Corali și țiței: Viața pe insula iraniană Kharg

Pe 30 martie, președintele SUA, Donald Trump, a amenințat Iranul că va „distruge complet” insula Kharg dacă nu se va ajunge la un acord cu Teheranul pentru a pune capăt războiului în curs cu SUA și Israelul.

Avertismentul președintelui a atras atenția asupra rolului central pe care îl joacă această insulă în economia Iranului și pe piețele energetice mondiale.

O stradă din centrul singurei localități de pe insula Kharg, situată în colțul de nord-est al insulei, fotografiată în 2022.

Aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului sunt expediate de pe Insula Kharg, în principal către China, prin intermediul infrastructurii construite în timpul domniei ultimului șah al Iranului.

Litoralul insulei Kharg în anii 1950, înainte ca insula să fie transformată în principalul centru de export de petrol al Iranului.

În secolul al XIX-lea, insula Kharg era descrisă drept „cel mai important punct strategic din Golful Persic”, datorită poziției sale la intrarea în golf și a rezervelor sale naturale de apă potabilă.

În anii 1950, a avut și rolul de colonie penală pentru disidenții anti-șah, înainte de a fi aleasă ca amplasament pentru un viitor terminal de export de petrol.

Un mormânt antic săpat în stâncă pe insula Kharg.

Insula de corali scăldată de soare, situată la 31 de kilometri de coastele Iranului continental, a fost aleasă pentru a deveni principalul nod de export al petrolului din această țară din Orientul Mijlociu, datorită apelor adânci din jur și mării relativ calme care îi mângâie țărmurile.

Ambii factori permit petrolierelor de mare tonaj să acosteze lângă insulă și să se încarce țiței iranian înainte de a porni spre sud prin Strâmtoarea Ormuz și mai departe către piețele mondiale de petrol.

Conductele de petrol de pe insula Kharg, în fază de construcție în anii 1970.

Scriitorul iranian Jalal Al-e-Ahmad a vizitat insula în perioada în care se transforma într-un centru petrolier, proces început în 1959. El a povestit despre utilajele mânuite de ingineri iranieni și occidentali „ștergând vechiul Kharg de pe fața pământului”.

Petroliere acostate la cheiul estic al insulei Kharg în anii 1960.

Au fost instalate conducte subacvatice care transportă petrolul pe o distanță de aproximativ 37 de kilometri, din Iranul continental până la insula Kharg, unde s-au construit rezervoarele de stocare, cu o capacitate de până la un milion de barili fiecare. Grație configurației geografice a insulei, petrolul curgea prin forța gravitației în cisterne, fără a fi nevoie de sisteme complexe de pompare.

Docul vestic al insulei Kharg este construit într-o zonă cu adâncime suficientă pentru a primi cele mai mari petroliere existente.

Lucrările principale au continuat până în anii 1970, când a fost finalizată, în largul coastei de vest a insulei Kharg, o „insulă maritimă” (prezentată în imaginea de mai sus), care permitea încărcarea celor mai mari petroliere prin conducte subacvatice.

O plajă destinată angajaților Companiei Naționale Iraniene de Petrol din Kharg, fotografiată în 1970.

După Revoluția Islamică din 1979, instalațiile de pe insula Kharg, care erau parțial administrate de gigantul petrolier american Amoco, au fost preluate de noii conducători ai Iranului.

În 1990, Teheranul a plătit companiei Amoco o despăgubire de peste jumătate de miliard de dolari pentru confiscarea infrastructurii petroliere de pe insula Kharg, precum și a mai multor câmpuri de foraj offshore.

Un petrolier a luat foc în decembrie 1987, după ce a fost atacat de o navă de război iraniană în timp ce se apropia de Strâmtoarea Ormuz, în așa numitul „război al petrolierelor”.

În 1984, atacurile irakiene asupra instalațiilor petroliere de pe Insula Kharg, în timpul conflictului irano-irakian, au dus la escaladarea a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de „războiul petrolierelor”, în cadrul căruia ambele părți au atacat navele care transportau petrolul celeilalte părți. Instalațiile de pe Insula Kharg au fost „practic distruse” de Forțele Aeriene Irakiene pe parcursul anilor 1980.

Conducte și rezervoare de stocare a petrolului pe insula Kharg în 2017.

După finalizarea lucrărilor de reparații în urma războiului Iran-Irak și extinderea instalațiilor de pe insula Kharg, acest nod petrolier descărca aproximativ 1,5 milioane de barili de petrol pe zi, un volum evaluat la aproximativ 172 de milioane de dolari la prețurile din aprilie 2026.

O imagine compusă prezintă o zonă de pe insula Kharg pe 25 februarie (sus), înainte de atacurile americane, și pe 14 martie, după ce SUA au lovit presupuse instalații militare de pe insulă.

În urma atacurilor americane asupra instalațiilor militare de pe Insula Kharg, din 13 martie, Trump a spus: „Am distrus totul pe insulă, cu excepția zonei în care se află petrolul…”

Se estimează că în prezent pe insulă trăiesc aproximativ 8.000 de persoane, aceasta fiind păzită cu strictețe de Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran.

Fauna sălbatică de pe Insula Kharg.

Analiștii afirmă că un atac direct și masiv asupra instalațiilor petroliere din Kharg, care aduc Teheranului venituri de zeci de miliarde de dolari în fiecare an, ar paraliza capacitatea regimului iranian de a funcționa.

Însă o astfel de măsură ar avea, de asemenea, un impact extrem de puternic asupra economiei mondiale, într-o perioadă în care prețurile la energie sunt deja în creștere vertiginoasă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te