În opinia deputaților găgăuzi, faptul că reprezentantul Guvernului contestă în instanță deciziile Adunării Populare referitoare la alegerile regionale este „un amestec” în atribuțiile autonomiei găgăuze, stipulate în Constituția R. Moldova, și compromite alegerea unui nou legislativ al Găgăuziei.
Adunarea Populară crede că toate „coliziunile și lacunele din legislație” trebuie înlăturate pe cale politico-juridică, și nu paralizând activitatea instituțiilor electorale.
Semnatarii declarației cer instanțelor de judecată să manifeste o atitudine echilibrată și nepărtinitoare, iar instituțiilor de stat – „respect față de statutul special juridic al Găgăuziei”.
Declarația a fost adoptată cu voturile a 19 din cei 21 de deputați prezenți la ședință și din totalul de 35 de membri ai Adunării Populare.
Comratul așteaptă ajutor de la Erdogan
Speakerul interimar de la Comrat, Nicolai Ormanji, a anunțat că Adunarea Populară a trimis demersuri mai multor misiuni diplomatice, solicitându-le să se implice în disputa cu autoritățile de la Chișinău. O solicitare de ajutor și susținere i-a fost trimisă și președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdoğan.
„Am fost informat că scrisoarea a ajuns la destinatar și suntem gata să mergem în Turcia să discutăm și să explicăm situația. Sperăm ca Turcia să ne ajute să depășim această criză”, a spus Ormanji.
Atât el, cât și alți aleși locali s-au arătat deranjați de întâlnirea președintei Maia Sandu cu președintele turc Recep Erdoğan, care a avut loc pe 18 aprilie, în marja Forumului Diplomatic de la Antalya. Unii deputați de la Comrat au speculat că cei doi lideri ar fi abordat și problema găgăuză, spunând că „este inacceptabilă ca asemenea chestiuni să fie discutate fără participarea Găgăuziei”.
Dar Președinția R. Moldova a precizat într-un comunicat că Sandu și Erdoğan au discutat despre extinderea accesului produselor moldovenești pe piața turcească, atragerea investițiilor și aprofundarea cooperării în domeniul securității.
Delegațiile R. Moldova și a Turciei la întâlnirea în marja Forumului Diplomatic de la Antalya din 18 aprilie 2026. În centru - președinții Maia Sandu și Recep Tayyip Erdoğan
Ormanji a mai declarat că, în cazul în care în următoarele câteva zile nu se va găsi o soluție pentru problema alegerilor găgăuze, Comratul „va lua alte măsuri pentru a-și apăra drepturile și legea privind statutul special al autonomiei”.
Disputa dintre autoritățile autonomiei și cele ale statului se rezumă la denumirea organului electoral de la Comrat. În timp ce Adunarea Populară folosește în hotărârile ei sintagma „Comisia Electorală Centrală”, spunând că se conduce de legislația referitoare la autonomia găgăuză, Chișinăul insistă că, potrivit noului Cod Electoral al R. Moldova, așa se poate numi doar instituția electorală națională.
Un proiect de „compromis”, respins
Deputatul găgăuz Alexandr Tarnavski, cu viziuni moderate și conciliatoare, a propus un proiect de declarație „de compromis”, în care sintagmele „Comisia Electorală Centrală” și „Consiliul Electoral Central” al Găgăuziei ar fi recunoscute sinonime.
Tarnavski crede că, în această dispută, ambele părți au folosit abuziv anumite legi, ceea ce a provocat o situație de criză. Deputatul a avertizat că polemica privind denumirea autorității electorale de la Comrat poate oferi, în cele din urmă, Chișinăului mai multe pârghii pentru a aplica măsuri defavorabile Găgăuziei.
Proiectul „de compromis” al lui Tarnavski nu a fost susținut de colegi.
Pe 16 decembrie 2025, Adunarea Populară stabilise că alegerile pentru o nouă componență vor avea loc pe 22 martie, dar acestea au fost anulate, după ce reprezentantul Guvernului a contestat decizia în instanță, invocând că denumirea „Comisia Electorală Centrală” poate fi folosită doar de instituția națională, de la Chișinău. Curtea Supremă de Justiție i-a dat dreptate.
Pe 17 martie, legislativul găgăuz a stabilit o nouă dată a alegerilor – 21 iunie, dar și această decizie a fost contestată de reprezentantului Guvernului la Comrat și este acum examinată în instanțele de judecată.
Mandatul Adunării Populare a expirat în noiembrie 2025 și, pentru că nu a fost aleasă o altă legislatură, actuala componență are competențe limitate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te