Linkuri accesibilitate

Alexandru Tănase: Parlamentul nu poate fi dizolvat după data de 8 mai


Alexandru Tănase

Anticipând că ar putea în scurt timp avea probleme serioase cu majoritatea din parlament, prin urmare și cu menținerea guvernului, președintele Igor Dodon a vorbit vineri, în vlogul său pe Facebook, invocând o decizie a Curții Constituționale din 2015, despre posibilitatea desfășurării la toamnă, în aceeași zi cu prezidențialele, a unor alegeri parlamentare anticipate. Fostul președinte al Curții Constituționale de la Chișinău, Alexandru Tănase, care în 2015 se afla în fruntea Înaltei Instanțe, afirmă contrariul: nu este nici timp, nici voie ca aceste planuri ale președintelui să fie înfăptuite.

Interviu cu Alexandru Tănase
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:32 0:00
Link direct



Alexandru Tănase: „La modul practic, acest lucru nu este posibil. În primul rând, există o normă constituțională imperativă; plus la toate, există o hotărâre a Curții Constituționale, este vorba de hotărârea 29 din anul 2015. Este o hotărâre amplă, care a reglementat până la cele mai mici detalii toate aceste probleme legate de posibilitatea dizolvării parlamentului de către președinte în ultimele șase luni de mandat și, implicit, posibilitatea de a organiza, concomitent, alegeri parlamentare și alegeri prezidențiale. Vreau să menționez următorul detaliu: hotărârea 29 a fost dată în perioada când președintele era ales de către parlament și în acea redacție constituțională aceste două exerciții - alegerea șefului statului și alegerea parlamentului - apriori nu se puteau suprapune, deoarece erau exerciții care erau legate unul de celălalt. Acum însă lucrurile sunt diferite, ele se pot suprapune. Și în acest sens, Curtea la acel moment a dedicat spațiu aparte în acea hotărâre unde a explicat cum funcționează acest mecanism în care președintele republicii este ales prin vot universal. Astfel, chiar la paragraful 56 Curtea a menționat că interdicția privind dizolvarea parlamentului în ultimele șase luni de mandat ale președintelui este o reminiscență din perioada când președintele republicii era ales de către cetățeni.

Interdicția de a cumula alegerile parlamentare și prezidențiale este perfect valabilă...

Astfel, foarte clar Curtea face o distincție aici că această interdicție de dizolvare a parlamentului se aplica pentru logica anterioară, în redacția anterioară a Constituției. Și Curtea explică de ce. Deoarece posibilitatea președintelui de a dizolva parlamentul în ajunul alegerilor prezidențiale ar fi condus la situația în care majoritatea parlamentară apropiată președintelui să își dorească organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale în același timp pentru a putea implica președintele în campania partidului pe care l-ar fi susținut și să realizeze astfel o continuare a guvernării de către majoritatea parlamentară respectivă, în special în cazurile în care președintele se bucura de încrederea electoratului. Asta a spus Curtea Constituțională în anul 2015 și este absolut valabil și astăzi. Această interdicție de a cumula aceste două sufragii, hai să zicem așa, parlamentare și prezidențiale este perfect valabilă și ea derivă dintr-o hotărâre interpretativă a Curții Constituționale care nu poate fi depășită de nimeni. Mai mult ca atât, orice încercare de dizolvare a parlamentului, circumstanțele dizolvării parlamentului urmează să fie constatate de Curtea Constituțională. Chiar dacă să admitem că cineva ar încerca să forțeze nota și să dizolve parlamentul acum, în condițiile actuale este absolut clar că nu are nicio șansă că această decizie să fie sprijinită de Curtea Constituțională. Curtea nu are cum să ignore un text constituțional, o jurisprudență amplă anterioară care stabilește regulile exacte când poate fi dizolvat parlamentul, și anume această interdicție de șase luni de zile care se aplică în mod clar în cazul în care președintele este ales prin vot universal.”

Europa Liberă: Dar acele șase luni încep să curgă din 13 mai, dacă nu din 13 iunie. Până atunci ar mai ceva timp?

Alexandru Tănase: „Nu, nu ar fi. După toate calculele pe care am încercat să le fac eu, data limită de dizolvare a parlamentului pentru a putea cumva să declanșeze acest mecanism ca să facă alegerile la începutul lunii septembrie, data-limită era data de 8 mai, după această dată nu este posibilă dizolvarea parlamentului.”


Europa Liberă: Eu știu la ce calcule Dvs. vă referiți, dar ascultătorii noștri nu neapărat, de aceea v-aș ruga pe Dvs. să le punctați.

Alexandru Tănase: „Vă explic. Articolul 85 din Constituție prevede doar două situații când poate fi dizolvat parlamentul – imposibilitatea formării guvernului sau blocarea procedurii de anunțare a alegerilor. Așa-i? Același articol 85, doar că alin. 4 din Constituție stabilește că parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele șase luni ale mandatului președintelui Republicii Moldova, nici în perioada stării de urgență și nici a stării de război. Deocamdată, suntem chiar în stare de urgență. Și acesta ar fi un subiect de discutat, dar în alt context. Mai apoi ne trimite Constituția la articolul 80 care prevede în alin. 1: mandatul președintelui Republicii Moldova durează patru ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Dl Dodon a depus jurământul la 23 decembrie 2016, ceea ce înseamnă că termenul de șase luni înainte de expirarea a patru ani a acelui mandat, după care dizolvarea parlamentului devine imposibilă, este pe 23 iunie 2020. Pentru a putea declanșa mecanismul de dizolvare, parlamentul trebuie să fie incapabil să formeze un guvern în termen de patru-cinci zile de la prima solicitare. Având în vedere faptul că data-limită a posibilității de dizolvare a parlamentului este 23 iunie 2020, pentru a se putea încadra în acest termen ar urma ca guvernul să demisioneze până în data de 8 mai, astfel încât până în 23 iunie să expire termenul de 45 de zile pe care parlamentul îl are la dispoziție pentru formarea noului guvern. Doar dacă până la 8 mai guvernul ar fi demisionat, iar în termen de 45 de zile nu ar fi fost posibilă învestirea unui nou guvern, teoretic ar fi fost posibilă dizolvarea parlamentului. În cazul în care acest lucru nu s-a produs, înseamnă că dizolvarea nu poate avea loc.

Hotărârea Curții Constituționale din 2015 explică de ce nu este posibilă organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale în același timp...

Toate circumstanțele care stau la bază și care justifică dizolvarea parlamentului urmează să le constate Curtea Constituțională și în cazul în care Curtea Constituțională ar constata că nu s-au consumat toate posibilitățile, că termenii nu sunt respectați, indiferent de decretele care ar putea fi semnate de dizolvare a parlamentului sau de hotărârile parlamentului legate de acest subiect, Curtea le poate invalida fără nicio problemă, deoarece până la urmă nu este la discreția șefului statului și a parlamentului să dizolve parlamentul și să organizeze alegeri anticipate. Există Curtea Constituțională care are ultimul cuvânt de spus în această dispută. Este o materie destul de complicată, vreau să vă zic, nu știu ce se va înțelege din ceea ce v-am povestit eu, dar ca și o concluzie generală: trebuie să ne întoarcem înapoi la hotărârea Curții Constituționale din 2015, care explică rațiunea de ce nu este posibilă organizarea alegerilor parlamentare și prezidențiale în același timp. Și anume, pentru a nu manipula sistemul și mecanismele constituționale, astfel încât președintele să reușească să influențeze votul pentru listele electorale. Haideți să ne imaginăm la modul practic cum se poate întâmpla lucrul acesta. Având o persoană cunoscută în funcția de președinte, cumulând, teoretic, alegerile prezidențiale și parlamentare, nu contează cine va mai fi pe acea listă, nu mai are nicio importanță care va fi mesajul electoral, nimeni nu-l va mai auzi, toată lumea se va focusa pe persoana președintelui și ne putem pomeni cu o replicare a rezultatului președintelui pentru un grup de parlamentari care în realitate nu are niciun sprijin, care nu are nicio viziune politică și nu are niciun fel de valoare, ne putem pomeni cu oameni absolut întâmplători în parlament care au ajuns acolo doar datorită faptului că au reușit să se înscrie în lista electorală a partidului care este satelitul președintelui sau președintele este satelitul partidului, de-acum nici nu mai știu cum să le spun...”

Europa Liberă: E limpede, dle Tănase. Acum, să ne uităm un pic la viața reală. Dacă politicienii nu vor ține cont de aceste lucruri și vor declanșa, nu știu, să ne imaginăm că în câteva zile rămânem fără majoritate parlamentară, ceilalți se aliniază, demit guvernul și ajungem într-o situație de asta. Dvs. cum vă imaginați să s-ar putea mișca mai departe?

Alexandru Tănase: „Nu se întâmplă nimic grav dacă va fi demis guvernul. În general, în sistemul nostru constituțional nu există nicio situație când poate apărea un vid de putere. În cazul în care guvernul va fi demis, el își va exercita funcțiile până după alegerile prezidențiale, mai apoi președintele poate semna decretul de dizolvare și de organizare a alegerilor parlamentare anticipate. Sigur, mandatul unui guvern în exercițiu este diferit, dar cred eu că toate aceste scenarii sunt destul de fantasmagorice și nu prea au sprijin în realitate, deoarece puțin probabil că cineva va risca să arunce țara în alegeri anticipate. Trebuie să înțelegem că, de fapt, criza pandemică a dat peste cap agendele tuturor și toate manipulările tradiționale care se fac și s-au făcut în ultimii 30 de ani la noi cu alegerile funcționau într-un fel. Acum, realmente suntem într-o situație dificilă economică și țara trebuie administrată. În același timp, nimeni nu îl împiedică pe președintele Dodon să îl demită pe premierul Chicu, care se pare că nu este nici pe departe cea mai populară figură și să formeze un nou guvern și poate fi o nouă majoritate parlamentară, cum a fost în vara anului trecut și să vină cu alt candidat pentru funcția de prim-ministru, care să asigure derularea în condiții de echidistanță și democrație a alegerilor prezidențiale. Multe scenarii sunt posibile, dar la modul practic nu cred că putem discuta despre o eventuală dizolvare de parlament acum și, cu atât mai mult, nu este posibilă cumularea acestor două exerciții electorale.”


Europa Liberă: Din ceea ce s-a văzut, într-adevăr, două formațiuni – PPDA și PAS – nu par prea hotărâte să pornească cu buzduganul deasupra capului, dar „Pro-Moldova”, de exemplu, a pornit un demers care parcă duce într-acolo, spre demiterea guvernului...

Alexandru Tănase: „Pot să pornească orice demers, dar ca să demiți un guvern îți trebuie voturi, demersurile nu sunt suficiente. Orice partid politic care vrea să facă opoziție, să fie mai vizibil sigur că atacă guvernul. În sensul acesta, dacă mâine „Pro-Moldova” va ataca președintele raionului Cantemir, n-o să-i observe nimeni; când atacă guvernul este ridicată linia de confruntare la un nivel mai înalt și altfel se poziționează, dar iarăși lucrurile astea nu depind de retorica competiției politice, depind de voturile din parlament. După câte reușesc eu să înțeleg structura actualei majorități în parlament, nu știu dacă o reconfigurare ar putea avea loc.”

Europa Liberă: Nu pot să nu vă întreb, dl Tănase, pentru că vorbim cu Dvs. după o decizie foarte importantă a Curții Constituționale, toată lumea a stat cu ochii pe Curtea Constituțională mai mult de o săptămână înainte de decizia Curții pe creditul rus. Mulți au salutat decizia Curții, alții au zis că e vorba totuși de politică, alții au zis că da, dar ce facem totuși cu nevoile care trebuie finanțate. Pentru Dvs. personal, această decizie a Curții ce a însemnat?

Alexandru Tănase: „Mai întâi de toate, nu cred că cineva poate judeca la modul serios această hotărâre a Curții atâta timp cât nu am văzut raționamentele. Eu nu știu deocamdată care au fost argumentele Curții pentru invalidarea integrală a acestui acord și a hotărârilor de guvern, dar chiar și a modului de ratificare. Trebuie să vedem exact care au fost argumentele Curții și doar atunci vom putea discuta la modul serios cât de întemeiată este ea și cât de pertinentă. Ceea ce putem spune acum, este că totuși sistemul funcționează, orice hotărâre a Curții Constituționale prin care se invalidează un act al majorității parlamentare este un element al unui sistem democratic, înseamnă că sistemul funcționează. Da, a fost regretabil și foarte alarmant ceea ce s-a întâmplat cu persecutarea judecătorilor și sper foarte mult că puterea va renunța la intențiile sale de a se răzbuna pe dânșii. Trebuie să înțelegem că orice hotărâre este în favoarea democrației, și această hotărâre este în favoarea democrației, nu mai contează până la urmă dacă ești de acord cu ea sau nu. Dacă va spune Curtea că asta este regula, ea este obligatorie pentru toți - și pentru președinte, și pentru opoziție, și pentru noi toți ca și cetățeni.”

Sper foarte mult că puterea va renunța la intențiile de a se răzbuna pe judecătorii Curții Constituționale...

Europa Liberă: Vă puteți imagina ce pas ar putea face Igor Dodon și guvernarea pentru a pedepsi Curtea?

Alexandru Tănase: „Sigur că ei pot... Am auzit foarte multe discuții despre încercările de a revoca judecătorii Curții Constituționale de către parlament și guvern. Eu, sincer să fiu, vreau să cred că nu se va ajunge la așa ceva, vreau să cred că președintele Dodon va manifesta puțin mai multă înțelepciune, va reieși din febra asta a confruntării care a fost în jurul acordului și va încerca să acționeze ca un actor independent, care își ghidează acțiunile după normele constituționale, și nu de propriile încercări de răzbunare. În cazul în care parlamentul sau guvernul va încerca să revoce judecătorii, eu cred că s-ar putea ca actuala putere să se confrunte cu o reacție socială neașteptată pentru ei. S-au prăbușit regimuri și mai complicate, și mai dure atunci când au încercat să manipuleze lucrurile într-o manieră inadmisibilă. Să ne amintim vara anului trecut, când Curtea Constituțională a luat acele decizii legate de calculul termenelor într-o manieră absolut neclară și care au fost consecințele – de fapt, s-a prăbușit absolut totul. Eu cred că este o lecție pe care trebuie s-o învețe toată lumea.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG