Linkuri accesibilitate

Pensionarii din stânga Nistrului nu și-au ridicat deocamdată alocațiile promise de guvernul rus


O emisiune moderată de Lina Grâu.

Din sumarul ediţiei:

În pofida pandemiei și a crizei economice, administrația regiunii transnistrene a decis să nu amâne parada militară prin care va aniversa pe 2 septembrie 30 de ani de la autoproclamarea independenței. Pensionarii transnistreni sunt în continuare în așteptarea suplimentelor rusești la pensii, iar transferurile de la Moscova întârzie deja de jumătate de an. Și o întâlnire dintre președintele Igor Dodon și Vadim Krasnoselski a fost anunțată pentru marți.

Pensionarii din stânga Nistrului nu și-au ridicat deocamdată alocațiile promise de guvernul rus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:30:00 0:00
Link direct

Pentru început, buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.

Tiraspolul a renunțat la 15 din cele 37 de posturi mobile pe care le instalase în mod ilegal în Zona de Securitate, sub pretextul situației excepționale cauzată de coronavirus. Este vorba despre șase posturi mobile din jurul cartierului Nord din Bender, trei posturi de la Merenești-Tiraspol, precum și posturile de la Proteagailovca, Hârbovăț, Dzerjinscoie, Pohrebea, Coșnița și Doroțcaia. Anunțul l-a făcut Biroul politici de reintegrare de la Chișinău, pe 21 iulie. Reprezentanți ai Tiraspolului au confirmat ulterior reducerea până la 16 a numărului acestor posturi și înlocuirea așa-numiților grăniceri cu trupe de interne. Totodată, Tiraspolul nu și-a explicat decizia, deși anterior a insistat că nu va renunța la posturile suplimentare decât după ameliorarea situației epidemiologice, ceea ce deocamdată nu s-a întâmplat. Chișinăul a cerut în repetate rânduri desființarea celor 37 de posturi de control transnistrene, instalate fără acordul Comisiei Unificate de Control, arătând că acestea încalcă dreptul la libera circulație și accesul a cca 50 de mii de locuitori din Zona de Securitate la servicii de bază.

Chișinăul a sesizat și actorii internaționali în procesul de soluționare a conflictului transnistrean...

Împotriva instalării posturilor transnistrene au protestat și veteranii războiului de pe Nistru din Republica Moldova, care au cerut ultimativ desființarea lor, amenințând, în caz contrar, să blocheze principalele căi de acces în regiunea transnistreană. Potrivit unui comunicat al Biroului politici de reintegrare, delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control va continua procesul de monitorizare a situației, iar observatorii militari urmează să inspecteze posturile rămase. Anterior, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Claus Neukirch, a declarat și el că posturile trebuie ridicate, pentru că „avem nevoie de mai multă libertate de circulație, nu de mai puțină”.

Șeful Sovietului suprem de la Tiraspol, Alexandr Korșunov, a promis că locuitorii regiunii transnistrene vor primi la timp și în mod integral pensiile, salariile și îndemnizațiile sociale. Potrivit lui, acesta a fost și obiectivul principal al rectificării bugetare, aprobată pe 22 iulie, în ultima zi înainte de vacanța deputaților. Într-o conferință de presă, Korșunov a spus că bugetul a pierdut sute de milioane de ruble din cauza pandemiei, care a lovit în exporturi și a suspendat activitatea întreprinderilor, dar și din cauza înghețurilor, secetei și inundațiilor de anul acesta.

El a mai spus că pentru echilibrarea bugetului a fost necesară reducerea unui număr mare de cheltuieli programate pentru anul acesta, inclusiv reducerea fondului de investiții capitale, a celui pentru drumuri și a fondului ecologic. Unele programe au fost suspendate complet, cum ar fi și cel de subvenționare a procurării de locuințe de către familiile tinere. Spicherul și-a exprimat convingerea că, după rectificarea bugetară, angajamentele sociale vor fi onorate pe deplin, dacă regiunea transnistreană nu va fi lovită și de alte șocuri neprevăzute.

Pensionarii transnistreni nu și-au ridicat deocamdată alocațiile promise de guvernul rus. Potrivit șefului Sovietului suprem de la Tiraspol, Alexandr Korșunov, tranșa umanitară, din care pensionarii transnistreni își primesc suplimentul la pensie, nu a sosit încă.

Korșunov și-a exprimat totuși încrederea că, în ciuda sancțiunilor și a crizei economice, Rusia va continua proiectul umanitar de susținere a pensionarilor transnistreni...

Secretarul de presă al liderului autoproclamatei republici, Denis Podgornîi, a anunțat ulterior că întârzierea ar fi legată de pandemia coronavirusului și a promis că alocațiile rusești vor ajunge în curând la destinatari, fără să precizeze însă vreun termen concert. Pensionarii transnistreni primesc din partea Rusiei o alocație lunară în valoare de 150 de ruble, echivalentul a 8 dolari, începând cu anul 2008. De-a lungul timpului, au avut loc și alte amânări și întârzieri la plata respectivului supliment la pensie, de care, potrivit agenției oficiale Novosti Pridnestrovia, beneficiază în total circa 146 de mii de pensionari din stânga Nistrului.

Autoritățile moldovene au decis prelungirea stării de urgență în sănătatea publică cu încă o lună, până la 31 august. Premierul Ion Chicu a mai anunțat, vineri, că grădinițele nu vor fi deschise mai devreme de 1 septembrie, iar auto-izolarea pentru cei care vin din străinătate va rămâne obligatorie cel puțin până la 7 august, transmite IPN. Pe de altă parte, de la 1 august se vor relua competițiile sportive și manifestările culturale, cu respectarea normelor sanitare și cu un număr redus de spectatori.

Problema conexiunii telefonice între cele două maluri ale Nistrului a fost tema ședinței grupului de lucru pe domeniul telecomunicații și servicii poștale, care a avut loc pe 21 iulie. Potrivit unui comunicat al Biroului politici de reintegrare, în cadrul discuției, Chișinăul a prezentat condițiile de activitate a operatorului regional de telefonie. Problema legăturii telefonice între cetățenii celor două maluri ale Nistrului este unul dintre subiectele incluse în Pachetul Berlin Plus.

Protestatarii din Habarovsk: „Nu este normal să ne fie luat guvernatorul”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:45 0:00

În extremul orient rus, la Habarovsk, au continuat, a două săptămână la rând, protestele împotriva demisiei fostului guvernator al regiunii, Serghei Furgal, și numirii, pe 20 iulie, a unui șef interimar, Mihail Degtearev. Printre lozincile anti-Degtearev, protestatarii au scandat lozinci antiprezidențiale, precum: „Jos cu țarul!”, „Rusia, trezește-te!” și „Demisia lui Putin!”. Protestele în sprijinul lui Furgal au început la Habarovsk și în alte mari orașe din orientul îndepărtat al Rusiei pe 11 iulie și au adunat, de la o zi la alta, un număr tot mai mare de participanți. Astfel, potrivit presei locale, la marșul desfășurat sâmbătă la Habarovsk au participat 20.000 de oameni, în tip ce organizatorii afirmă că a fost vorba de 50.000 de persoane.

Fostul guvernator a fost arestat pe 9 iulie și escortat la Moscova...

El este acuzat că ar fi implicat în organizarea unor asasinate cu 15 ani în urmă. Un tribunal i-a aplicat măsura de arest preventiv pentru două luni. Furgal respinge acuzațiile, iar susținătorii săi le consideră motivate politic și având legătură cu creșterea a popularității sale, în detrimentul celei a partidului de guvernământ, Rusia Unită.

Președintele Republicii Belarus, Aliaksandr Lukașenka, a avertizat să expulzeze jurnaliști străini care ar lansa apeluri la „tulburări în masă” în țara sa și la organizarea unei revoluții „maidan”, ca cea din 2014, din Ucraina.

Vorbind joi, la o ședință de guvern, președintele belarus, care candidează pentru un nou mandat la alegerile de luna viitoare, a atacat atât presa occidentală, cât și presa rusă pentru felul cum reflectă campania, spunând că ar încălca legile țării. Lukașenka a menționat explicit posturile BBC, Libertatea, Europa Liberă. Sute de activiști și bloggeri au fost reținuți de poliția belarusă, în ultimele săptămâni, la proteste ale opoziției față de refuzul autorităților de a înregistra mai mulți rivali ai lui Lukașenka la alegerile din 9 august. Guverne și instituții occidentale au cerut autorităților de la Minsk să pună capăt persecuțiilor.

***

În regiunea transnistreană legislativul local, Sovietul suprem, a mers într-o vacanță care va dura până în septembrie. Și tot atunci în stânga Nistrului va începe campania electorală. Alegerile legislative generale vor avea loc pe 29 noiembrie – vor fi aleși deputații din Sovietul suprem și din consiliile locale, șefii administrațiilor sătești și orășenești.

Săptămâna trecută administrația de la Tiraspol a obligat agenții economici și proprietarii de întreprinderi să cumpere din cont propriu teste Covid pentru personal și să testeze toți angajații în cazul depistării unei persoane infectate la întreprinderea respectivă. „Puterea centrală nu trebuie să-și asume aceste cheltuieli, pentru că și așa costurile combaterii epidemiei sunt foarte mari”, notează agenția oficială de presă Novostipmr, citând funcționari locali.

Puterea centrală nu trebuie să-și asume aceste cheltuieli, pentru că și așa costurile combaterii epidemiei sunt foarte mari...

Presa din regiune și rețelele de socializare au distribuit săptămâna trecută un decret al liderului transnistrean Vadim Krasnoselski prin care acesta conferea medalia „Pentru salvarea de vieți” întregii conduceri a companiei Sheriff, șefilor companiilor afiliate acestui holding, dar și fiului procurorului general al Rusiei, Iurii Ciaika, care a donat Tiraspolului teste pentru depistarea noului virus. Dar imediat ce documentul a început să fie discutat în societate, acesta a fost retras de pe site-urile oficiale. Administrația de la Tiraspol nu a comentat în niciun fel acest episod, iar mai multe profiluri asociate unor persoane apropiate puterii de pe rețele de socializare au încercat să acrediteze idea că ar fi vorba despre un fals.

Și în timp ce Tiraspolul declară că ține sub control epidemia de Covid-19, indicatorii economici arată o scădere considerabilă – în prima jumătate a acestui an întreprinderile regiunii și-au redus exporturile cu 6 la sută, iar importurile – cu 15 la sută.

În pofida crizei economice și sanitare, administrația de a Tiraspol a decis să nu anuleze parada militară dedicată aniversării a 30 de ani de la autoproclamarea regiunii separatiste și a 75 de ani de la victoria în ceea ce după model rusesc se numește marele război pentru apărarea patriei. Parada va avea loc pe 2 septembrie în piața centrală de la Tiraspol. În august vor începe repetițiile, iar un element nou al paradei în acest an va fi defilarea miliției pe cai.

Pe o stradă din orașul Tiraspol, mai, 2020
Pe o stradă din orașul Tiraspol, mai, 2020

Corespondentul nostru la Tiraspol mai transmite că pensionarii din stânga Nistrului sunt în continuare în așteptarea suplimentului lunar rusesc la pensii, pe care nu l-au primit încă în acest an. Restanțele cresc, iar șeful legislativului transnistrean, Alexandr Korșunov, a declarat la ultima ședință a Sovietului suprem că negocierile cu Rusia pe acest subiect continuă, însă bani deocamdată nu sunt.

Corespondenții noștri în regiunea transnistreană au ieșit în stradă pentru a întreba pensionarii întâlniți ce cred ei despre întârzierea acestor plăți.

- Nouă ni se spune că banii nu vin pentru că nu este transferul. Dacă vreți detalii, sunați la Ministerul de Externe al Rusiei, ei vă vor spune totul. Poate că și ei au probleme cu banii…

- Eu sunt convinsă că funcționarii transnistreni rețin banii. Pentru că la noi totul se face nu așa cum trebuie.

Vin să primesc pensia rusească, iar mie mi se spune că nu este…

Deci, eu trebuie să merg la fiul meu în Rusia. Am pus trei luni bani de-o parte – cum voi merge acum? Iar ei îmi explică că Rusia nu transferă pentru că nu zboară avioanele. Deja nici nu-mi mai amintesc de câte luni nu au mai făcut plăți și sunt sigură că banii sunt aici. Pentru că eu știu că Rusia își onorează obligațiile.

- Se cam rețin banii… Dar eu am încredere în statul nostru, că el ne va întoarce totul. Trebuie să ne gândim mai mult la bine decât la rău. Eu cred că cei de la putere se gândesc la problema asta.

- Nouă ni se spune că Rusia nu a trimis. Nici acolo lucrurile nu sunt chiar calme. Au fost cheltuieli mari cu coronavirusul, plus că și poporul face gălăgie pe acolo – ați auzit că la Habarovsk oamenii au ieșit în stradă…

- Toate întrebările adresați-le lui Krasnoselski și guvernului. Măcar și la sfârșitul anului să dea suplimentul, deja va fi bine.

- Ei explică reținerea prin faptul că acum nici pensiile rusești nu se plătesc și spun că banii degrabă vor fi, poate că atunci vor da. Așteptăm cu nerăbdare – pensia este mică, trebuie să și lucrez ca să fac față. Dar am avut două săptămâni în care întreprinderea nu a lucrat și salariul va fi doar jumătate. Așa că luna aceasta e cam greu.

- E ca într-o pădure întunecată, nimeni nu știe, trebuie să-i întrebați pe ei. Impresia mea este că deja nu se vor mai da aceste suplimente. La început erau rețineri de patru luni, acum deja sunt opt luni… Cred că Rusia știe ce se întâmplă aici și nu mai dă… În fiecare an e din ce în ce mai rău, de lucru nu avem, tinerii pleacă. Statisticile nu le face nimeni publice din 2014 – cine știe câți am mai rămas?

***

Să precizăm că vineri seara, deja după ce a fost înregistrat acest vox, administrația de la Tiraspol a anunțat că suplimentele rusești la pensii ar putea ajunge în regiunea transnistreană în viitorul apropiat. Secretarul de presă al liderului transnistrean, Denis Podgornîi, a declarat că banii s-ar fi reținut din cauza pandemiei de coronavirus. „Sunt sigur că Federaţia Rusă, în pofida sancțiunilor și a crizei economice vă găsi posibilități și va continua acest proiect umanitar”, a dat asigurări și șeful legislativului de la Tiraspol, Alexandr Korșunov. Din 2008 Rusia plătește fiecărui pensionar transnistrean un supliment la pensie lunar de 150 de ruble, echivalentul a aproximativ 8 dolari.

***

Reglementarea definitivă a conflictului transnistrean și reintegrarea țării ar putea fi o motivație majoră pentru președintele Igor Dodon ca să candideze pentru un al doilea mandat.

„Dacă voi simți că există o conjunctură internațională favorabilă pentru a putea unifica țara – pentru asta merită să lupt pentru un al doilea mandat”, a spus Igor Dodon, vineri, la o conferință de presă în aer liber la reședința de la Condrița.

„Trebuie să existe un scop foarte serios, mai mare decât ceea ce am făcut până acum, pentru ca să candidez pentru un al doilea mandat. Dacă vreți să fiu sincer, pentru mine un astfel de scop este soluționarea problemei transnistrene. Pentru mine motivația de a merge pentru un al doilea mandat, dacă mă voi decide să fac acest pas, sensul acestui pas, va fi nu să stau în președinție, să am pază – acestea sunt lucruri neinteresante – sensul este de a obține ceva concret, serios. Dacă voi vedea că conjunctura geopolitică, politică este de așa natură că am putea să soluționăm această problemă, să unificăm țara, pentru asta merită să lupt pentru un al doilea mandat de președinte. Pentru alte scopuri, care sunt mai mărunte… trebuie să mă mai gândesc…”

Întrebat dacă într-o lună și jumătate, cât a rămas până la campania electorală, conjunctura internațională legată de reglementarea transnistreană se va putea schimba, Dodon a spus: „Noi lucrăm activ pentru asta”.

Conferința de presă a lui Dodon a fost anunțată pentru a marca încheierea sezonului politic, după ce și Parlamentul a plecat în vacanță. Aceasta a avut loc cu câteva zile înainte de întâlnirea cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski.

Șeful statului a spus la conferința de presă că se va întâlni cu Krasnoselski marți.

Întâmplător sau nu, în ajunul acestei întâlniri, tot vineri, Dodon a avut o discuție cu ambasadorul Federaţiei Ruse, Oleg Vasnețov. Pe pagina sa de Facebook șeful statului a anunțat că a discutat cu ambasadorul rus ”aprofundarea parteneriatului strategic” și măsurile de combatere a Covid-19, cei doi „exprimându-și regretul vizavi de tendința negativă înregistrată în anumite regiuni ale Europei”.

Igor Dodon a spus că mizează pe vaccinul anti-Covid care ar fi elaborat în Rusia...

Potrivit lui, acest vaccin ar putea ajunge în Republica Moldova deja în toamna acestui an. De precizat că Rusia este pe locul patru în lume după numărul de îmbolnăviri cu Covid-19, vineri numărul de persoane infectate a depășit pragul de 800 de mii.

Igor Dodon a anunțat că tema numărul unu pe agenda întâlnirii cu Krasnoselski va fi cea a posturilor de control instalate de Tiraspol în perioada pandemiei.

„Primul punct în agendă este referitor la punctele ilegale de control. De aceea am considerat că trebuie să discutăm, poate hotărâm problema cu aceste puncte. Eu am văzut că în aceste zile ei deja au scos de acolo așa-numiții grăniceri și a apărut așa-numita, că noi nu o recunoaștem, așa-numita miliție. Noi am avut discuții la telefon cu domnul Krasnoselski de mai multe ori pe parcursul ultimelor săptămâni – cunoașteți, noi am făcut publice detaliile acestor discuții. De aceea marți discuăm, vedem la ce ajungem și cu rezultatul acestor discuții și cu detaliile pe care le pregătesc colegii din Guvern vom convoca ședința Consiliului Suprem de Securitate. Câte posturi sunt totuși?

Din informațiile publice care din 36-37 câte au fost, joi a fost informația că ele au fost închise. Scopul nostru, și noi vom insista, este să revenim la situația de la începutul lunii martie. Adică acele puncte de control care au fost confirmate în formatul existent, adică în Comisia Unificată de Control, discutate în formatul 5+2 și așa mai departe. Argumentarea celor din stânga Nistrului, de la Tiraspol, este că au fost instalate în legătură cu pandemia. Eu personal o astfel de explicație nu o accept. Pentru că eu consider că acesta este un pas incorect din partea celor din stânga Nistrului”, a declarat Igor Dodon.

***

Mai mulți experți semnalează că la întâlnirea de marți, Dodon și Krasnoselski în mod sigur vor discuta nu doar despre posturile de control. Experții susțin că interesul lui Igor Dodon ar fi de a-și asigura susținerea alegătorilor din regiunea transnistreană pentru a obține un al doilea mandat prezidențial în toamnă. Miză deloc neglijabilă, în condițiile în care în stânga Nistrului ar fi cam 200 de mii de alegători moldoveni.

Valentina Ursu a discutat subiectul cu analistul occidental, Vladimir Socor, pornind de la faptul că pe 21 iulie s-au împlinit 28 de ani de la semnarea Acordului moldo-rus din 1992 de încetare a focului la Nistru. Unde a ajuns Republica Moldova după 28 de ani de la semnarea acelui acord bilateral cu Moscova?

Vladimir Socor: „Republica Moldova a ajuns într-o situație mult mai proastă în comparație cu Georgia sau cu Ucraina, țări care se confruntă cu probleme asemănătoare. Chișinăul a făcut din capul locului concesii fatale. Care este situația de astăzi? Și vreau să o compar cu situația din cazul Georgiei și din cazul Ucrainei.

Republica Moldova este singurul caz în care guvernul legitim, constituțional și autoritățile separatiste sunt recunoscute ca părți egale în negocieri. Ucraina și Georgia nu au acceptat acest lucru niciodată. Republica Moldova a acceptat acest lucru încă de la începutul-mijlocul anilor ’90, deci de cel puțin 25 de ani, din cauza slăbiciunii și incompetenței guvernărilor de la Chișinău.

Nicăieri nu există așa ceva!

Republica Moldova este singurul caz în care participanții la formatul „5+2” declară în mod deschis că sunt de acord că ei au aceleași poziții. Se vorbește tot timpul despre – citez formula consacrată – „unitatea de vederi a mediatorilor și observatorilor în problema Transnistriei”. Nicăieri nu există așa ceva! În cazul Georgiei n-a existat niciodată unitate de vederi între Occident și Rusia în privința Abhaziei și Osetiei. În cazul Donbasului din Ucraina nu există unitate de vederi între Occident și Rusia, dimpotrivă, există vederi opuse. Numai în cazul Republicii Moldova se vorbește despre unitate de vederi între participanții la formatul „5+2”, adică între occidentali, pe de o parte, și Rusia, pe de altă parte. De ce? Pentru că Republica Moldova a acceptat din capul locului un asemenea aranjament. Numai în cazul Republicii Moldova, Rusia, parte la conflict, inițiatoarea conflictului, agresoarea conflictului este recunoscută, chipurile, ca mediator. Nici Georgia, nici Ucraina nu au acceptat așa ceva. Numai în cazul Republicii Moldova se acceptă prezența trupelor rusești, zise de pacificare, nu și a celor care păzesc munițiile de la Cobasna, dar a trupelor zise de pacificare. În realitate, toate trupele rusești din Transnistria, inclusiv cele care păzesc munițiile de la Cobasna, fac serviciul de trupe de pacificare pe rând, prin rotație.

E o greșeală capitală să facem diferențierea între trupele care, la un moment dat, prin rotație, îndeplinesc funcțiunea de pacificatori și aceleași trupe care, la alt moment, prin rotație, îndeplinesc funcțiunea de paznici ai munițiilor de la Cobasna. O distincție artificială pe care o face mereu guvernarea Republicii Moldova, inclusiv cel mai recent caz, declarația unui diplomat din Ministerul de Interne, care a insistat ca această distincție să fie făcută. Republica Moldova este singura din această categorie de țări care continuă să invoce petecul de hârtie de la Istanbul din 1999 în loc să invoce suveranitatea națională a Republicii Moldova, suveranitatea de stat, argument impredictibil, argument imbatabil, în timp ce fițuica de la Istanbul din 1999 era o simplă declarație politică, invalidată apoi chiar de către OSCE în anul 2002, care a pus precondiții pentru retragerea trupelor rusești. Iată o sumă întreagă de slăbiciuni ale guvernării Republicii Moldova.

Tot Republica Moldova a acceptat noțiunea așa-zisului statut special...

Nu e nimic nou în aceasta, din 1994 Chișinăul a acceptat noțiunea de statut special pentru Transnistria, noțiune nedefinită, dar noțiune care permite Rusiei să-și mențină la infinit trupele pe teritoriul Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Acel acord moldo-rus semnat în ‘92, acum 28 de ani, a pus capăt confruntărilor armate în războiul de la Nistru, dar nu s-a pus capăt și confruntărilor politice și ele par să nu aibă limită aceste confruntări politice. Iată, pentru că a anunțat Igor Dodon că urmează să aibă o întâlnire până la finele acestei luni cu liderul tiraspolean Krasnoselski și această întrevedere va avea loc înaintea alegerilor prezidențiale, ce poate să conțină agenda celor doi interlocutori?

Vladimir Socor: „În general, dl Krasnoselski nu prea dorește să se întâlnească cu dl Dodon. Dl Dodon dorește ca Moscova să-l împingă pe dl Krasnoselski să se întâlnească cu dl Dodon. Întrevederile pe care ei le-au avut până acum n-au condus la absolut niciun rezultat bun pentru Republica Moldova, n-au făcut decât să justifice existența dlui Krasnoselski în postura de lider al Transnistriei. Dl Dodon a făcut o mare greșeală referindu-se la dl Krasnoselski drept lider al Transnistriei. Iarăși, nici Kievul, nici Tbilisi nu comit asemenea greșeli, dar în cazul de față, acum, în preajma alegerilor, desigur că dl Dodon ar dori ca dl Krasnoselski să-l ajute pe dl Dodon, să trimită alegători din Transnistria să voteze în alegerile prezidențiale și în alegerile parlamentare anticipate, se presupune că pentru dl Dodon și pentru Partidul Socialiștilor.

Acest aranjament a fost inaugurat de dl Plahotniuc prin înțelegerile sale personale cu Victor Gușan, care în alegerile prezidențiale din noiembrie 2016 și parlamentare din februarie 2019 au trimis un număr crescând de alegători din Transnistria să voteze în alegerile din Republica Moldova. Iar șeful Misiunii OSCE din Chișinău și-a asumat și un merit în această privință. Într-un interviu pentru agenția Noi.md din februarie 2019, șeful Misiunii OSCE și-a asumat un oarecare merit pentru aducerea alegătorilor din Transnistria să voteze în alegerile din Republica Moldova, chipurile, ca un fel de demonstrație a unității teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Ce vor discuta cei doi acum, ținând cont și de punctele de control care au fost amplasate unilateral de către partea tiraspoleană, ținând cont că situația rămâne a fi incertă între Chișinău și Tiraspol? Ce pot discuta și, mai ales, ce impact poate avea dialogul dintre Dodon și Krasnoselski?

Vladimir Socor: „Problema punctelor de control ilegale apare în fiecare an de peste 20 de ani încoace. Problema care se pune acum este alta – este eventuala participare în număr mare a alegătorilor transnistreni la alegerile din Republica Moldova.

Acest lucru nu trebuie să se întâmple, nu are voie să se întâmple, guvernarea va fi interesată, dl Dodon va fi foarte interesat în acest lucru, el va încerca să aducă un număr și mai mare de alegători transnistreni decât a reușit dl Plahotniuc în înțelegerea cu dl Gușan.

Guvernarea nu numai că nu va protesta împotriva aducerii alegătorilor transnistreni, dar va încerca din răsputeri să favorizeze acest proces. Revine opoziției parlamentare sarcina de a alerta observatorii externi și guvernele europene să se opună acestui fenomen.

Nu există nici cea mai mică justificare pentru alegătorii transnistreni să participe în alegerile din Republica Moldova. Transnistria este izolată din punct de vedere informațional de restul Republicii Moldova, Transnistria este supusă unui val intens de propagandă rusească, atât din Moscova, cât și chiar din Tiraspol, care îndoctrinează populația din Transnistria în spiritul marii Rusii și al lumii ruse.

Alegătorii din Transnistria sunt neinformați, partidele și candidații din Republica Moldova nu pot face campanie în Transnistria, deoarece nu au voie...

De aceea aducerea alegătorilor transnistreni pe malul drept ar putea să dezechilibreze în mod fatal balanța politică de pe malul drept al Nistrului. Acest lucru nu are voie să se întâmple și repet că revine opoziției din Republica Moldova misiunea de a-i alerta pe observatorii internaționali, guvernele europene, pentru a nu se permite o asemenea imixtiune în alegerile din Republica Moldova. Și acest lucru trebuie făcut imediat, nu trebuie făcut în ajunul alegerilor, dar trebuie făcut încă de pe acum.”

Europa Liberă: Cine la modul serios se mai gândește la soluționarea politică a conflictului transnistrean?

Vladimir Socor: „Perspectivele de soluționare politică, indiferent cum definim această soluționare, într-un mod sau în alt mod, par foarte îndepărtate. Dar ele nu pot fi excluse, în mod periodic ne pomenim cu propuneri internaționale pentru rezolvarea acestui conflict într-un mod sau în alt mod, de obicei prin federalizare sau mai recent prin statut special.

Reamintesc câteva exemple: proiectul americano-OSCE-ist din 2002 pentru federalizarea Republicii Moldova; proiectul Kozak din 2003; Memorandumul de la Meseberg, propus de Germania în 2009; ideea administrației Obama pe sfârșit de mandat de a cupla o rezolvare bazată pe statut special în Donbas cu o rezolvare pe aceleași baze în Transnistria; proiectul rusesc pentru statut special al Transnistriei, cuplat cu noțiunea de garantare internațională a neutralității Republicii Moldova.

Trebuie să fim întotdeauna cu ochii în patru, ca să ripostăm..

Există și în Europa Occidentală mai multe personalități diplomatice foarte proeminente, l-aș aminti numai pe dl Wolfgang Ischinger, președintele Conferinței de Securitate de la München, care preconizează un fel de soluție generală pentru țările situate între Uniunea Europeană și NATO, pe de o parte, și Rusia, pe de altă parte, soluție generală bazată pe neutralitate garantată internațională. Deci, aceste idei apar în mod periodic și, uneori, apar pe neașteptate, ba chiar de regulă apar pe neașteptate. Trebuie să fim întotdeauna cu ochii în patru, ca să ripostăm.”

Vezi comentarii

AntiNostalgia – privind spre viitor

Radio Europa Liberă reia seria „Antinostalgia”: documentare, dezbateri publice si mult mai multe reportaje despre trecutul comunist și viitorul țărilor și comunităților din Europa Centrală și de Est. „Cu cât privești mai departe în spate, cu atât vei vedea mai departe în viitor” (Winston Churchill)

XS
SM
MD
LG