Cel mai traseist Parlament din istoria Republicii Moldova

​Prin ce s-a remarcat Parlamentul actual, care se apropie de finalul mandatului, prin ce s-a deosebit de celelalte? Este una din întrebările la care au căutat răspuns participanții la o dezbatere găzduită astăzi de agenția de știri IPN.

Cel mai traseist din istoria parlamentarismului Republicii Moldova, aceasta ar fi trăsătura definitorie a actualului legislativ aflat pe ultima sută de metri. Concluzia aparține unor experți care au participat la dezbatere, între ei analistul politic Anatol Ţăranu, fost deputat în primul Parlament moldovean.

„Ceea ce s-a întâmplat în această legislatură cu fracţiunile parlamentare practic nu are precedent. Au mai existat cazuri de traseism, dar nu în proporţie cum a fost în această legislatură.”

Mai mult de 30 % din parlamentari şi-au schimbat orientarea politică din cea euro-asiatică, în cea pro-europeană. Două-treimi din fracţiunea comuniştilor a trecut la democraţi. Patru-cincimi din fracţiunea PLDM a ajuns să susţină PD, a amintit analistul politic Igor Boţan:

„Şi toate aceste lucruri au pornit din 21 decembrie 2015, când liderul PD a plasat pe Facebook acel anunţ că se întoarce în politică. Lucru care arată că R. Moldova are un centru de conducere din afara Parlamentului şi Guvernului.”

Iar expertul în politici publice Ştefan Gligor a amintit despre mărturiile unor deputați potrivit cărora mulţi dintre cei care au migrat către partidul de guvernământ ar fi fost mituiți. Gligor consideră că actualul Parlament a trădat conceput suveranității pentru că ar fi muncit pentru interesul unui grup îngust de persoane, nu pentru binele poporului. El a amintit în context că un număr record de referendumuri au fost respinse, două legislative şi unul constituţional.

O altă bilă neagră pe care experţii o dau actualului Parlament ţine de creația legislativă, adică de adoptarea legilor în mod netransparent, urmare a unor înțelegeri de culise şi în lipsa unor dezbateri publice. Anatol Ţaranu a menţionat că dezbaterile parlamentare s-au transformat într-o simplă formalitate.

Analistul Victor Juc observă că opoziţia a fost de cele mai multe ori marginalizată. Iar opinia societăţii civile a fost neauzită, a adăugat Ştefan Gligor. El a contribuit în 2005 la elaborarea conceputului de cooperare între Parlament şi societate civilă şi constată că niciun legislativ nu a ignorat până acum atât de mult acest document:

„Şi în această situaţie ne-am pomenit cu cea mai dubioasă şi credibilă reformă a sistemului electoral care stă la fundația unei posibile nerecunoaşteri a alegerilor parlamentare pentru prima dată în istorie. Acest lucru a fost complementat de reforme dubioase, cum ar fi amnistia fiscală asistată de acordarea cetăţeniei în mod secret.”

Expertul a amintit că aceste şi alte iniţiative controversate ale majorităţii parlamentare au dus la o răcire fără precedent în ultimii ani a relaţiilor cu partenerii externi.

Politologul Alexandru Solcan consideră însă că marele rateu al actualei majorităţi parlamentare ar fi eşecul de a introduce în Constituţie vectorul integrării europene. Solcan, în general, a lăudat activitatea actualului legislativ. Politologul spune că nu trebuie desconsiderat contextul dificil în care a început să activeze Parlamentul sub riscul unor anticipate ce aveau să aducă cel mai probabil partida pro-rusă la putere şi la scurt timp după ce s-a aflat despre frauda din sectorul bancar.

„Guvernul instaurat în 2016 a reuşit cu suportul Parlamentului să stabilizeze situaţia. Astăzi putem vorbi despre o creştere economică, despre o stabilitate financiar-economică.”

Experţii au evitat sa dea note actualului legislativ spunând că cea mai justă apreciere o vor da cetăţenii la apropiatul scrutin parlamentar, dacă acesta va fi liber şi corect, fireşte.