Din totalul celor nouă membri ai autorității electorale de la Comrat au fost desemnați șase: trei – din partea Executivului autonomiei găgăuze și trei – din partea Adunării Populare (legislativul autonomiei). Instanțele de judecată nu și-au înaintat candidații.
Noul organ electoral ar urma să-și aleagă conducerea și să înceapă pregătirile pentru procesul electoral.
Startul perioadei electorale a fost dat azi în autonomie, spune Comratul.
Dar și de această dată, Comratul a folosit în hotărârea sa sintagma „Comisia Electorală Centrală”, în loc de „Consiliul Electoral Central”, așa cum cere noul Cod Electoral al R. Moldova, care a intrat în vigoare în 2023, iar pentru Găgăuzia – în 2024.
Speakerul interimar al Adunării Populare, Nicolai Ormanji, a declarat că alegerile vor fi organizate în corespundere cu legislația autonomiei.
Pe 16 decembrie 2025, Adunarea Populară stabilise că alegerile din Găgăuzia se vor desfășura pe 22 martie, dar acestea au fost anulate, după ce reprezentantul Guvernului a contestat decizia în instanță, invocând că denumirea „Comisia Electorală Centrală” poate fi folosită doar de instituția națională, de la Chișinău. Curtea Supremă de Justiție i-a dat dreptate.
Șeful Oficiului Comrat al Cancelariei de Stat, Serghei Cernev, a spus Europei Libere că va contesta, cel mai probabil, și decizia din 17 martie, din același motiv, ceea ce ar însemna că noua dată a scrutinului ar putea să fie, la fel, anulată.
„Așteptăm să fie emis documentul și, dacă el conține sintagma «Comisia Electorală Centrală», îl vom ataca în judecată”, a declarat Cernev.
Ședința Adunării Populare a Găgăuziei la care a fost aprobată componența autorității electorale regionale și s-a stabilit că alegerile pentru o nouă legislatură vor avea loc pe 21 iunie. Comrat, 17 martie 2026
Ministerul Justiției s-a adresat Curții Constituționale
Între timp, Ministerul Justiției a depus, pe 9 martie, o sesizare la Curtea Constituțională, solicitând judecătorilor să interpreteze o serie de prevederi care reglementează organizarea alegerilor în Găgăuzia, inclusiv legea privind statutul juridic special al Găgăuziei și norma ce ține de aprobarea organului electoral din autonomie.
Autorii sesizării spun, între altele, că există un „dualism instituțional” și că statutul de autonomie specială prevăzut în Constituție pentru Găgăuzia, nu înseamnă „stat în stat”, ci este o formă de autoadministrare care trebuie să rămână sub cupola de control și organizare a statului unitar R. Moldova.
Comratul a criticat sesizarea depusă de Ministerul Justiției și a cerut să fie revocată. La o ședință extraordinară extinsă a Adunării Populare, de pe 17 martie, la care au participat deputați și primari din autonomie, dar și lideri politici de la Chișinău, printre care socialistul Igor Dodon și fosta bașcană Irina Vlah, mai mulți vorbitori au reclamat „acțiuni abuzive” ale Chișinăului față de autonomie.
De ce a apărut blocajul electoral?
Într-un recent interviu pentru Europa Liberă, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, preciza că blocajul electoral din Găgăuzia a apărut din cauza că Adunarea Populară nu a respectat prevederile legale și timpul acordat de Parlament pentru a ajusta actele normative din regiune la prevederile Codului Electoral al R. Moldova.
Postica afirma că alegerile în Găgăuzia ar putea fi organizate în vară „dacă autoritățile din autonomie vor parcurge toate procedurile legale pentru desemnarea membrilor organului electoral și stabilirea datei scrutinului”.
El sugera că Adunarea Populară trebuie să emită „un act juridic care să clarifice supremația legislației electorale naționale asupra actelor normative regionale”, cu excepția particularităților ce țin de organizarea scrutinului în autonomie.
Mandatul actualei componențe a Adunării Populare a autonomiei găgăuze a expirat pe 16 noiembrie 2025, în prezent acesta fiind limitat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te