Cine are de câștigat de pe urma unei legislații ce nu reglementează clar publicitatea politică?

Cine are de câștigat de pe urma unei legislații ce nu reglementează clar publicitatea politică?

PCRM insistă că Partidul Democrat, cel al Socialiștilor și formațiunea primarului de Orhei, Ilan Șor, ar fi intrat în campanie electorală înainte de vreme, încălcând astfel legislația. Celor trei formațiuni li se reproșează, întâi de toate, că și-ar fi anunțat candidații pentru anumite circumscripții fără ca aceștia să se fi înscris oficial în cursa electorală. Într-o scrisoare deschisă adresată Comisiei Electorale Centrale semnată de fostul președinte Vladimir Voronin se cere verificarea acestor acțiuni și tragerea la răspundere a partidelor amintite.

Startul campaniei semioficiale de prezentare a candidaților pentru scrutinul legislativ l-a dat Partidul Socialiștilor.

Dar și democrații au excelat cu diverse acțiuni publice în care s-au afișat activiști de prima linie ai formațiunii. Cel mai vizibil a fost liderul Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc.

Vizitele sale în raionul de baștină, Nisporeni, au devenit mai frecvente, iar fundația pe care o patronează și-a dinamizat activitatea.

Nu cedează nici primarul de Orhei, Ilan Șor. El a lansat pe față la o conferință de presă campania de informare despre programul economic al formațiunii sale.

În opinia PCRM aceste acțiuni s-ar preta la capitolul „agitație electorală” care, potrivit legii, poate fi organizată cu 30 de zile înainte de data alegerilor, adică din 24 ianuarie.

Directorul de programe din cadrul Asociației Promo-Lex, Pavel Postică, a monitorizat ultimele campanii electorale și constată că atâta timp cât partidele politice nu lansează mesaje care să conțină îndemn la vot, nu pot fi acuzate că au încălcat legea. Mai degrabă acțiunile lor se încadrează în formatul publicității politice:

„Partidele politice au dreptul să facă publicitate politică, doar că toate cheltuielile pentru această publicitate politică trebuie să fie reflectate în rapoartele lor financiare. În perioada inter-electorală, cheltuielile partidelor politice se raportează de două ori pe an. Ceea ce se întâmplă acum, din perspectiva financiară, noi vom vedea doar în rapoartele financiare care vor fi depuse la 31 martie, adică deja după ce se va încheia însăși campania electorală. Da, într-adevăr, ele sunt activități, cum le numim noi, cu conotație electorală, dar partea proastă este că nu avem o reglementare foarte clară, care să specifice în ce moment se pot face publice despre desemnarea candidaților în campanii.”

În prezent publicitatea politică nu se desfășoară în baza unor reguli foarte clare, domeniul fiind lăsat oarecum pe seama Comisiei Electorale Centrale care, însă este responsabilă de acest fel de publicitate doar în perioada campaniei electorale.

Dincolo de aspectul legal al acestei situații, analistul politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță, observă o intensificare a acțiunilor de promovare a partidelor. Să afirmi că acestea nu au scop electoral ar fi o ipocrizie:

„Chiar uitându-ne la mesajul pro-Moldova al Partidului Democrat, partidului de guvernare, vedem că e un mesaj pur electoral, despre care putem spune că trage linia intrării formațiunii în perioada electorală. Socialiștii nu fac altceva decât din timp să-și pregătească anumiți candidați pentru exercițiul electoral care va avea loc la începutul anului viitor. Aceeași schimbare a sistemului electoral poate fi încadrată în această pregătire a lor de a schimba regulile jocului pentru a se menține la putere sau pentru a cuceri puterea.”

Cine are de câștigat de pe urma unei legislații ce nu reglementează clar publicitatea politică? Partidele aflate la putere, care au acces la resurse administrative și controlează instituții media, constată experții cu care am stat de vorbă. Și asta pentru că acțiunile cu tentă electorală pe care le organizează sunt prezentate cu mult elan la știri, în timp ce alți potențiali concurenți se învrednicesc doar de critici și apropouri caustice.