Chișinăul, în fata unei noi crize politice. Care sunt scenariile?

O problemă în plus e că nici timp pentru declanșarea de anticipate nu a mai rămas. Care ar fi scenariile politice posibile?

Chișinăul, în fața unei noi crize politice. Care sunt scenariile?

Cele două formațiuni politice de pe dreapta pro-europeană, Partidul Acțiune și Solidaritate condus de Maia Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr condusă de Andrei Năstase, sunt acum în fața unei dileme: vor merge sau nu pe calea prăbușirii guvernului, de dragul slăbirii pozițiilor politice ale stângii socialiste pe care o acuză că e gata să închine R. Moldova rușilor, dar practic fără a avea vreo șansă să poată constitui un alt guvern, pro-european, care să continue lupta cu pandemia.

Deocamdată, cele două formațiuni nu sunt prea hotărâte, chiar dacă una dintre ele, Platforma DA, a anunțat că a pregătit deja textul unei moțiuni împotriva guvernului, iar lidera PAS a spus că ar putea-o sprijini, pentru a curma o situație în care R. Moldova este guvernată, în plină pandemie, de un guvern considerat de ea incapabil și iresponsabil.

Dincolo de existența fie și deocamdată a majorității actuale, ceea ce mai reține PAS și Platforma DA de la declarații și acțiuni mai ferme e totuși faptul că demiterea guvernului, dacă se va ajunge acolo, va trebui să se realizeze într-o companie nu tocmai confortabilă, adică alături de Pro Moldova lui Andrian Candu și Partidul “Șor” - formațiuni proaspăt aliate între ele, dar asociate prin membrii lor cu două cele mai mari probleme ale R. Moldova din ultimii ani - frauda bancară din 2014 și capturarea statului din perioada 2016-2019.

Dacă colaborarea la demiterea unui guvern socialist ar mai putea fi înțeleasă de alegătorii celor două formațiuni, atunci o alianță ulterioară pentru formarea viitorului guvern ar fi cel mai probabil inacceptabilă pentru majoritatea din ei.

Simțind sensibilitatea momentului, democratul Dumitru Diacov a și prevestit guvernului Chicu „viață lungă”, adică cel puțin până la prezidențialele din toamnă, iar Igor Dodon, confruntat el însuși cu cea mai mare dificultate politică de la fuga democratului Plahotniuc încoace, mai încearcă încă să lase impresia că el controlează situația. A avansat propunerea unor anticipate în aceeași zi cu prezidențialele, care să aibă lor ambele pe 1 noiembrie, deși procedural și juridic nici declanșarea de anticipate, nici comasarea lor cu prezidențialele nu prea este posibilă.

De partea cealaltă, Platforma DA lasă de înțeles că ar merita măcar să se încerce numirea unui guvern pro-european în locul guvernului Chicu, în caz că acesta ajunge să fie demis:

„Țara are nevoie de un guvern responsabil, capabil să depășească în scurt timp această situație și categoric pro-european. Dar eu recunosc că cel mai greu ar fi să desemnăm acest guvern, în condițiile componenței actuale a parlamentului. Dar dacă nu există altă ieșire, noi avansăm această soluție, fără să facem vreo coaliție”, ne-a spus unul dintre fruntașii platformei, Alexandru Slusari.

Observatorii politici, care în general găsesc irealistă speranța pro-europenilor din DA ca oponenții actuali ai socialiștilor să se poată aduna în jurul unui guvern prin care să-l substituie pe cel condus de Chicu, le sugerează forțelor proeuropene să nu meargă mai departe de distrugerea majorității parlamentare, iar analistul politic Victor Ciobanu a explicat la Europa Liberă de ce nu crede rațională demiterea, acum, a guvernului:

„Atunci când nu știi ce să faci mai departe, nu purcezi la această procedură, pentru că vei fi învinuit că ai demis un guvern în plină pandemie și nu-ți asumi responsabilitatea să formezi un nou guvern. De aceea varianta favorabilă pentru opoziție este să contribuie la reducerea acestei majorități la minoritate, respectiv, un guvern minoritar are posibilitate de manevre restrânse, iar opoziția stă cu ochii pe guvern și nu votează nimic ce e pentru campania electorală pentru Dodon, ce e populism etc... ”

Firește însă că ambele scenarii – adică fie păstrarea guvernului Chicu chiar și în lipsa unei majorități care să-l sprijine în parlament, fie demiterea lui și substituirea reală cu un altul abia după niște anticipate desfășurate după prezidențialele din toamnă – sunt ipotetice atâta timp cât majoritatea din parlament mai este viabilă. Punerea sau nu în mișcare a lor va depinde, în următoarea perioadă, de plecarea sau nu din PD a cel puțin patru deputați – atâția ar fi necesari pentru dispariția majorității din parlament.