Cu o săptămână înainte de alegerile prezidențiale moldovene, Barometrul Opiniei Publice, sondajul bianual ce apare în ultimii 22 de ani grație unui program al Institutului de Politici Publice de la Chișinău, îi identifică pe cei doi favoriți ai cursei, dar și pe următorii doi clasați. Analizăm azi în emisiune datele ultimului BOP, dat publicității vineri, 23 octombrie, împreună cu analistul Victor Ciobanu, membru al juriului ce avizează rezultatele acestui sondaj.
Europa Liberă: De ce sunt /ar fi sondajele BOP altfel? Va-ti uita la el, ca observator extern al vieții politice din R. Moldova?
Victor Ciobanu: „M-aș uita cu siguranță, pentru că este unicul sondaj de referință care se efectuează în Republica Moldova din anul 1998, cu finanțatori foarte transparenți, cu o periodicitate care este clară – de două ori pe an. Deci, în primăvară și în toamnă se face acest sondaj, spre deosebire de celelalte, care apar în anumite circumstanțe. Mai ales în campania electorală, majoritatea sunt comandate de partide și bănuiesc că ceea ce se publică pe exterior diferă mult de ceea ce se prezintă pe interior.”
Europa Liberă: Cei care prezintă aceste sondaje nu mai țin deloc la numele lor? Uitați-vă, situația de vineri, de exemplu: a anunțat Institutul de Politici Publice (IPP) prezentarea acestui sondaj, cu o zi mai devreme, pentru o oră anumită, ne trezim a doua zi dimineață cu anunțul altei companii că va prezenta un sondaj cu o oră mai devreme. Am avut impresia că IPP-ul a fost nevoit să decaleze cu o oră prezentarea sondajului său. Adică, ce-i asta?
Victor Ciobanu: „Este o tradiție deja. Atunci când apare sondajul IPP-ului, Asociația zisă a Sociologilor și Demografilor și-a făcut tradiție să iasă exact cu o oră-două înainte de apariția sondajului IPP-ului, ceea ce este un lucru discutabil, după mine, dar face parte din tehnologiile electorale, pentru a crea un fundal emoțional, în care s-ar face referință mai întâi la un sondaj, pe urmă la altul, așa ca lumea să nu înțeleagă în general ce se petrece în această lume a cifrelor și a sondajelor. IPP-ul de câteva ori a pus această întrebare, dar să nu ne facem iluzii: doar 2 la sută din populație se informează din sondaje.”
Europa Liberă: Dacă v-ați adresa totuși acestor 2% din cetățeni care atrag atenția la sondaje și altor oameni care eventual ne ascultă acum, ce le-ați spune în cuvinte simple despre imaginea pe care o desenează sondajul prezentat vineri, cu o săptămână înainte de scrutinul din 1 noiembrie?
Președintele a căzut tocmai pe poziția a șasea, având 28 la sută de încredere și 69% de neîncredere. După părerea mea, acesta este un semnal destul de alarmant pentru președintele Dodon.
Victor Ciobanu: „În primul rând, este o întrebare tradițională care se numește „încrederea în instituții”, care ani la rând demonstrează că la noi pe primul loc se situează Biserica, apoi primăria, mass-media, armata, poliția ș.a.m.d. Ultimii vreo 2-3 ani, poziția a doua, a treia o deținea destul de sigur președintele. Iată că în acest sondaj președintele a căzut tocmai pe poziția a șasea, având 28 la sută de încredere și 69% de neîncredere. După părerea mea, acesta este un semnal destul de alarmant pentru președintele Dodon, având în vedere percepția populației privind prestația sa în această funcție. Acest rezultat corelează într-o oarecare măsură cu răspunsul la o altă întrebare, care sună în felul următor: „În ce măsură vă reprezintă președintele, Parlamentul?”. Iată la aceste două întrebări, „Președintele nu ne reprezintă” au răspuns 73 la sută din populație, deci am văzut acolo era -70 și aici -73 ratingul negativ al președintelui. Parlamentul are un anti-rating și mai catastrofal: -81 din populație consideră că acest parlament nu-i mai reprezintă. Și atunci, dacă luăm aceste două răspunsuri, ajungem la concluzia că scrutinul prezidențial, indiferent de rezultatul lui, nu va rezolva problema în sine și avem nevoie de un parlament nou, pentru că acesta deja s-a compromis definitiv, vedem că în ratingul instituțiilor chiar pe ultimul loc s-au clasat partidele și parlamentul.
Referitor la protagoniștii acestei curse prezidențiale, cifrele sunt următoarele: pe locul întâi cu un rating de 23% din totalul eșantionului sau din cei deciși deja cu 37% se clasează Igor Dodon (o să mergem doar pe deciși în continuare), Maia Sandu pierde 5-6% și are 31%. Deloc surprinzător pentru mine, poate și pentru alții, Renato Usatîi e pe locul trei, cu un rezultat remarcabil de 17 la sută, iar locul patru îl ocupă candidata Partidului „Șor”, Violeta Ivanov, cu 8%. Aceștia sunt liderii clasamentului în cursa prezidențială, ceilalți demonstrând rezultate foarte modeste. Am văzut și reacții negative la acest sondaj, am fost blamați ca de obicei, dar asta se repetă în Republica Moldova permanent.”
Europa Liberă: Să ne plasăm acum de partea nescepticilor și haideți să ne întrebăm: ce arată asta pentru deznodământul acestei curse, dacă admitem că pe locul trei și patru vor ieși acești doi candidați?
Igor Dodon și Maia Sandu cu siguranță ajung în turul doi.
Victor Ciobanu: „În primul rând, este absolut evident că ceilalți contracandidați nu mai pot surclasa acest handicap față de liderii cursei. Deci, Igor Dodon și Maia Sandu cu siguranță ajung în turul doi, ceilalți doi demonstrează că au rezultate foarte bune pentru ce ar putea urma după scrutinul prezidențial. Dacă le corelăm cu rezultatele partidelor, vedem că partidul lui Usatîi și partidul lui Șor iau împreună circa o pătrime din viitorul parlament, ceea ce înseamnă că ei devin, nu că aș face legătură între aceste două partide, dar ele împreună sunt deja o piesă care nu poate fi neglijată în viitoarele formule de guvernare.”
Europa Liberă: Dar pentru scrutin, pentru deznodământul turului doi?
Partidul lui Usatîi și partidul lui Șor iau împreună circa o pătrime din viitorul parlament.
Victor Ciobanu: „Pentru scrutin important este cum se vor repartiza aceste voturi, repet, care constituie o pătrime, cum se vor repartiza în turul doi – vor merge spre Sandu sau vor merge spre Dodon. Aici aș face referință la o întrebare care a fost inclusă în barometru, și anume: „Dacă nu ar participa candidatul Dvs., alt candidat pentru care ați vota?”, și aici lider detașat este Renato Usatîi cu 9%, urmat de Andrei Năstase cu 8%, dar Năstase nu trece în turul doi și asta nu-l ajută în niciun fel, și pe locul trei e Maia Sandu. Problema lui Dodon, după mine, constă în faptul că pentru el ar vota doar încă 2,9 la sută în acea opțiune a doua. Deci, votanții celorlalți în foarte mică măsură vor migra spre Dodon, ceea ce înseamnă că lui Dodon îi va fi foarte greu să mai crească rezultatul pe care îl va obține în primul tur. Desigur va avea loc repartizarea între cei prezenți și doar între doi candidați, rezultatul lui va crește, dar nu este cert că el poate să-și majoreze propriul electorat.
Mai sunt circa 36 la sută care fie au spus că vor vota împotriva ambilor, adică nici pentru unul, nici pentru altul, fie că nu vor vota deloc.
Și a mai fost o întrebare care se referea la turul doi de scrutin: „Care va fi rezultatul în cazul în care Dodon și Sandu vor ajunge în turul doi?” și Dodon câștigă în barometru cu 0,8 la sută – 32,2 față de 31,4. Deci putem afirma că ei sunt, de fapt, la un rezultat egal, pentru că 0,8 e chiar mai mic decât marja de eroare. Și aș remarca din acest rezultat că mai sunt circa 36 la sută care fie au spus că vor vota împotriva ambilor, adică nici pentru unul, nici pentru altul, fie că nu vor vota deloc.
Aici avem cam o treime din electorat care va trebui convins de ambii contracandidați să le dea votul, dacă vor să câștige acest scrutin. Deocamdată sunt la un rezultat aproximativ egal.”
Europa Liberă: Putem presupune de pe acum cum se vor comporta acei de pe locul trei și patru? Cui vor da voturile și cât de ascultători vor fi alegătorii lor în consecință?
Victor Ciobanu: „Există și tehnicile astea electorale când în turul doi mai mulți foști participanți iese cu o chemare către votanții lor să voteze cutare sau cutare candidat, ceea ce nu înseamnă în mod automat că electoratul lor îi va asculta și va face întocmai cum le sugerează liderul pentru care au votat în primul tur. Aici trebuie să fim foarte conștienți de acest fapt, chiar dacă cineva zice: „Haideți să-l votăm pe cutare”, asta nu înseamnă că cei care au susținut un candidat sută la sută vor trece la celălalt. Acum din locul trei și patru așa, din profil și cum s-ar zice prima derivată, aș spune că votanții lui Șor, conform profilului, mai degrabă sau în proporție mult mai mare vor migra către Dodon, cei ai lui Usatîi, ca prima opțiune, totuși vor merge spre Maia Sandu, poate o parte mult mai mică vor merge spre Dodon, având în vedere că sunt și foarte mulți rusolingvi în portofoliul lui Usatîi.
Și atunci când vine opțiunea a doua, ei votează oarecum solidar, indiferent de ce le spune liderul. Și iată de aceste proporții, în ce proporție Usatîi pentru că e mai mare va reuși să-i direcționeze spre Maia Sandu sau spre Dodon, Șor, am zis că este mult mai mic, dar preponderent va merge spre Dodon și de această repartiție va depinde și rezultatul turului doi. Dar ce-i mai important, avem încă marja asta de cei indeciși care reprezintă circa o treime și cu ei ar trebui să lucreze în această săptămână toți candidații ca să-i convingă să iasă la vot, pentru că este pandemie și mulți probabil vor ezita să se prezinte. Barometrul arată că oamenii totuși răspund că se vor prezenta la vot, dar ce se va întâmpla în realitate urmează să vedem în ziua alegerilor.”
Europa Liberă: Să ne uităm un pic pe ce s-a întâmplat în aceste ultime săptămâni. În „Pro Moldova” s-au întâmplat niște plecări de deputați care au anunțat că vor fi de acum înainte independenți, iar înainte de asta dl Dodon spunea într-un interviu chiar postului nostru de radio, dacă nu greșesc, este pentru prima dată când a sonorizat această idee, spunea ceva ce părea că a cam renunțat la ideea unui scrutin anticipat imediat după alegerile prezidențiale. Dacă ne uităm la toate aceste lucruri, care din ele vi se pare că au legătură cu ceea ce arată sondajul? Și cum ar trebui să fie citite de oamenii simpli care urmăresc această campanie electorală?
Victor Ciobanu: „Ceea ce arată sondajul este exact ceea ce am spus eu anterior că rezultatul lui Dodon nu este cel care a fost mediatizat săptămâna trecută, că el ar fi câștigat din primul tur. Acesta-i un lucru absolut cert și acest rezultat îl pune pe Dodon pe gânduri foarte serios că rezultatul scrutinului ar putea fi și în favoarea lui, dar ar putea și pierde. Asta este foarte important. Din acest considerent, Dodon își pregătește diferite scenarii, inclusiv cel la care v-ați referit și noi într-o discuție anterioară am anticipat într-un fel că Dodon va renunța la această retorică de dizolvare imediată a parlamentului, pentru că i-ar conveni mai mult să păstreze o majoritate încropită la guvernare care i-ar asigura controlul parlamentului, întrucât cine controlează parlamentul, implicit controlează și președintele. Și acum ajungem într-o situație când această majoritate se construiește, am văzut deja aceste migrații din „Pro Moldova” care vor constitui, în opinia mea, o fracțiune de independenți, la care probabil vor mai adera câțiva deputați din Partidul „Șor”, în funcție de calculele pentru a asigura această majoritate.
Cred că Dodon nu este interesat în aceste anticipate în ambele variante – dacă el câștigă, atunci își încropește această majoritate și stă la guvernare încă doi ani și jumătate cât este mandatul acestui parlament, majoritatea la care m-am referit din bucățele, fragmente din „Pro Moldova”, din partidul lui Șor, din PD, care îi asigură această situație.
Și dacă pierde, cu atât mai mult este interesat să păstreze o majoritate, pentru că altfel Dodon ar rămâne șomer. Și în aceste condiții îi trebuie măcar o majoritate parlamentară în care el să joace un rol semnificativ cu fracțiunea lui de 37 de socialiști, plus doi pe care îi mai are. Ceilalți independenți probabil că nu vor fi afiliați direct lui Dodon, ei vor asigura această majoritate confortabilă, dar vor constitui și un element de control al lui Dodon, chiar dacă el devine președinte. Și atunci, această adunătură din deputați migranți va fi, de fapt, o pârghie foarte importantă, probabil controlată totuși de Plahotniuc, până la urmă, care va condiționa orice fel de inițiative sau mișcări ale socialiștilor și ale lui Dodon.”
Europa Liberă: Deci, în concluzie am putea spune că ceea ce se întâmplă pe scena politică cu aceste plecări ale deputaților din „Pro Moldova”, dl Dodon se pregătește pentru un scenariu și în cazul în care câștigă, și în cazul în care pierde?
Victor Ciobanu: „Da, și într-un caz, și în celălalt, dar cu siguranță va renunța la alegeri anticipate și va merge pe varianta încropirii unei noi majorități.”
