Cele două spitale de boli contagioase din capitală au fost comasate, în pofida opoziției angajaților

La ședința Guvernului din 27 decembrie, ministra a ținut să precizeze că se vor face investiții în spitalul „Toma Ciorbă”, acolo unde nu există o secție de terapie intensivă, o secție de pediatrie și un laborator modern. „Utilizarea eficientă a resurselor ambelor instituții ne va ajuta să atingem aceste obiective”, a spus Nemerenco.

Cât despre protestele celor două colective, care s-au împotrivit comasării spitalelor, ministra a comentat că acești angajați au fost „utilizați de anumiți actori politici, într-un sens negativ”, fără a preciza despre ce forțele politice vorbește.

„Angajații au fost presați de administrații să iasă la proteste, aducându-se informații false cu referire la teren și clădiri. Acest spital are un patrimoniu important, are o conotație istorică. Suntem dispuși să lucrăm împreună la conservarea acestor clădiri, la reparația lor”, a mai spus ministra.

Totodată, aceasta a dat asigurări că pe niciun angajat „nu îl paște niciun pericol”, invitând presa peste jumătate de an să vadă ce investiții se vor face în spital.

După aprobarea hotărârii, premierul Dorin Recean a lăudat-o atât pe Nemerenco pentru că „face ceea ce trebuie pentru cetățeni, nu pentru administratori”, cât și pe ministrul Educației, Dan Perciun, pentru fuzionarea a două universități.

• Te-ar putea interesa și: USEFS va fi absorbită de USM. Șarov: „Patrimoniul va rămâne intact și profesorii își vor păstra locurile de muncă”

În hotărârea de Guvern, Ministerul Sănătății spune că ambele spitale au nevoie de finanțare suplimentară pentru reparații, iar spitalul „Toma Ciorbă” este vechi, nu corespunde cerințelor și riscă să nu fie reacreditat. După reorganizarea sub o singură administrație, se vor face economii din salarii de aproximativ 1,5 milioane de lei anual, bani care pot fi reinvestiți în reparații și modernizare.

Proiectul fuzionării celor două instituții a fost publicat pe site-ul particip.gov.md la 5 decembrie 2023. Ministerul Sănătății nu a organizat alte dezbateri publice, iar proiectul a fost introdus pe agenda Guvernului pe ultima sută de metri.

Angajații celor două spitale au organizat două proteste, în care au cerut Guvernului și altor instituții de stat să se renunțe la această inițiativă. Ei se temeau că-și vor pierde posturile de muncă și că terenurile și clădirile din centrul Chișinăului vor fi privatizate.