Cristian Diaconescu: Problemele de securitate comună, prioritare pe axa București-Chișinău

La o zi după o primă întrevedere a premierilor Nicolae Ciucă și Natalia Gavrilița, care s-au înțeles că guvernele român și moldovean trebuie să aibă o „conlucrare intensă, pragmatică și eficientă”, Europa Liberă i-a cerut opinia despre relația bilaterală fostul ministru român de externe, Cristian Diaconescu. El conduce actualmente partidul extraparlamentar, Mișcarea Populară, fondat de fostul președinte Traian Băsescu.

Interviu cu fostul ministru român de externe, Cristian Diaconescu

Europa Liberă: În ce măsură poate astăzi Bucureștiul să susțină acest parcurs proeuropean al Republicii Moldova și transformarea, reformarea statului Republica Moldova?

Cristian Diaconescu: „Într-o măsură foarte mare, plecând de la două premise. În primul rând, cred că astăzi Bucureștiul conștientizează clar faptul că are nevoie de un proiect politic privind relația cu Republica Moldova. Partidele politice din România, în opinia mea, cel puțin în legătură cu acest aspect, se află pe poziții consensuale, Partidul Mișcarea Populară este cu un pas mai în față. Noi dorim ca demersurile României să meargă în sensul unirii și reîntregirii naționale, dar din această perspectivă în mod evident avem în acest moment baza politică și consensul național în ceea ce privește recuperarea identității comune între România și Republica Moldova.

În al doilea rând, este o chestiune care ține de problemele strategice cu care se confruntă regiunea în care ne aflăm, în vecinătatea imediată atât a României, cât și a Republicii Moldova situația de securitate este una extrem de tensionată, foarte complicată, preocupă întreaga comunitate internațională și în astfel de momente cuvintele care trebuie să prevaleze în cancelariile politice, mai ales de la București și Chișinău, sunt „solidaritate”, „parteneriat”, semnalul care trebuie transmis în sensul că aici există o forță – cea a unui stat membru NATO și al Uniunii Europene, adică România și al Republicii Moldova, stat aflat în negociere, asociat la Uniunea Europeană. Deci, din această perspectivă avem atât premisele, cât și responsabilitățile comune pentru a lucra împreună, pragmatic, consecvent, identificând exact zonele și domeniile în care etapizat se pot obține progrese în favoarea poporului român și, în egală măsură, pentru apărarea securității în regiunea Mării Negre.”

Europa Liberă: Ce reacție ar trebui să aibă Chișinăul și Bucureștiul, eventual, dacă se înrăutățește relația dintre Kiev și Moscova?

Cristian Diaconescu: „O reacție care să genereze sentimentul de apropiere. Deci, în astfel de momente solidaritatea este ceea ce trebuie să prevaleze în relațiile cel puțin în această regiune și trebuie să fie foarte clar la București faptul că o amenințare de securitate majoră, cum este cea legată de Ucraina, din păcate, nu poate ocoli Republica Moldova. Și din această perspectivă nu mai discutăm aici de simpatie sau de un anume tip de voință politică superficială, ci discutăm de probleme de apărare și de securitate comune, care în mod clar trebuie abordate și anunțate în exteriorul regiunii ca fiind prioritatea maximă pe axa București-Chișinău.”

Europa Liberă: Existența conflictului nesoluționat transnistrean poate să încline balanța într-o parte sau alta?

Cristian Diaconescu: „Nu poate înclina balanța, dar poate genera un anume tip de urgență din perspectiva Bucureștiului în a-și încuraja partenerii din spațiul european și euroatlantic în sensul de a veni ceva mai coerent și cu substanță în sprijinul apărării suveranității Republicii Moldova, pentru că, de fapt, conflictul transnistrean acest lucru îl generează, o stare de insecuritate în legătură cu Republica Moldova și întreaga regiune. Deci, din acest punct de vedere, după părerea mea, eforturile politice și diplomatice pentru un anume tip de înțelegere ceva mai clară a ce se întâmplă în Europa de Sud-Est din perspectiva partenerilor noștri din Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică reprezintă o obligație în acest moment, dacă vrem să fim corecți și serioși în relația cu Republica Moldova.”

Europa Liberă: De la securitatea din regiune să trecem la securitatea energetică și în ce măsură credeți că acest dosar ce ține de sectorul energetic poate să aducă rezultate bune în baza unei cooperări strânse între Republica Moldova și România. În ultimele 20 de zile au fost efectuate două vizite la București, președinta Maia Sandu și șefa executivului Natalia Gavrilița s-au aflat în capitala României. Dosarul acesta energetic poate să aibă un deznodământ? Totuși, proiectele energetice sunt destul de costisitoare.

Cristian Diaconescu: „În acest moment, atâta timp cât energia, coridoarele de transport al hidrocarburilor sunt folosite inclusiv ca instrument de presiune politică și în domeniul securității, după părerea mea este absolut necesar ca foarte sus pe agendă între Chișinău și București să existe această temă. Este foarte bine că atât dna președintă, cât și șefa executivului din Republica Moldova s-au aflat la București, acum este rândul Bucureștiului să răspundă. Repet, tema energiei va fi una extrem de sensibilă atât în ceea ce privește contextele naționale, cât și cele europene, de aici nu văd o altă cale în acest moment pentru a construi, într-adevăr, acel tip de agendă de care spuneam, modernă, adaptată unor situații extrem de complicate, fără a avea în vedere această dimensiune privind situația energiei. Salut ceea ce dna Maia Sandu a transmis la un moment dat în negocierea cu diverși parteneri, să le spun așa, de la Răsărit, și anume: Nu! Republica Moldova nu va renunța la orientarea proeuropeană pentru a obține un preț la energie ceva mai redus.”

Europa Liberă: Tot Dvs. ați spus că Rusia este supărată că Republica Moldova a ales parcursul european și că a folosit gazul pentru a fi șantajat statul și cetățenii.

Cristian Diaconescu: „Exact. Și din acest punct de vedere, România trebuie să găsească resurse să fie alături de Chișinău și pe acest domeniu. De aceea spuneam, cât se poate de sus trebuie această temă pusă în planul relațiilor bilaterale.”

Europa Liberă: Iată s-a construit conducta Iași-Chișinău, gazoductul și deocamdată se crede că nu există posibilitate din partea României să livreze gaz către Republica Moldova.

Cristian Diaconescu: „Înlăturând deficiențele, ca să spun așa, de evaluare și de implementare a unor astfel de proiecte. Da, într-adevăr, această conductă a fost inaugurată, dacă nu mă înșel, în anul 2014...”

Europa Liberă: Așa este.

Cristian Diaconescu: „A funcționat câteva luni, după care Transgazul din România a constatat că presiunea e diferită pe această conductă și ea nu mai poate fi operațională. Deci, efectiv, un tip de atitudine absolut inacceptabilă într-o situație care se poate schimba de la oră la oră privind securitatea energetică a Republicii Moldova, motiv pentru care, pe de o parte, profesionalism, pe de altă parte, implicarea directă și cât se poate de pragmatică a vectorului politic. Astfel de proiecte nu pot fi lăsate la întâmplare, nu pot fi folosite doar pentru a transmite la un moment dat un semnal de simpatie. Aici discutăm de elemente care – și nu vreau să exagerez – țin până la urmă de supraviețuire și situația deci ar trebui tratată cu mult mai multă seriozitate, și aici mă refer la București.”

Europa Liberă: Să mai deschideți parantezele. Atunci când ați spus că Federația Rusă este supărată că Republica Moldova și-a ales parcursul european, se pare că după vizita pe care șeful diplomației moldave a efectuat-o la Moscova, omologul său rus Lavrov ar fi lăsat să se înțeleagă că s-a împăcat Rusia cu această opțiune a Republicii Moldova să continue apropierea de UE.

Cristian Diaconescu: „Aș fi rezervat în a împărtăși această evaluare. Sigur, ar fi ideal ca acest lucru să se întâmple, dar mai cunoscând din viețile mele profesionale anterioare cam cum evoluează abordările politice la Răsărit, mai ales în legătură cu ceea ce înseamnă spațiul european și euroatlantic, nu cred că în acest moment Moscova ar fi foarte consecventă sau, mă rog, hotărâtă să transmită un astfel de semnal către Republica Moldova și către Uniunea Europeană. Deci, miza încă există și din această perspectivă, repet, dincolo de afirmațiile politice sau de atitudinile la un moment dat poate generate numai de un context al dialogului bilateral sau multilateral, realitatea este dură. Vă amintiți situația din decembrie 2008 – ianuarie 2009, când tot așa s-a tăiat livrarea de energie spre Europa și în acel moment practic în zonele foarte întinse din Uniunea Europeană, și nu numai, inclusiv în Republica Moldova, practic nu exista gaz când se dădea drumul la aragaz sau la centrala termică. Deci, dincolo de declarații și de aspectele care se întind vag înspre o perspectivă temporară foarte mare, astăzi ne trebuie cât mai multe pârghii prin care să contracarăm deciziile care se pot lua într-o lume intercondiționată și care pot afecta economiile statelor și, până la urmă, nivelul de trai al fiecăruia dintre noi aproape instantaneu.”

Europa Liberă: Cum ar trebui cetățenii Republicii Moldova să înțeleagă atitudinea și acțiunile Federației Ruse, inclusiv după ce a fost aplanată această problemă referitoare la livrările de gaze pentru Republica Moldova, cetățenii de pe malul drept al Nistrului trebuie să plătească pentru un metru cub de gaze 11 lei și 8 bănuți, iar cei din stânga Nistrului – 90 de bani?

Cristian Diaconescu: „Astfel de negocieri sunt de natură comercială și trebuie să rămână așa, condiționările politice nu au ce să caute în dialogul privind diversele raporturi de schimb, inclusiv în domeniul energiei.”

Europa Liberă: Credeți că au fost condiționalități politice din partea Rusiei când s-a semnat acordul cu Gazprom-ul?

Cristian Diaconescu: „Știu un exemplu care, din păcate, argumentează ceea ce intenționam să spun. Gazprom-ul înțeleg că a semnat cu Ungaria un acord pe o perioadă lungă de timp pentru livrare de gaze, iar acest acord are o clauză prin care Ungaria se obligă să nu trimită gaz către Ucraina. Deci, o clauză care nu are legătură cu raporturile comerciale și este mai mult de natură politică sau strategică. Deci, dacă s-a întâmplat în relația cu un stat membru NATO și al Uniunii Europene, mă gândesc că astfel de impedimente s-ar fi putut să existe și în negocierea cu Chișinăul.”

Europa Liberă: Cel puțin pe un an este clar că s-a amânat implementarea Pachetului energetic european III și acesta, probabil, e un scop bine urmărit de Federația Rusă și nimeni nu știe dacă ei nu vor mai cere încă o amânare a termenului de implementare a acestui Pachet energetic.

Cristian Diaconescu: „Tocmai de aceea în raporturile bilaterale dintre noi trebuie să avem această temă reglată, reglementată, să ne ajutăm reciproc într-o situație care la un moment dat poate apărea printr-o decizie politică, strategică și pe care să n-o putem nici evita și nici contracara rapid, dacă, repet, nu avem un proiect dinainte stabilit. Energia este o problemă strategică, va rămâne pentru o perioadă lungă de timp, motiv pentru care și Republica Moldova, și România trebuie să se pregătească cu măsuri de rezervă, măsuri de contracarare. Evident, fiecare stat are disponibilitatea și clar interesul de a avea negocieri cu furnizorii de energie, fără doar și poate, dar când apar elemente de constrângere de natură strategică sau politică, trebuie să existe, iar România are prima responsabilitate din acest punct de vedere, și o variantă de alternativă.”

Europa Liberă: Și construcția de drumuri se pare că a devenit o prioritate, îmbunătățirea infrastructurii între cele două maluri ale Prutului, dar și aici se cer bani mulți, se vorbește inclusiv despre Autostrada Unirii. Nu sunt promisiuni cu așteptări prea mari, ca după asta să urmeze și o dezamăgire?

Cristian Diaconescu: „Atenție! Dezamăgirea care ar putea urma dacă aceste promisiuni nu le ducem la bun sfârșit poate fi extrem de periculoasă, inclusiv pentru suveranitatea noastră națională. Deci, din acest punct de vedere, dezamăgirea nu este doar un sentiment, poate fi un eșec statal, așa că miza acum este mult mai mare decât, să spunem, simpla relaționare pornită de la premise culturale sau istorice. Acum discutăm de aspecte ce țin de apărarea statelor noastre, de păstrarea integrității teritoriale, de generarea unor proiecte care să fie viabile pe zeci de ani de acum încolo, ne este clar care sunt riscurile și amenințările care în acest moment subzistă în legătură cu România și Republica Moldova. Proximitatea, din toate punctele de vedere, ne aduce în situația de a împărtăși aceleași tipuri de preocupare, deci, nu ne rămâne decât să acționăm, nu mai suntem astăzi în momentul absenței sau prezenței doar a unei empatii, pur și simplu suntem într-o regiune confruntată cu probleme extraordinar de complicate, probabil a doua regiune după Orientul Mijlociu, din punct de vedere al pericolelor, așa cum comunitatea internațională privește spre Europa de Sud-Est.

Deci, din această perspectivă nu există nicio scuză, după părerea mea, nici la Chișinău, nici la București pentru a nu avea o agendă clară, pragmatică ce să poată asigura, repet, inclusiv protecția suveranității celor două state. Trebuie să lucrăm împreună din această perspectivă, timpul vorbelor, al unei culturi identitare pe care o explorăm din punct de vedere academic a trecut. Astăzi, dacă discutăm despre reîntregire, acest lucru trebuie să-l facem în special din punctul de vedere al investiției, al apărării comune, al răspunsului comun la diverse riscuri și la elementele de insecuritate, la a transmite un mesaj comun către partenerii noștri, a cădea de acord în legătură cu pașii privind negocierile în regiune foarte complicate, dar și extrem de importante în egală măsură. Deci, insist, am mai spus la Dvs. acest lucru, am trecut prin mai multe etape în viețile mele instituționale anterioare, cunosc ce se întâmplă și cum evoluează și, mai ales, cum se poate deteriora situația în regiunea țării noastre, care sunt vulnerabilitățile, deci, din acest punct de vedere, repet, este un moment foarte serios și foarte complicat pe care trebuie să-l tratăm ca atare.”

Europa Liberă: În câteva zile va avea loc summitul Parteneriatului Estic, se va vorbi despre relația acestor state din acest aranjament cu Uniunea Europeană, dar de la Bruxelles nimeni nu oferă o perspectivă clară pentru aderare la Uniunea Europeană pentru aceste țări. Asta descurajează, asta ar trebui să-i încurajeze și mai mult pe cei de la guvernare să meargă mai insistent pe calea reformelor? Cum vedeți Dvs. acest drum fără urcușuri și coborâșuri?

Natalia Gavrilița: „Peste trei zile va fi reluată circulația cursei feroviare dintre Chișinău și București”

Cristian Diaconescu: „Privind spre Republica Moldova ce vedem acum, foarte pe scurt? – Voința politică de a aduce la putere atât un președinte, cât și un partid politic, care au ca prioritate maximă apropierea de Uniunea Europeană. Doi – un Acord de Asociere, Uniune Vamală cu Uniunea Europeană care funcționează. Trei – un proiect de sprijin din partea Uniunii Europene de 600 de milioane de euro pentru macrostabilitate economică, pentru reformă. Patru – argumentul faptului că în Parteneriatul Estic, în momentul în care s-a făcut bilanțul, Republica Moldova se afla pe primul loc din punctul de vedere al disponibilității politice, al măsurilor luate în diversele domenii care privesc apropierea de standardele și valorile Uniunii Europene. Sigur, între timp însă au apărut dezvoltări politice în Republica Moldova, care au stagnat sau care chiar au oprit procesul de apropiere de Uniunea Europeană.

Acum s-a revenit la o altă atitudine, este foarte bine, dar, repet, toate premisele există, Republica Moldova și, mă rog, cetățenii Republicii Moldova nu au de ce să se îndoiască de valoarea proiectului european, iată că l-au votat, pentru că au votat politicieni în funcții de decizie care au avut acest mesaj. Deci, din această perspectivă, acum există toate condițiile, după modesta mea părere, ca Republica Moldova să facă un pas decisiv în direcția Uniunii Europene. Și, evident, e și responsabilitatea României de a genera o continuitate în ceea ce privește nu numai Parteneriatul Estic, ci și apropierea, și implicarea Uniunii Europene, a unor state relevante în ceea ce privește garanțiile pe care Republica Moldova trebuie să le primească în acest moment. În legătură cu alte state din parteneriat, celelalte cinci state din Parteneriatul Oriental, sigur, aici discuțiile pot fi teoretice, cu unele dintre ele sunt mult mai complicate, numai că, repet, în percepția Bruxelles-ului și a instituțiilor europene Republica Moldova a recuperat, există premise foarte bune, în acest moment trebuie numai să livreze și acel tip de proiect european așteptat.”

Europa Liberă: Între timp, e în creștere numărul celor care obțin cetățenia României. Obținând cetățenia României, înseamnă că acești cetățeni, peste un milion deja, sunt și cetățeni ai Uniunii Europene. E mai mult o încărcătură simbolică când se vorbește despre acest număr de cetățeni care și-au redobândit cetățenia sau totuși s-ar putea, așa cum a spus cineva din politicienii de la București, ca într-o anumită zi să se spună acolo la Bruxelles că peste un milion de cetățeni, și dacă crește și mai mult acest număr, e un argument în plus pentru această apropiere de Uniunea Europeană sau chiar integrare în UE?

Cristian Diaconescu: „În primul rând, am credința că cei care au obținut cetățenia română chiar cred în România și cred în unitatea noastră de neam, nu am altă așteptare din această perspectivă. Faptul că tot mai mulți cetățeni din Republica Moldova vor prelua cetățenia română nu este decât, după părerea mea, un semnal foarte bun din multe perspective. Deci, chestiunea mi se pare cât se poate de clară și evidentă, da, au mai fost, în momentul în care s-a simplificat, prin anii 2008-2009 s-a simplificat procedura de obținere a cetățeniei române, da, au fost niște discuții la un moment dat prin Occident, noi am primit niște întrebări, eram ministru de externe la acea vreme, noi am primit niște întrebări, dar situația s-a clarificat, așa că...”

Europa Liberă: Care a fost răspunsul Dvs. la acele întrebări?

Cristian Diaconescu: „Păi, răspunsul a fost dublu: unu-i – uitați-vă în istoria noastră comună, uitați-vă la faptul că orice stat civilizat din această lume trebuie să ofere reparația pentru niște cetățeni aflați oriunde în lume, privați ei sau antecesorii lor de dreptul fundamental de a fi cetățean și din această perspectivă într-o ordine de priorități pentru România acesta este principalul argument față de care s-au introdus proceduri simplificate de acordare a cetățeniei. Și în al doilea rând, dacă pe noi nu ne credeți pe cuvânt, poate credeți pe cuvânt alte state, de exemplu, precum Franța, care acordă cetățenie pentru mulți din cei veniți din nordul Africii, la un moment dat în acei ani erau câteva sute de mii pe an, așa că, dacă pentru un stat precum Franța funcționează acest principiu, nu văd de ce, repet, citind foarte simplu istoria noastră comună, de ce și pentru România și cetățenii din Republica Moldova nu ar funcționa exact același principiu.”

Europa Liberă: Pentru că e clar ce oferă România Republicii Moldova, ce ar trebui să ofere Republica Moldova României?

Cristian Diaconescu: „Solidaritate, o agendă clară în legătură cu ceea ce are nevoie astăzi Republica Moldova de la factorul politic, strategic, până la cel economic și investițional și încredere, cât mai multă încredere.”

Europa Liberă: Investițiile românești greu trec Prutul, de ce?

Cristian Diaconescu: „Probabil pentru că nu a existat un plan coerent, gândit guvernamental, care să aducă la un loc atât zona de stat, cât și cea privată, și probabil pentru că nici bilateral Chișinăul și Bucureștiul n-au acomodat o astfel de strategie. Deci, sper ca după vizitele la București ale reprezentanților la cel mai înalt nivel din Republica Moldova această problemă să fie depășită.”

Europa Liberă: Și pentru că ne apropiem de hotarul dintre ani, vă cer și un mesaj pentru cetățenii Republicii Moldova la acest sfârșit de an.

Cristian Diaconescu: „În primul rând, multă sănătate, aveți grijă de dvs.! Trecem printr-o situație extrem de complicată, și strategică, dar și în ceea ce privește această pandemie, aveți încredere în România și în români și, mai ales, din perspectiva Partidului Mișcarea Populară, care are în continuare pe agendă cuvântul „Unire” atunci când se referă la relațiile între români, să aveți încredere că din punct de vedere politic cu toate forțele și resursele pe care le avem la dispoziție vom sta alături de dvs.”

Europa Liberă: Dar ați reușit să discutați cu reprezentanții curentului unionist de la Chișinău, care-s destul de dezbinați? Și vă este clar totuși cum poate să fie remediată această problemă a dezbinării curentului unionist?

Cristian Diaconescu: „Discut cu cei care au o abordare clară și, mai ales, corectă.”

Europa Liberă: Cine sunt aceștia?

Cristian Diaconescu: „Nu vreau eu să fac delimitări din acest punct de vedere, dar, repet, unionismul este o strategie și un plan de țară. Cine este în stare să-și asume așa ceva din punct de vedere politic și de la București, și de la Chișinău, este binevenit la discuții. Cei care folosesc doar tema pentru a-și face o propagandă și manifest politic, din păcate, nu am, cel puțin din perspectiva mea, elemente de abordare bilaterală.”