Cine și ce coaliție pregătește în Parlament?

Cât timp R. Moldova se pregătește de confruntarea decisivă a alegerilor prezidențiale – peste o duminică, pe 15 noiembrie, cu cei doi finaliști ai turului I, simpatizantul Kremlinului Igor Dodon și pro-europeana Maia Sandu - în Parlamentul de la Chișinău pare să se pregătească o nouă majoritate parlamentară. Aceste lucru, până acum doar intuit de observatori, a devenit mai clar acum, odată cu alipirea la grupul Șor a cinci deputați plecați din grupul Pro Moldova al fostului speaker și fin de cununie al democratului Vlad Plahotniuc, Adrian Candu.

Cine și ce coaliție pregătește în Parlament?

Cu cei cinci foști colegi ai lui Candu, fracțiunea partidului “Șor” din parlamentul de la Chișinău ajunge să numere 14 parlamentari – exact câți ar fi suficienți pentru cel mai numeros grup parlamentar, socialiștii cu 37 de deputați loiali președintelui Igor Dodon, ca să creeze o nouă coaliție majoritară fără puținii democrați rămași în jurul lui Pavel Filip.

În ciuda acestei evidențe matematice, Igor Dodon, președintele care tocmai a suferit o înfrângere simbolică în fața candidatei pro-europene Maia Sandu în turul întâi de duminica trecută, iar acum se pregătește de competiția finală din prezidențialele moldovene, neagă cu fermitate o astfel de formulă de viitoare aliere în legislativ.

Participând, de pildă, miercuri seara la emisiunea Politica de la Tv8, Igor Dodon a răspuns unei întrebări la această temă formulată de moderatoarea Natalia Morari cu cât se poate de multă încredere: „În acest parlament, Partidul Socialiștilor din R. Moldova poate să facă coaliții doar cu Partidul Democrat, Partidul Acțiune și Solidaritate și Platforma DA. Punct. Asta ca să fie clar pentru toată lumea: alte variante de coaliții noi nu examinăm. Dar, nici să-i ocoliți pe socialiști nu veți reuși.”

Tot miercuri, într-un live pe FaceBook, Andrian Candu, liderul formațiunii Pro Moldova tocmai rămasă fără cei cinci deputați, în loc de condamnare, le sugera acestor foști colegi de-ai săi o linie de comportament în legislativ după alegerile prezidențiale:

„Să facă o majoritate pro-occidentală, împreună cu platforma DA, PAS, Pro Moldova, partidul “Șor” – de ce nu? – și toți împreună să lucreze în favoarea cetățenilor și, evident, împotriva lui Igor Dodon.”

Într-o primă reacție la plecarea celor cinci, inclusiv a lui Sergiu Sârbu cu care își fondase în urmă cu câteva luni partidul, Candu nu se abținuse totuși să vorbească în termeni negativi despre gestul acestora, numindu-l o încercare de reconstrucție în parlament a unei coaliții loiale “inamicului” său de prim rang - Igor Dodon.

Ceea ce deduc din aceste mișcări de trupe și declarații analiștii politici de la Chișinău este că legislativul este pregătit cu pași grăbiți de realitatea postelectorală, oricare ar putea fi această realitate.

Iată, de exemplu, un punct de vedere al analistului politic Victor Ciobanu: „Este o eventuală majoritate, cel puțin numeric, și probabil un fel de răspuns nervos a dlui Igor Dodon la rezultatul primului tur, care să însemne că el poate construi majorități în orice direcție, chiar și cu “ Pentru Moldova”, deși în public spune că va face coaliție doar cu PD, PAS și Platforma DA. Și-a rfezervat o marjă de manevră care îi va permite, indiferent de rezultatul prezidențialelor, să joace la două capete.”

Și viziunea directorului Comunității Watchdog Moldova, Valeriu Pașa: „Acesta e jocul lui Plahotniuc – deci, își mută piesele pe tabla de șah cum vrea el și schimbă matematica construcției parlamentare, În esență, parcă nu se schimbă nimic, dar formal se schimbă, astfel încât să nu poată face nimeni coaliție fără el. Se pregătește să vadă ce va fi după alegeri, când va trebui de creat o coaliție permanentă, temporară, cum va fi ea, cert e că va încerca s-o facă pentru că lui Plahotniuc îi arde cel mai mult de o singură chestie – ca nu cumva să fie alegeri anticipate.”

Dificultatea pentru Maia Sandu, în caz de victorie în scrutinul prezidențial, e aceea că va trebui să facă față unei coaliții ostile ei și formațiunii sale în parlament, în condițiile în care grupurile parlamentare pro-europene nu au suficientă putere ca să creeze ele o majoritate parlamentară nouă. Soluția alegerilor parlamentare anticipate ar sta în picioare, mai spun analiștii, dar constrângerea e că și ca să ajungi la ea, tot ai nevoie de o majoritate de 51 de deputați care să-și dorească anticipate, ceea ce deocamdată nu este sigur că se poate întâmpla.