Linkuri accesibilitate

Bugetul moldovean pe 2019: deficit de peste 5 miliarde de lei și înmulțirea proiectelor electorale


Muncitor care repară drumurile în Chișinău

Comunistul Oleg Reidman consideră că R. Moldova nu va avea bani nici pentru anunţata mărire de salarii.

Parlamentul de la Chişinău a aprobat vineri în prima lectură legea bugetului pe 2019, mizând pe o creştere economică de 4% care ar trebui să alimenteze a creştere substanţială, de 29%, a cheltuielilor sociale într-un an electoral. Deficitul de 5,5 miliarde de lei, mai mare şi ca recordul atins în 2018, ar trebui să poată fi parţial acoperit din finanţări externe. Ar însemna deblocarea ajutorului macrofinanciar european, ceea ce în ecuaţia actuală opoziţiei parlamentare i se pare absolut nerealist.

Bugetul moldovean pe 2019: deficit de peste 5 miliarde de lei și înmulțirea proiectelor electorale
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:28 0:00
Link direct


„Noi ne-am propus ca scop să avem alegeri libere şi corecte şi să restabilim relaţia cu UE, să păstrăm cursul de integrare europeană şi de implementare a Acordului de Asociere, astfel ca după alegeri să restabilim relaţiile cu UE şi să primim anul viitor acea finanţare pe care urma s-o primim în anul curent”, a declarat astăzi în faţa deputaţilor ministrul finanţelor, Octavian Armaşu, în timp ce le prezenta un proiect de buget cu finanţări generoase a sectorului social.

Acesta ar fi al treilea buget adus de Armaşu în parlament şi proiectat pe o miză mare pe ajutoarele europene pentru acoperirea deficiturilor.

În 2017 şi 2018 nu s-a reuşit, iar comisarul UE pentru vecinătate, Johannes Hahn, ne-a explicat săptămâna trecută într-un interviu de ce. Ajutorul macrofinanciar de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova a fost suspendat până după alegerile din februarie 2019, iar alte finanţări au fost tăiate şi ele cu 40 de milioane de euro ca urmare a politicii autorităţilor de la Chişinău, ne spunea comisarul, atât în domeniul respectării statului de drept și domniei legii, cât și în legătură cu unele măsuri mai recente, precum legea amnistiei fiscale și cea a acordării cetățeniei Moldovei unor persoane din Orientul Mijlociu, în schimbul unor investiţii.

Liberal-democratul Vadim Pistrinciuc crede că resursele europene nu vor veni nici în 2019, în timp ce liberalul Lilian Carp susţine că guvernul nu va reuşi să alimenteze deficitul nici din celelalte două surse trasate - privatizări şi amenzi.

Comunistul Oleg Reidman consideră că R. Moldova nu va avea bani nici pentru anunţata mărire de salarii, ci va recurge, cel mai probabil, la disponibilizări, în timp ce socialistul Vladimir Golovatiuc, mai critic ca toţi ceilalţi luaţi la un loc, a explicat că, din cauza împrumuturilor mari de la bănci de până acum, guvernul va cheltui în 2019 pentru deservirea datoriei o sumă imensă, comparabilă cu cheltuiala pentru retribuţia muncii.

Opoziţia suspectează că plecarea guvernatorului ar fi survenit mai degrabă urmare a unor presiuni politice...

Un semnal nu tocmai bun pentru viitorul finanţelor publice a trimis şi demisia subită a guvernatorului Băncii Naţionale, Sergiu Cioclea, care în trei ani în care s-a reţinut în mandat a reprezentat bine în faţa FMI o administraţie văzută în general ca una ce nu prea se ţine de angajamente. Luând astăzi act de demisia guvernatorului, o demisie explicată de acesta prin motive personale, deputaţii puterii, în frunte cu speakerul Andrian Candu, au părut a fi întristaţi, dar şi recunoscători pentru rapiditatea cu care Sergiu Cioclea a stabilizat sectorul după furtul bancar, în timp ce opoziţia suspectează că plecarea guvernatorului ar fi survenit mai degrabă urmare a unor presiuni politice pe care un profesionist de carieră internaţională nu a dorit să le suporte.

Presa a sugerat că guvernatorul s-ar fi putut opune amnistiei de capitaluri, în timp ce alţii au spus că guvernarea i-a dat peste cap planul de a vinde unor investitori occidentali ultima din cele trei bănci cu acţionariat toxic, Moldindconbank, alegerea politică, neanunţată încă, căzând pe investiţiile turceşti. O ipoteză este, însă, şi cea că Cioclea a ales momentul pentru că anticipează „un dezastru” macrofinanciar după înmulţirea proiectelor electorale pe fundalul epuizării tuturor resurselor interne.

XS
SM
MD
LG