Linkuri accesibilitate

Vladimir Socor: Susținându-l pe Dodon, Rusia dorește să mențină R. Moldova într-o mlaștină stagnantă


Vladimir Socor

Pe 1 noiembrie, peste 3 milioane de alegători din R Moldova sunt așteptați la urnele de vot pentru a-și alege următorul șef de stat.

Analistul occidental Vladimir Socor a explicat pentru Europa Liberă mizele acestor alegeri, implicarea Rusiei și șansele concutenților înscriși în cursa prezidențială.

Europa Liberă: Vă cer o tălmăcire a declarațiilor care vin din partea Moscovei, mai întâi cele pe care le-au făcut Serghei Narîșkin și Serghei Lavrov, care acuzau Occidentul că ar încerca să se implice în alegerile prezidențiale din Republica Moldova. Cum ar trebui înțelese aceste declarații venite de la Moscova?

Vladimir Socor: „Declarațiile trebuie luate pe rând, întâi declarația lui Lavrov. Lavrov a acordat un interviu de lungime neobișnuită în care s-a referit la foarte multe subiecte, iar ceea ce a spus despre Republica Moldova se găsește împrăștiat în decursul acestui foarte lung interviu. Principala observație a lui Lavrov este că, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, va fi necesară o negociere între Partidul Socialiștilor și alte partide. Avea în vedere, desigur, partidele Blocului ACUM, în perioada de după alegeri și înaintea oricăror alegeri parlamentare. Deci, Rusia se pregătește pentru posibilitatea unei eventuale reluări a negocierilor între Blocul ACUM și dl Dodon, în cazul realegerii președintelui Dodon. Moscova ar avea în vedere eventual o reeditare a negocierii din luna iunie a anului trecut, când s-a ajuns la o majoritate parlamentară formată din Partidul Socialiștilor și Blocul ACUM, ceea ce a durat numai cinci luni, după cum știm.”

Europa Liberă: Și Serghei Lavrov, și șeful Serviciului de Securitate rus, Serghei Narîșkin, acuză Occidentul că ar încerca să se implice în alegerile prezidențiale și că chiar ar pregăti o revoluție colorată în Republica Moldova.

Vladimir Socor: „Reporterul de la Agenția TASS încearcă să-l tragă de limbă pe Lavrov să spună asemenea lucruri, că Occidentul ar dori o „revoluție colorată” în Republica Moldova, mai ales că exact în zilele acelui interviu aveau loc evenimentele din Kârgâzstan.

Diferit este interviul lui Narîșkin. Narîșkin, fiind ofițer de servicii secrete, are, putem spune, datoria profesionistă să exagereze intențiile occidentale de a se amesteca în treburile Republicii Moldova, dar, în același timp, Narîșkin în altă parte se plânge de faptul că organizațiile neguvernamentale finanțate din Occident sunt incomparabil mai numeroase și mai active decât organizații de tip asemănător sprijinite de Rusia și Narîșkin chiar spune explicit: „Rusia nu are atâtea fonduri câte are Occidentul pentru a sprijini organizații neguvernamentale favorabile Rusiei”.

Această situație este foarte evidentă în cazul Republicii Moldova, în schimb, scena politică din Republica Moldova abundă în organizații active, vocale, profesioniste din societatea civilă sprijinite de Occident și aceste organizații au o influență reală asupra opiniei publice, ele fac rapoarte, fac propuneri, fac recomandări, critică guvernul fără încetare, sunt prezente în spațiul public în permanență, desigur ele se lovesc, organizațiile neguvernamentale sprijinite din Occident, se lovesc de zidul corupției, zidul neprofesionalismului, care există în guvernarea din Republica Moldova.”

Europa Liberă: După aceste declarații făcute de Serghei Narîșkin și Serghei Lavrov, au urmat alte declarații pe care le-a făcut chiar liderul de la Kremlin. Vladimir Putin a declarat că cetățenii Republicii Moldova vor aprecia eforturile lui Igor Dodon de a îmbunătăți relațiile cu Federația Rusă. Cum trebuie citită și această declarație?

Vladimir Socor: „Este o vorbă americană: să-l înădușim cu laude moderate.”

Europa Liberă: Și chiar credeți că Vladimir Putin urmărește scopul de a-l înăduși pe Igor Dodon?

Politica Rusiei este aceea de a-și asigura o influență limitată în Republica Moldova

Vladimir Socor: „Nu, nu de a-l înăduși, dar nu reduc politica Rusiei la persoana lui Putin, vorbim despre politica Rusiei. Politica Rusiei este aceea de a-și asigura o influență limitată în Republica Moldova, fără a prelua controlul asupra Republicii Moldova. Aceasta este esența politicii rusești poate de zece ani încoace. Partidul Socialiștilor asigură Rusiei o influență limitată în deciziile Republicii Moldova. Dacă Rusia ar dori să preia controlul asupra Republicii Moldova, dacă Rusia ar dori ca dl Dodon să câștige cu o majoritate convingătoare, dacă ar dori ca Partidul Socialiștilor să câștige în așa măsură încât să formeze viitorul guvern, ce ar face Rusia dacă ar avea aceste dorințe? Rusia i-ar oferi dlui Dodon nenumărate șanse de a apărea în imagini publice cu liderii de la Kremlin; Rusia ar fi organizat ceea ce a cerut Dodon de multe ori, și nu a primit – investiții rusești în Republica Moldova; mobilizarea diasporei moldovenești din Rusia ca să voteze pentru Dodon sau pentru Partidul Socialiștilor în alegeri. Ce a oferit Rusia din toate acestea? Acestea sunt dorințele lui Dodon.

Deci, Rusia oferă foarte puțin ca și cum Rusia ar avea intenția să nu asigure o victorie decisivă a lui Dodon sau a Partidului Socialiștilor, deoarece o victorie decisivă ar obliga Rusia să preia întreținerea Republicii Moldova. Rusiei îi convine politica dlui Dodon, așa-numită „de echilibru” între Rusia și Occident, deoarece, dacă această politică este dusă la îndeplinire, conform dorințelor dlui Dodon, atunci Uniunea Europeană va prelua o mare parte din întreținerea Republicii Moldova, în timp ce dl Dodon și Putin vor continua să ducă o politică în direcția Rusiei. Ce a acordat Rusia până acum în această campanie electorală? Ce i-a acordat dlui Dodon? Cinci mașini pentru deszăpezire!”

Europa Liberă: Până la urmă, totuși aceste două mari puteri – Federația Rusă și Statele Unite ale Americii ar avea dispute geopolitice în privința Republicii Moldova?

Vladimir Socor: „Nu, în privința Republicii Moldova nu există o dispută de ordin geopolitic și această situație are cauze profunde. O cauză este amplasarea geografică a Republicii Moldova, amplasare care nu prezintă interes pentru nici o mare putere și nici un bloc de puteri, prezintă interes strategic vital pentru România, dar nu pentru NATO, nu pentru Uniunea Europeană, nu pentru Statele Unite. Aceasta este amplasarea geografică a Republicii Moldova, este, putem spune, un dar, un cadou de la istorici și de la Dumnezeu faptul că Republica Moldova nu se învecinează direct cu Rusia, aceasta a fost o șansă pe care Republica Moldova nu a reușit să o fructifice în interesul propriei ei dezvoltări. Republica Moldova nu are capacitatea de a recepționa asistență militară din partea Statelor Unite sau din partea NATO, chiar dacă Republica Moldova ar dori acest lucru. Țări care au această capacitate și care recepționează din plin asistență militară americană și din partea NATO sunt Ucraina și Georgia, Moldova nu are nici capacitate, deoarece nu are, practic, armată și nu are nici dorința politică de a face așa ceva. Să ne imaginăm un pic ce-i raportează dlui Putin consilierii săi care se ocupă de Republica Moldova. Rapoartele cred că ar avea următorul conținut, așa, schițat foarte aproximativ: „Dle Putin sau dle Lavrov, Moldova este o societate profund scindată în care aproape jumătate din populație privește mai mult către Rusia”.

În Republica Moldova, Biserica rusă este covârșitor predominantă și foarte puțini sunt deranjați de această situație, în timp ce Georgia are biserica ei națională și e foarte mândră de această biserică. În timp ce Ucraina a obținut autocefalia, Republica Moldova este în continuare influențată, inclusiv politic de Biserica Rusiei. Consilierii lui Putin îi raportează: „Dle președinte, marea majoritate a opiniei publice din Republica Moldova manifestă indiferență față de Transnistria”, ceea ce face posibilă acordarea unor concesii unilaterale din partea Republicii Moldova către Rusia. Președintele ucrainean sau chiar cârmuitorul neoficial al Georgiei, Bidzina Ivanișvili, nu îndrăznesc să-i facă Rusiei concesiuni unilaterale, deoarece se tem de reacția opiniei publice. În Republica Moldova această situație nu o avem. Consilierii îi vor spune dlui Putin: „Dle Putin, în Republica Moldova mass-media rusească are o influență foarte mare și Dvs. sunteți cel mai popular politician dintre toți politicienii lumii”. Cu alte cuvinte, Rusia poate fi liniștită, se poate considera liniștită cu ideea că Republica Moldova nu va fugi spre Occident, societatea este prea scindată, spectrul politic și parlamentul, partidele politice nu reușesc să ia decizii nici într-o direcție, nici în alta, nu pot să fugă în Occident, chiar dacă ar dori. Prin urmare, Rusia dorește să mențină în Republica Moldova această mlaștină stagnantă, așa numesc eu situația actuală din Republica Moldova, este o mlaștină stagnantă care îi convine Rusiei.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, confruntarea finală va avea loc ca întotdeauna, între un candidat pro-rus și unul pro-occidental, probabil în timpul celui de-al doilea tur de vot. Ce poate și ce va trebui să facă cel care va obține mandatul de președinte ca Republica Moldova să aibă o imagine bună pe plan extern?

Vladimir Socor: „Imaginea depinde de politicile interne. Politicile interne vor depinde în măsură limitată de persoana președintelui, așa-i Constituția Republicii Moldova, este o republică parlamentară.”

Europa Liberă: Forma de guvernare rămâne a fi parlamentară.

Vladimir Socor: „Da, așa este. Din punctul meu de vedere, alegerea Maiei Sandu ca președinte ar fi o binecuvântare pentru Republica Moldova, și nu numai datorită persoanei Maiei Sandu, dar datorită echipei pe care poate să o aducă la guvernare, guvernare pe care aceeași echipă, din nefericire, a părăsit-o în noiembrie 2019, a părăsit-o, după părerea mea, fără motiv, dar cred că această încercare poate fi reeditată. Prin urmare, n-am nici cel mai mic dubiu că alegerea Maiei Sandu ar fi un lucru minunat pentru Republica Moldova, inclusiv datorită echipei pe care ar aduce-o la guvernare.”

Europa Liberă: Iar alegerea lui Igor Dodon?

Alegerea lui Igor Dodon ar condamna Republica Moldova la izolarea de facto în care se află în prezent

Vladimir Socor: „Alegerea lui Igor Dodon ar condamna Republica Moldova la izolarea de facto în care se află în prezent, și izolarea nu se datorează dlui Dodon, nu în primul rând dlui Dodon, se datorează în primul rând faptului că paralizia politică internă din Republica Moldova, inclusiv la nivelul parlamentului, a zădărnicit reformele. Republica Moldova nu prezintă interes economic, atitudinea Uniunii Europene față de Republica Moldova la ora actuală este una mai mult de natură umanitară, Uniunea Europeană acordă ajutoare umanitare mai ales Republicii Moldova. Izolarea Republicii Moldova, dacă Partidul Socialiștilor rămâne așa influent cum este astăzi și dacă Igor Dodon nu este reales ca președinte este un fenomen, în primul rând, socio-cultural. Dl Dodon, echipa sa și Partidul Socialiștilor nu au talentul, capacitatea profesională și lingvistică de a relaționa cu Occidentul. Dânșii au rămas ancorați, dacă nu în lumea rusă, la periferia lumii ruse, rusa este limba lor internațională, ei sunt ancorați în spațiul informațional al Rusiei, acolo sunt sursele lor de informare, ei înțeleg Rusia. Acest partid și acest președinte înțeleg rolul lor în Republica Moldova ca fiind acela de intermediar între Republica Moldova și Rusia. Din păcate, își dau seama că ei nu pot asigura relaționarea Republicii Moldova cu Occidentul, rațiunea lor de a exista în viața politică și la guvernare este de a relaționa Republica Moldova cu Rusia, atâta știu ei, altceva nu știu. Și dacă ei pierd acest rol, dacă vine un președinte și o guvernare pro-occidentală, atunci Partidul Socialiștilor și dl Dodon pierd justificarea de a se afla la putere, pentru că nu mai au o valoare de întrebuințare. Iată o sursă majoră și deseori neglijată a scindării politice din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și cum să se descurce alegătorul, ținând cont de toate aceste constatări pe care le-ați făcut, dle Socor?

Vladimir Socor: „În forma cetățeanului turmentat – „Eu cu cine votez?”. Dacă mă întrebați pe mine – cu Maia Sandu, desigur, dar aici apar întrebări despre formarea unei eventuale majorități electorale.”

Europa Liberă: Scenariile postelectorale mai cu șanse care ar fi?

Vladimir Socor: „Depinde dacă dl Dodon e reales sau dacă dna Sandu e aleasă.”

Europa Liberă: Și credeți că ar putea să crească nemulțumirile dintr-o tabără în caz că iese învingător unul sau altul?

Vladimir Socor: „În general a devenit un fenomen la modă chiar și în Statele Unite, nu numai în țările noastre din fosta Uniune Sovietică, dar în Statele Unite chiar a devenit o modă ca partidele sau candidații să prezică propria lor victorie cu maximă încredere pentru a spune în propoziția următoare: „Dacă noi nu câștigăm, înseamnă că alegerea a fost fraudată”. Este o modă care s-a răspândit și din cauza „revoluțiilor colorate”, care n-au ținut prea mult seama de proceduri formale și eu găsesc că este o modă foarte dăunătoare. Nu aș vrea să văd un Maidan în Chișinău, nu aș vrea să văd un 7 aprilie în Chișinău. Deci, constatăm că pentru o „revoluție color”, pentru un 7 aprilie, pentru un Maidan nu este neapărat necesară fraudarea alegerilor, ar fi suficiente simple reclamații de acest tip, ar fi suficientă provocarea forțelor de ordine pentru ca forțele de ordine să răspundă în mod disproporționat, iar apariția unor victime să justifice escaladarea unei „revoluții colorate”. Este un proces foarte dăunător care nu ajută nimănui și care în Republica Moldova nu poate, nu are cum să ducă la rezultate pozitive. În Ucraina și în Georgia rezultatele acestor așa-zise „revoluții colorate” au fost în mare parte pozitive din motive neprevăzute de autorii revoluțiilor.”

Europa Liberă: Un proaspăt sondaj arată că, din 2016 până în 2020, ponderea celor care se pronunță pentru Unirea cu România a crescut de la 17 la 33 la sută, aproape dublu, dar, în ciuda acestui fapt, în zona politică unionistă trendul este invers, descendent, partidele care se declară pentru Unire au căzut sub un procent. Ce explicație ați avea Dvs.?

Vladimir Socor: „Eu am văzut aceste sondaje potrivit cărora procentajul în favoarea Unirii e cam o treime din electorat...”

Europa Liberă: Fiecare al treilea cetățean, da, ar fi unionist.

Trendul pro-unionist este în creștere, dar în niciun caz la nivelul unei treimi din electorat

Vladimir Socor: „Da, așa. Am văzut aceste sondaje, personal le-am pus la îndoială, probabil că trendul pro-unionist este în creștere, dar în niciun caz la nivelul unei treimi din electorat. A doua parte a întrebării Dvs., dna Valentina, de ce partidele unioniste stau mai prost în sondaje decât nivelul sentimentului unionist, de ce sentimentul unionist, chiar exagerat cum apare în sondaje, e totuși mai ridicat decât popularitatea partidelor politice unioniste? De ce? Pe de o parte, deoarece exponenții partidelor unioniste, cei mai mulți dintre ei sunt deja cunoscuți, au fost activi în sfera publică de multă vreme și nu conving, ei sunt personaje neconvingătoare, nu propun cetățenilor soluții pentru problemele lor economice, sociale, propun Unirea cu România – desigur că nu-i suficient, cu totul alte probleme îi preocupă pe cetățeni. Al doilea motiv este faptul că mulți alegători din Republica Moldova care se pronunță pentru Unirea cu România o vor vota pe Maia Sandu, deoarece Maia Sandu are, bineînțeles, mult mai mari șanse de a câștiga, de aceea alegătorii unioniști sunt scindați între susținătorii Maiei Sandu și susținătorii partiduțelor unioniste. În al doilea tur de scrutin desigur că dna Sandu și cei care o susțin vor face apel la alegorii unioniști să o voteze pe dânsa.

Sper să nu ajungem la situația în care am fost în anul 2016 în alegerile prezidențiale și în alegerile parlamentare din 2019, când organe de presă unioniste îi învățau pe alegătorii unioniști să nu voteze cu Maia Sandu și cu Andrei Năstase, pentru că aceștia nu sunt destul de unioniști. A fost o acțiune foarte greșită, o acțiune inspirată de susținerea pe care atunci Bucureștiul o acorda dlui Plahotniuc, chiar și condeierii care împrăștiau acest mesaj în 2016, în 2019 erau afiliați într-un mod sau altul cu dl Plahotniuc și ca atare au dezorientat electoratul unionist. Eu sper foarte mult ca alegătorii unioniști să o voteze pe Maia Sandu în al doilea tur, fără să-i ceară să facă declarații unioniste, deoarece asemenea declarații ar conduce la pierderi pe centru în dauna Maiei Sandu.”

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis

Mai mult
XS
SM
MD
LG