Ministerul Justiţiei a publicat lista pretendenţilor la funcția de procuror general. Contrar temerilor premierului Maia Sandu că nu vor fi candidați suficienți și cu experimentați din care să aleagă comisia de experți, în cursă s-au înscris 20 de candidați, printre ei mulţi procurori, dar şi avocaţi, magistraţi, experţi din societatea civilă.
Comisia de experți, condusă de Ministerul Justiției va întocmi o listă scurtă, din care Consiliul Superior al Procurorilor va alege viitorul procuror general. Concursul ar putea avea însă loc înainte ca judecătorii Curții Constituționale să fi avut timp să se pronunțe asupra constituționalității acestei noi proceduri, contestată de Partidul Democrat. Ce se întâmplă dacă Curtea invalidează procedura de selectare a Procurorului General dar acesta a fost deja ales?
Your browser doesn’t support HTML5
Concursul de alegere a noului procuror general, la cheremul Curții Constituționale?
Întrebarea este ipotetică, dar ea îşi are totuşi rostul în condiţiile în care supoziţia care domină scena politică de la Chişinău e că, folosindu-şi influenţa ce se poate bănui că o are asupra Curţii Constituţionale, preşedintele Igor Dodon ar putea determina anularea concursului dacă la un moment dat nu i-ar conveni deznodământul. Se mai crede că cel puţin unul din cei douăzeci de competitori ar fi preferatul socialiştilor, fiind vorba despre un fost şi destul de respectat procuror din Autonomia Găgăuză, Alexandr Stoianoglo, cunoscut şi ca fost deputat democrat din faza incipientă a alianţelor de integrare europeană. Dacă numele acestuia cel puţin nu s-ar regăsi în „lista scurtă” ce va fi trimisă Consiliului Procurorilor, urmare a concursului de la Ministerul Justiţiei, atunci este posibil ca aceasta să provoace supărarea socialiştilor şi, implicit, a lui Igor Dodon.
Noua modalitate de alegere a procurorului general, care prevede selecţia de către o comisie de experţi desemnaţi de Ministerul Justiţiei a doi-trei candidaţi şi abia apoi includerea în concurs a Consiliului Procurorilor, s-a adoptat prin consensul ambelor componente ale coaliţiei în Parlament. Cei care au adus subiectul pe masa magistraţilor Curţii Constituţionale sunt democraţii, care cred că majoritatea parlamentară îşi subordonează astfel Procuratura, contrar Constituţiei, care nu ar permite decât Consiliului Procurorilor să facă această selecţie.
Curtea Constituţională nu a răspuns deocamdată sesizării democraţilor, iar de la magistraţi am aflat astăzi că nici nu o va face foarte curând, întrucât instituţia i-a cerut o părere Comisiei de la Veneţia şi nu va judeca cazul decât după ce primeşte răspunsul comisiei, adică fie în decembrie, fie deja în primăvară, în funcţie de agenda instituţiei de consultanţă juridică europeană.
Sergiu Litvinenco
Deocamdată, atât socialiştii, cât şi blocul ACUM, afirmă cu tărie că viitoarea decizie a Curţii Constituţionale, oricare va fi ea, nu ar trebui să prezinte vreun risc pentru concursul în derulare. Iată argumentele deputatului ACUM, Sergiu Litvinenco, preşedinte al Comisiei parlamentare juridice:
„Orice lege se prezumă a fi constituţională şi executorie până la proba contrarie. Adică până când emite - teoretic, ipotetic - Curtea Constituţională o hotărâre precum că ar fi neconstituţională, legea este constituţională, aplicabilă şi obligatorie. Poate teoretic ar exista acest risc, dar trebuie de văzut – au ei (socialiştii) majoritate la curte, nu au?”
Fadei Nagacevschi
Fadei Nagacevschi este consilierul juridic al preşedintei socialiste a Parlamentului, Zinaida Greceanîi, şi, explică el, o eventuală părere negativă a Curţii Constituţionale referitoare la noua procedură de numire a procurorului general ar putea bloca actualul proces de numire a acestuia doar în cazul în care ar fi pronunţată până la încheierea concursului.
„La nivel de Parlament, majoritatea parlamentară a considerat că proiectul de lege este admisibil şi din punct de vedere politic, şi juridic. Dar intervine Curtea, singura care are dreptul să interpreteze din punctul de vedere al Constituţiei legea. Eu personal nu văd motive – eventual chiar dacă se declară neconstituţională legea, dacă concursul s-a petrecut deja, nu văd motive de ce s-ar anula concursul – după mine acest concurs ar trebui să fie tolerat şi acel procuror general care intră în funcţie în baza legii, chiar şi eventual declarate neconstituţionale, nu ar urma să fie exclus din funcţie, altfel atentăm la stabilitatea raporturilor juridice şi stabilitatea funcţiei.
Dacă persoana deja este aleasă, anularea legii nu ar trebui să afecteze mandatul procurorului general...
Nu este vina acelui candidat care câştigă concursul că legea ar fi declarată neconstituţională. Aici sunt elementele la care trebuie să ne răspundă Curtea. Dacă însă nu s-ar petrece concursul, adică s-ar declara azi legea neconstituţională, atunci da, se blochează procesul. Dar dacă persoana deja este aleasă, anularea legii nu ar trebui să afecteze mandatul procurorului general.”
Comisia are la dispoziţie zece zile pentru a-şi anunţa decizia. Printre cei douăzeci de pretendenţi înscrişi în competiţia în care va judeca, în premieră, şi un cunoscut expert străin, fostul şef de parchet irlandez James Hamilton, cel puţin doi sunt consideraţi cu şanse, fiind vorba despre directorul CRJM, Vladislav Gribincea, considerat unul dintre autorii legii procuraturii din 2016, amendate recent de majoritatea parlamentară, şi expertul în politici publice Ştefan Gligor.
### Vezi și... ### „Avem un concept incomplet al reformei justiției, care nu reflectă gravitatea situației” (VIDEO)Ambii, însă, nu au mai lucrat până acum în procuratură, ceea ce ar putea fi şi un dezavantaj. Anunţându-şi zilele trecute decizia de a depune dosarul în concurs, însuşi Gribincea recunoştea într-o postare pe reţele că vede o provocare majoră tocmai în efortul de a „câştiga încrederea procurorilor”, dacă va fi ales. „Am fost acuzat ca doar dau sfaturi. Vreau sa confirm că legile promovate sunt bune și pot da rezultate dacă sunt aplicate pe bune”, şi-a mai comentat decizia Vladislav Gribincea.