Cine răspunde de integritatea competitorilor electorali?

Comisia Electorală Centrală de la Chișinău, care este în plin proces de înregistrare a partidelor și blocurilor ce vor participa la scrutinul anticipat moldovean din 11 iulie, nu a refuzat până acum înregistrarea niciunui competitor, chiar dacă despre unii dintre ei se știe că au probleme cu justiția sau cel puțin cu potrivirea averilor declarate cu cele deținute în realitate. Dar, de ce înregistrează Comisia candidați cercetați de procuratură sau de agenția de integritate?

Cine răspunde de integritatea competitorilor electorali?

Un deputat căruia agenția de integritate îi descoperise nu demult posibile proprietăți și un cont bancar nedeclarate; alți doi deputați cu imunitatea ridicată de parlamentul tocmai dizolvat pentru a fi cercetați în concesionarea aeroportului și furtul bancar, un condamnat pentru furtul bancar, dar doar în primă instanță; un fost șef de poliție cercetat de procuratura pentru “depășirea atribuțiilor de serviciu” în tocmai patru dosare. Și un fost sau actual figurant – nu se știe – în dosare din Rusia.

Sunt doar câteva apariții din listele de candidați ce ar putea părea problematice, mai ales pentru un scrutin ca cel de acum declanșat în mare parte grație acuzațiilor de corupție, dar care au fost totuși înregistrate de comisie, prin urmare au primit “undă verde” pentru a participa la scrutin. Șeful comisiei, Dorin Cimil, ne-a explicat și de ce această înregistrare: „Dacă are condamnare în vigoare, săvârșită cu intenție, îl excludem din listă, ceea ce nu am făcut până acum pentru că nu am avut asemenea cazuri. Dar dacă este doar cercetat de procuratură, de alt organ de stat, chiar dacă în privința lui deja a fost pronunțată o sentință, dar ea nu este intrată în vigoare, asta nu-l face încă incompatibil cu intrarea pe listă.”

Dorin Cimil, președintele CEC

Dorin Cimil confirmă un lucru bine-cunoscut: nu pot fi lăsați să participe la alegeri doar cei cu o condamnare definitivă și valabilă în momentul cursei, nu și cu un dosar nefinalizat - fie pentru o pretinsă infracțiune, fie pentru averi nedeclarate, doar constatate de Agenția de Integritate, dar contestate în justiție. Dacă ar face altfel, CEC ar încălca prezumția de nevinovăție, un drept fundamental în orice democrație.

Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice - instituție care publică pe site-ul anticorupie.md al organizației profiluri de candidați, ceea ce se întâmplă într-o campanie mai amplă de promovare a integrității politice numită „Parlamentul curat” - ne-a explicat de ce aceste profiluri includ și dosare în desfășurare, nu doar încheiate cu condamnări, înainte ca să înceapă vreun scrutin moldovean: „Noi în monitorizările pe care le facem spunem toate detaliile așa cum sunt – dacă a fost cercetat, dacă dosarul a fost clasat – și este dreptul cetățenilor să decidă dacă această persoană merită să fie trimisă în parlament sau nu. Deseori ne ciocnim cu critici pentru faptul că menționăm că persoana a fost cercetată într-un dosar, dar dosarul a fost clasat, sau persoana a fost achitată. Și ni se spune – chiar dacă am fost vizați în cercetări, nu am fost condamnați și nu ar trebui să menționați aceste detalii. Dar noi le menționăm. Pentru că justiția este așa cum este, ea ia decizii așa cum le ia și atunci totul rămâne la latitudinea alegătorului.”

Directoarea Centrului de investigații jurnalistice consideră așadar că, cât timp instituțiile moldovene nu ar face față luptei pentru integritatea candidaților, este nevoie de astfel de campanii și ea va continua și pe perioada actualului scrutin.

O altă publicație de investigație de la Chișinău, Ziarul de gardă, a anunțat zilele trecute că renunță la toate profiturile din publicitatea electorală, doar ca să atragă atenția la ceea ce consideră a fi riscul unei reveniri sigure a “penalilor” în parlament, dar și “nedorință” instituțiilor moldovene de a opri această pretinsă revenire.

Anunțul survine după ce ziarul a spus că nu va lua publicitate de la candidați compromiși, dar nici dovezi de “compromitere” nu a reușit să obțină de la instituții, ceea ce a și determinat în ultimă instanță gestul de protest al ziarului.