu face reforme, procurorul general este responsabil de administrarea activității. D-lui poate să impună mai puțină corupție în structurile procuraturii, mai mult respect față de lege, mai multă eficiență - de ce nu? -, ca organele procuraturii să nu mai fie utilizate drept bâtă politică sau economică...”
Europa Liberă: Dar Igor Dodon spune că prin reforma complexă a justiției ei își propun să fie eradicată corupție în rândul magistraților, să fie asigurat un corp judecătoresc profesionist și integru, să readucă încrederea cetățenilor în justiție?
Valeriu Pașa: „Dna Ursu, acestea sunt vorbe. La începutul lunii ianuarie, Ministerul Justiției a dat publicității un concept pentru o strategie de reformă a sectorului judecătoresc, cum se spune acolo, „pentru mai multă independență și integritate în acest domeniu”. Acest concept, care are și un plan de acțiuni, a fost transmis către Consiliul Europei spre evaluare. Bine, evaluarea a venit foarte repede, în moment ce a venit grupul de experți delegat de Consiliul Europei, le-au cam tras pisica pe spate și imediat după asta ministrul justiției a spus că, de fapt, nu avem niciun fel de concept, asta a fost așa, o propunere, nu un concept.”
Europa Liberă: Adică există sau nu există conceptul?
Valeriu Pașa: „El a existat. Acum, ei au fost nevoiți să renunțe la el, pentru că comunitatea internațională, mediul de experți din țară, opoziția s-au prins foarte repede ce era acolo. Acolo, de fapt, se dorea o politizare și mai mare a sectorului justiției, un gen de amestecătură de ce era pe timpul președintelui Voronin și pe timpul lui Plahotniuc, numai că legalizat prin a institui o comisie total controlată politic de evaluare a tuturor judecătorilor, care, la rândul său, să formeze... De fapt, e o comisie de monitorizare care, la rândul ei, alege comisia de evaluare formată tot din judecători, adică printr-un proces pur politic ei aveau de gând să selecteze judecători docili, să elimine, cum scrie acolo, „după intima convingere orice judecător care este incomod sau care nu dorește să jure credință și să permită numirea în loc a altor judecători de către președinte pe viață”. Adică se creau pur și simplu precondiții pentru a-i da afară pe toți acei care nu vor să-i fie docili lui Igor Dodon și să pună alții în loc. Acum, argumente de genul că asta impune schimbarea Constituției, că vine pe urmă..., nu contează cine o să fie președinte. Instrumentul în sine este unul dezastruos, lucru care în mod evident a fost spus și de experții Consiliului Europei și uite că au ieșit și au zis: „Nu, nu, vouă v-a părut, noi nu avem niciun fel de concept”. Acum se gândesc ce să facă. Și societatea, și partenerii externi aud aceste vorbe și declarații, dar în mod evident suntem cumva trecuți prin așa situații și vrem să vedem și fapte.”
Europa Liberă: Dar dacă această reformă a justiției ar fi scoasă din albia dezbaterilor politice, ea s-ar implementa la modul cel mai serios, așa cum cer recomandările venite din exterior?
Valeriu Pașa: „Ce înseamnă să fie scoasă din dezbateri politice, din dezbateri publice? Deciziile privind schimbările legislative sunt luate de către parlament.”
Europa Liberă: E adevărat.
Valeriu Pașa: „Nu poate fi vorba. Dacă ar exista un fel de cadru general că, uite, delegăm unei instituții internaționale credibile, las’ să fie Uniunea Europeană, Comisia sau Consiliul Europei, atribuția de a formula un concept al justiției și, uite, toate partidele politice din Parlamentul Republicii Moldova dau curs acelor inițiative și nu intervin sub nicio formă, atunci am putea vorbi despre o scoatere. Eu unul nu cred că acest lucru este realist; e altă discuție – e bine sau nu-i bine lucrul acesta, dar eu nu cred că lucrul acesta îi realist. Acum, discuții de genul: „Hai, nu, nu vorbiți de reforma justiției în an electoral, că o stricați”, păi, asta este o manipulare de cea mai joasă speță, de genul: „Nu ne încurcați să politizăm aici că, înțelegeți?, vin alegerile”. Păi, voi determinați-vă: ori vreți să faceți reforma justiției pe bune și atunci veniți cu un concept care va fi în mod evident susținut de toată societatea și de opoziție - de ce nu? -, și asta, apropo, a fost și una din condițiile Consiliului Europei. Deci, înțelegeți-vă toți între voi, toți actorii politici importanți, dar asta implică un element de bază – această comisie de evaluare, în primul rând, a judecătorilor, care din moment ce nu va fi una realmente independentă, formată majoritar de experți din afara Republicii Moldova, care nu au niciun fel de legături nici cu unii, nici cu alții, despre niciun fel de curățare credibilă a sistemului judecătoresc nu poate fi vorba. Punct.”
Europa Liberă: Și atunci, Moldova cum scapă de corupție și de corupți? Și când ar putea să livreze adevărate rezultate la capitolul combaterea corupției, pentru că azi statul se menține într-un top internațional în rândul țărilor cu cel mai sporit grad de corupție?
Valeriu Pașa: „Va exista o reformă veritabilă și o curățare a sistemului judecătoresc, a procuraturii, a organelor de drept și va scădea nivelul de corupție în momentul în care va exista o majoritate politică, parlamentară, care își asumă în mod cert această reformă, atunci când vom avea politicieni responsabili. Despre asta vorbim.”
Europa Liberă: Deci, voința politică, asta lăsați să se înțeleagă că lipsește?
Valeriu Pașa: „Absolut, evident! Și în special Partidul Socialiștilor în frunte cu Igor Dodon și cu atât mai mult partenerii lor de alianță actuali din Partidul Democrat și cei care stau așa, să-i ajute dacă trebuie din Partidul „Șor”, adică aceștia-s oamenii care să lupte cu corupția? Aceștia-s oamenii care să lupte singuri cu ei?! Haideți să fim oameni serioși!”
Europa Liberă: Pe dosarele de rezonanță credeți că se vor înregistra rezultate?
Valeriu Pașa: „Pe unele, da.”
Europa Liberă: Pe care?
Valeriu Pașa: „Mă refer în special la furtul miliardului, jaful miliardului, pe „laundromatul” rusesc nu vor exista niciun fel de progrese reale.”
Europa Liberă: De ce?
Valeriu Pașa: „Pentru că avem o guvernare care este controlată integral de Federația Rusă și investigațiile pe „laundromat” în Federația Rusă se imită, nu că nu ar fi adevăruri, a fost publicat...”
Europa Liberă: Dar Rusia nu ar fi interesată?
Valeriu Pașa: „Normal că nu.”
Europa Liberă: De ce?
Valeriu Pașa: „Pentru că până la…”
Europa Liberă: Pentru că banii rusești s-au spălat.
Valeriu Pașa: „Da, s-au spălat cu participarea demnitarilor până la cel mai înalt nivel. Aduceți-vă aminte acea investigație a grupului internațional de jurnaliști privind „laundromatul”. Și era doar un mic episod cum o parte din acești bani au ajuns la finanțarea unor mișcări extremiste filoruse din Polonia. Asta le explică pe toate. Respectiv, ei și-ar dori un fel de investigație să găsească prin care să găsească niște țapi ispășitori, care aproape cu siguranță vor purta o bună parte din vină, dar o investigație veritabilă nu va fi. Rechizitoriul procurorului rus care a fost publicat recent privind cazul „laundromatului” unde este implicat și Platon, și Plahotniuc, bancheri din Federația Rusă, uite, este pomenit și Renato Usatîi într-un fel, este de râsul găinilor. Deci, este zero profesionalism, niciun fel de argumentare. Da, faptele ar fi, dar chiar și cronologia care este spusă acolo, ei vorbesc despre anul 2013-2014, pe când rapoartele Băncii Naționale a Republicii Moldova, investigațiile jurnalistice spun foarte clar: „laundromatul” a pornit în anul 2010 și nu se reduce doar la acele episoade care au fost descrise acolo, da, aduce și ceva nou, dar felul în care este formulat arată clar că niciun fel de investigație cinstită nu există acolo.”
Europa Liberă: Dvs. ați spus că ar trebui, ar fi nevoie de o majoritate parlamentară care să aibă o voință politică ca să meargă împotriva acestui flagel – corupția, să o stârpească. Acum se pare că ar exista o majoritate parlamentară?
Oamenii aceștia au intrat acolo de frică să nu înfunde ei pușcăriile...
Valeriu Pașa: „Da, dar ea este inversă, este formată din oamenii ceia care au intrat în alianță unii cu alții exclusiv de frică, mă refer în special la majoritatea deputaților din Partidul Democrat. Deci, oamenii aceștia au intrat acolo de frică să nu înfunde ei pușcăriile, nu pentru a lupta cu corupția, respectiv este exact pe invers, oamenii ăștia… Deci, haideți să fim oameni serioși! Noi ce, credem că oamenii aceștia o să lupte singuri împotriva lor, o să facă reforme care să-i aducă pe ei înșiși la închisoare?”
Europa Liberă: Și cetățenii înțeleg acest lucru?
Valeriu Pașa: „Eu sper că înțeleg. Eu cred că cetățenii Republicii Moldova sunt mult mai inteligenți decât li se pare unor politicieni. Da, asta a fost problema multor politicieni în Republica Moldova că ei i-au considerat pe moldoveni proști. Și acesta este comportamentul actual al acestei majorități și dincolo de sondajele false, dar absolut false, inclusiv acesta care a fost publicat ieri – o făcătură ordinară. Deci, înțelegem că ei au date obiective și înțeleg că ratingurile dlui președinte nu sunt deloc atât de frumoase cum încearcă ei să le arate și se vede și din anumite sondaje independente care au fost date publicității. Da, nu sunt un dezastru, Igor Dodon nu are anti-ratingul de 90 la sută ca al lui Vlad Plahotniuc, dar riscurile la următoarele alegeri pentru ei sunt foarte mari. Acum, dincolo de faptul că persistă totuși o doză puternică de populism și în opoziția de dreapta, că, uite, alegerile prezidențiale vor rezolva tot și imediat cum pierde, Igor Dodon se duce la închisoare, nu este adevărat. Trebuie să înțelegem și din mesajul procurorului general care, înțelegând că există temeiuri suficiente pentru a investiga mulți politicieni, din tot ce a făcut până acum și înțeleg că asta-i va fi poziția cel puțin un timp înainte, va evita să participe în bătălii politice chiar și indirect. O poziție pe care eu nu o împărtășesc, dar înțeleg că d-lui cam ar dori să-și facă în liniște treaba pe cazuri nu de cea mai mare rezonanță și să nu fie cumva aceste investigații ale procurorilor utilizate în lupta dintre partide politice, în lupta dintre politicieni, în special în ajun de alegeri, respectiv nu vor forța nota în niciun caz, pe niciun caz cu implicarea politicienilor activi. Anumite lucruri se vor face, în special în privința lui Vlad Plahotniuc. Acolo cred că există și un fel de înțelegere mutuală și din partea procurorului general, și din partea actualei majorități parlamentare. Ei au nevoie, măcar de ochii lumii, de aceste investigații, altfel nu o să-i înțeleagă nimeni, nu o să-i înțeleagă societatea nici pe procurori, nici pe politicieni.”